BusinessMagazin

Tag: Disney

  • Încă o companie uriaşă se clatină. Cum a transformat pandemia un loc unde fericirea era la ea acasă într-unul aproape pustiu şi care lasă 28.000 de oameni fără loc de muncă

    Disney a invocat numărul limitat de vizitatori şi incertitudinile legate de durata pandemiei de coronavirus drept motive pentru concedieri.

    Parcurile tematice ale companiei au înregistat lovituri majore din cauza pandemiei. Disney şi-a închis toate parcurile la începutul acestui an, odată cu răspândirea virusului, dar în prezent doar Disneyland din California rămâne închis.

    “Am luat decizia foarte dificilă de a începe procesul de reducere a forţei de muncă la segmentul Parcuri, experienţe şi produse la toate nivelurile”, a declarat într-un comunicat Josh D’Amaro, preşedintele unităţii de parcuri.

    Disney are şi parcuri şi în Shanghai, Hong Kong, Tokyo şi Paris, care nu sunt afectate de anunţ.

    Hong Kong Disney s-a redeschis săptămâna trecută, după o a doua închidere în iulie, din cauza unei creşteri a cazurilor Covid-19.

    Disney a pierdut 4,7 miliarde de dolari în cele trei luni până la 27 iunie, veniturile pentru divizia de parcuri, experienţe şi produse scăzând cu 85% comparativ cu acelaşi trimestru din 2019.

    D’Amaro a declarat că problemele companiei au fost „agravate în California din cauza refuzului statului de a ridica restricţiile care ar permite Disneyland să se redeschidă”.

  • Nu plecaţi fără să vă scrieţi istoria

    Aşa am primit „The ride of a lifetime – lessons learned from 15 years as CEO of the Walt Disney Company” de Robert Iger.
    El conduce Disney, care a ajuns cel mai mare grup media din lume, fiind unul dintre cei mai apreciaţi executivi de pe Wall Street.
    Disney are acum o valoarea bursieră de 237 miliarde de dolari (cam cât PIB-ul României), iar în cei 15 ani de când este la conducere, Robert Iger a crescut valoarea companiei de cinci ori, un rezultat remarcabil, având în vedere dimensiunea.
    Robert Iger se va retrage de la conducerea companiei aşa că, în 236 de pagini, el şi-a povestit viaţa profesională, cum a ajuns unde a ajuns, cine i-a fost mentor, cine l-a susţinut, cine nu l-a plăcut, cum a făcut totul ca să-şi convingă boardul să-l pună CEO, cum a luat cele mai importante decizii (bineînţeles, păstrând proporţiile, Business MAGAZIN încearcă să facă acelaşi lucru, cu Meet the CEO, programul prin care îi invităm pe executivi sau antreprenori să-şi povestească cariera profesională).
    Dincolo de frazele clasice de marketing (puţină ipocrizie corporatistă nu strică nimănui) legate de leadership, de oameni, de curaj, de concentrare, de optimism, de curiozitate, de responsabilitate pe care trebuie să le spună orice CEO (face parte din job), Robert Iger, acum la
    64 de ani, dezvăluie câteva din momentele dramatice cu care s-a confruntat când în joc erau multe şi foarte multe miliarde de dolari şi când decizia finală trebuia s-o ia el şi numai el, bineînţeles cu consecinţele de rigoare în cazul în care ar fi fost un eşec.
    Patru episoade mi-au atras atenţia pentru că vin cu informaţii inedite din culisele discuţiilor şi negocierilor care fac viaţa unui CEO, mai ales de calibrul lui, să fie extrem de palpitantă.
    1. Ca să fii mare, ca să ocupi o asemenea poziţie de CEO (el fiind atunci numărul doi în companie) trebuie să-ţi doreşti tu, în primul rând, acest lucru mai mult ca orice, trebuie să arăţi această ambiţie şi să nu aştepţi să te remarce cineva şi să-ţi facă cadou o asemenea funcţie.
    2. După ce a fost numit CEO, a făcut o mişcare pe care nimeni nu o considera posibilă: a cumpărat studioul de desene animate Pixar, unde Steve Jobs era principalul acţionar, discutând direct cu acesta şi trecând peste toate animozităţile dintre cele două grupuri gigant.
    Când i-a pus pe masă lui Steve Jobs 7 miliarde de dolari pentru Pixar, cu mult peste valoarea din piaţă, nici Steve Jobs nu a mai putut să spună nu.
    Dar cel mai interesant este că înainte să anunţe tranzacţia, Steve Jobs i-a spus că i-a reapărut cancerul şi că mai are posibilitatea să se râzgândească în privinţa acestui deal. Dar de ce îmi spui acest lucru, l-a întrebat Robert Iger pe Steve Jobs, având în vedere că foarte puţine persoane cunoşteau acest caz? Pentru că dacă vei cumpăra Pixar
    printr-un schimb de acţiuni, eu voi deveni principalul acţionar al Disney şi aş putea să-ţi influenţez cariera. În final, Disney a cumpărat Pixar.
    3. A avut curajul să investească
    6 miliarde de dolari în construcţia unui parc de distracţie la Shanghai, după ani de zile de diplomaţie extremă dusă în negocierile cu autorităţile chineze. Investiţia şi pariul erau prea mari pentru a fi lăsate în mâna altora.
    4. Cea mai mare tranzacţie pe care a realizat-o a fost achiziţia rivalului 21st Century Fox de la Rupert Murdoch, într-un război al miliardelor dus cu o altă companie de media, Comcast. De la 52 de miliarde de dolari cât a fost prima ofertă, s-a ajuns la nu mai puţin de 71 de miliarde de dolari, oferta câştigătoare, făcută personal de Iger.
    Când a făcut ultima ofertă, de care ştiau foarte puţine persoane, Iger a plecat la Londra să se întâlnească cu Murdoch, dar pentru a nu fi urmărit de Comcast a plecat întâi la Belfast, a schimbat avionul privat şi apoi s-a dus la Londra, unde s-a înregistrat sub un alt nume la un hotel care să nu atragă atenţia.
    Cartea este citibilă, în două zile am terminat-o, este fascinantă, simplă şi aduce în prim-plan detalii inedite din lumea mare a corporaţiilor.
    Cartea ar putea fi un exemplu şi pentru lumea businessului din România, atât pentru patroni, antreprenori, oameni de afaceri, cât şi pentru executivi, de a-şi povesti cariera profesională cu detaliile cele mai puternice, pentru a lăsa ceva moştenire businessului din România.
    Pe nimeni nu ajută ca aceste secrete extraordinare din spatele unor decizii să plece în „mormânt”.
    Lumea businessului din România, prezentă şi viitoare, ar fi mult mai bună cu aceste poveşti.
    Ştiu sigur că cei care au făcut afaceri în România, care au creat branduri, au istorii similare, bineînţeles tranzacţiile nu sunt în zeci de miliarde de dolari ci în milioane, zeci şi chiar sute de milioane de euro.
    Şi în România sunt oameni care a doua zi trebuiau să vândă sau să cumpere alte afaceri cu aceste sume.
    Deci, nu plecaţi fără să vă scrieţi istoria! 

  • Gigantul Disney se concentrează pe online

    „Mulan”, unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului, nu va mai avea parte o lansare cu fast, în noul context provocat de pandemie. Walt Disney Co. a declarat că în loc să fie lansat în cinematografe, blockbusterul va debuta pe serviciul său de streaming, Disney +, pe 4 septembrie.
    Compania lansează de asemenea un alt serviciu de streaming în afara Statelor Unite anul următor, pe măsură ce plănuieşte să îşi construiască succesul pe acest segment de business.
    Noul serviciu va opera sub brandul Star şi va include conţinut mai variat decât pe platforma Disney+. Disney+ ar avea deja 60,5 milioane de abonaţi.
    Gigantul media a raportat pierderi enorme din cauza pnademiei, după închiderea parcurilor de distracţie. Compania a înregistrat minusuri de
    4,7 miliarde de dolari (3,6 miliarde de lire sterline) în trei luni (până la data de 27 iunie), după ce virusul a forţat închiderea parcurilor din toată lumea. Aceasta în contextul în care anul trecut profitul ajunsese la 1,8 miliarde de dolari. Veniturile au scăzut cu 42% faţă de anul anterior, până la 11,8 miliarde de dolari.
    Disney+ încearcă să revitalizeze businessul grupului, poziţionându-se ca un rival al Netflix, Amazon şi al altor platforme de streaming.
    Bugetul pentru realizarea producţiei Mulan a fost de 200 de milioane de dolari. „Mulan” este realizat de Niki Caro, iar din distribuţie fac parte Liu Yifei, în rolul eroinei principale, alături de Donnie Yen, Jason Scott Lee, Yoson An, Gong Li şi Jet Li.

  • COVID calcă totul în picioare. Un film cu buget de 200 de milioane de dolari a trebuit să renunţe la o lansare cu fast, plănuită de mult timp. Acum vom putea urmări lansarea direct la la televizor

    „Mulan”, unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului, nu va mai avea parte o lansare cu fast, în noul context provocat de pandemie. Walt Disney Co. a declarat că în loc să fie lansat în cinematografe, blockbusterul va debuta pe serviciul său de streaming, Disney +, pe 4 septembrie. Clienţii vor trebui să plătească însă 29,99 de dolari în plus faţă de costul abonamentului lunar pentru a viziona „Mulan”.

    „Pentru a răspunde nevoilor consumatorilor în această perioadă imprevizibilă, am considerat că este important să găsim modalităţi alternative de a aduce acest film excepţional la timp pe ecranele lor”, a declarat CEO-ul Disney, Bob Chapek.

    Deşi data iniţială de lansare era 27 martie, aceasta a fost amânată pentru finalul lunii iulie, apoi pentru sfârşitul lunii august, renunţându-se într-un final la eveniment, ca urmare a creşterii numărului de cazuri din SUA.

    Bugetul pentru realizarea producţiei a fost de 200 de milioane de dolari. „Mulan” este realizat de Niki Caro, iar din distribuţie fac parte Liu Yifei, în rolul eroinei principale, alături de Donnie Yen, Jason Scott Lee, Yoson An, Gong Li şi Jet Li.

  • Pe urmele Netflix: Serviciul de streaming Disney+ a atras peste 28 milioane de abonaţi în doar trei luni

    Platforma de streaming Disney+ a înregistrat 28,6 milioane de abonaţi de când a fost lansată în luna noiembrie a anului trecut. Serviciul costă în prezent 6,99 dolari şi urmăreşte să devină unul dintre principalii competitori ai Netflix în anii care urmează, potrivit BBC.

    În prezent, platforma are acelaşi număr de abonaţi ca Hulu, celălalt serviciu de streaming al grupului Disney care a fost lansat în 2007, ceea ce înseamnă că numărul propus de abonaţi Disney+ pentru 2024, de 60 până la 90 milioane, este cât se poate de realist.

    „Lansarea Disney+ a înregistrat un succes extraordinar, depăşindu-ne până şi cele mai mari aşteptări”, a declarat Bob Iger, preşedintele şi directorul executiv al companiei.

    Disney şi-a anunţat investitorii că veniturile din următorul trimestru ar putea înregistra scăderi drastice, de 300 mil. dolari, în urma închiderii parcurilor de distracţie din China. Suma ia în calcul faptul că epidemia de coronavirus va închide resorturile din Shanghai şi Hong Kong pe o perioadă de două luni.

    Dinsey a anunţat în 2017 crearea propriului serviciu de streaming, într-o încercare de a combate numărul în declin al audienţelor tradiţionale care se orientează spre mediul online. La scurt timp după, compania anunţa achiziţionarea imperiului lui Rupert Murdoch – 21st Century Fox – pentru 71 de miliarde de dolari.

    Următoarea prioritate a companiei este expansiunea pe plan internaţional. Serviciul este valabil în prezent în cinci ţări – Statele Unite, Canada, Olanda, Australia şi Noua Zeelandă – şi urmăreşte să se lanseze luna viitoare în Europa de Vest, punându-se accent pe lansarea din Marea Britanie. Cel mai probabil, platforma va fi lansată în România la sfârşitul anului curent sau la începutul lui 2021.

    În primele zile ale anului, banca engleză Barclays evalua sectorul de streaming din cadrul Disney la 108 miliarde de dolari, acţiunile companiei crescând cu 6% de când a lansat platforma Disney+ în urmă cu aproape trei luni.

    Disney are în prezent o capitalizare de piaţă de 255 miliarde de dolari, în timp ce Netflix se situează în dreptul sumei de 160 miliarde de dolari.

  • Pe urmele Netflix: Serviciul de streaming Disney+ a atras peste 28 milioane de abonaţi în doar trei luni

    Platforma de streaming Disney+ a înregistrat 28,6 milioane de abonaţi de când a fost lansată în luna noiembrie a anului trecut. Serviciul costă în prezent 6,99 dolari şi urmăreşte să devină unul dintre principalii competitori ai Netflix în anii care urmează, potrivit BBC.

    În prezent, platforma are acelaşi număr de abonaţi ca Hulu, celălalt serviciu de streaming al grupului Disney care a fost lansat în 2007, ceea ce înseamnă că numărul propus de abonaţi Disney+ pentru 2024, de 60 până la 90 milioane, este cât se poate de realist.

    „Lansarea Disney+ a înregistrat un succes extraordinar, depăşindu-ne până şi cele mai mari aşteptări”, a declarat Bob Iger, preşedintele şi directorul executiv al companiei.

    Disney şi-a anunţat investitorii că veniturile din următorul trimestru ar putea înregistra scăderi drastice, de 300 mil. dolari, în urma închiderii parcurilor de distracţie din China. Suma ia în calcul faptul că epidemia de coronavirus va închide resorturile din Shanghai şi Hong Kong pe o perioadă de două luni.

    Dinsey a anunţat în 2017 crearea propriului serviciu de streaming, într-o încercare de a combate numărul în declin al audienţelor tradiţionale care se orientează spre mediul online. La scurt timp după, compania anunţa achiziţionarea imperiului lui Rupert Murdoch – 21st Century Fox – pentru 71 de miliarde de dolari.

    Următoarea prioritate a companiei este expansiunea pe plan internaţional. Serviciul este valabil în prezent în cinci ţări – Statele Unite, Canada, Olanda, Australia şi Noua Zeelandă – şi urmăreşte să se lanseze luna viitoare în Europa de Vest, punându-se accent pe lansarea din Marea Britanie. Cel mai probabil, platforma va fi lansată în România la sfârşitul anului curent sau la începutul lui 2021.

    În primele zile ale anului, banca engleză Barclays evalua sectorul de streaming din cadrul Disney la 108 miliarde de dolari, acţiunile companiei crescând cu 6% de când a lansat platforma Disney+ în urmă cu aproape trei luni.

    Disney are în prezent o capitalizare de piaţă de 255 miliarde de dolari, în timp ce Netflix se situează în dreptul sumei de 160 miliarde de dolari.

  • Cea mai dorită companie din lume? 10.000 de oameni şi-au depus CV-ul să lucreze la această companie, chiar şi pe gratis

    Peste 10.000 de oameni şi-au depus cererea de angajare la Disney, marea majoritate dorind să lucreze pe gratis. În fiecare an, Disney oferă mai multe locuri de muncă persoanelor interesate să lucreze în cadrul Disney Parks Moms Panel, un grup de oameni ce oferă sfaturi de planificare a vacanţei celor interesaţi să viziteze parcurile tematice ale companiei, potrivit MarketWatch.

    Anul acesta, 14 oameni au foşti aleşi să se alăture panelului, diversitatea fiind unul dintre punctele principale pe care le-a vizat compania, fiind alese persoane care lucrează în medicină, în gestionarea patrimoniului şi casnice. Deşi grupul este alcătuit în teorie doar din mame, printre cei aleşi se numără şi trei bărbaţi.

    Membrii panelului vor trebui să răspundă săptămânal unui număr de 15 întrebări. Unul dintre membri a declarat că preferă să răspundă întrebărilor imediat după ce îşi va termina munca, în timp ce alţii au optat să îşi ia elibereze programul de seară pentru a avea timp să îşi ducă munca la bun sfârşit.

    Membrii vor fi angajaţi cu acte-n regulă în cadrul Disney, însă nu vor fi plătiţi. În schimb, vor putea să îşi petreacă pe gratis o excursie într-un complex Disney la alegere, unde vor putea să aducă până la trei membri ai familiei.

    Pe lângă cei 14 noi angajaţi, 28 de oameni din anii trecuţi se vor întoarce să răspundă întrebărilor potenţialilor clienţi. Panelul a fost lansat pentru prima dată în 2008 pentru a furniza informaţii specifice celor interesaţi să îşi petreacă o excursie la Disney World şi a înregistrat noi membri în fiecare an de la lansare.

    Procesul de angajare a fost unul destul de amplu, în condiţiile în care aplicanţii au trebuit să scrie mai multe esee, să-şi creeze o prezentare video şi să fie intervievaţi telefonic. Mulţi dintre cei care şi-au depus cererile încearcă să se alăture de ani buni, unul dintre membrii cei noi ai panelului spunând că a încercat să aplice în fiecare an de la înfiinţare.

    Angajaţii vor trebui să posede o gamă extrem de detaliată despre universul Disney şi să cunoască mai multe limbi străine, de vreme ce majoritatea întrebărilor sunt în engleză, franceză, spaniolă şi portugheză.

     

     

     

     

     

  • Moştenitorii lui Michael Jackson şi Disney au ajuns la o înţelegere în procesul privind imaginea cântăreţului

    Moştenitorii lui Michael Jackson şi cei de la The Walt Disney Company se judecau din cauza unei emisiuni de la ABC-TV, The Last Days Of Michael Jackson (Ultimele zile ale lui Michael Jackson). Administratorii averii cântăreţului au reclamat faptul că imaginea şi muzica lui Jackson au fost folosite fără a li se cere acordul.

    Reclamanţii au acţionat în justiţie în luna mai 2018. Imagini din videoclipuri, din concerte şi secvenţe de documentar ca şi alte elemente ce ţin de moştenirea cântăreţului au fost folosite în emisiunea de la ABC.

    Cei de la BBC au renunţat la folosirea imaginii cântăreţului în imaginile promoţionale, dar au precizat că materialele care apar în emisiune intră sub incidenţa ”folosirii cu bune intenţii” (fair use) lucru recunoscut de legislaţia în domeniul drepturilor de autor.

    Procesul trebuia să înceapă în decembrie dar cele două părţi au depus o notificare prin care stabileau că s-a ajuns la o ”înţelegere amiabilă”.

    La sfârşitul anului 2018, Michael a fost declarat artistul cel mai bine plătit după moarte din ultimii 60 de ani.

    Lui Michael Jackson i-au fost aduse, de-a lungul timpului, numeroase acuzaţii de pedofilie. În 1993, Jackson a fost acuzat că a abuzat sexual un băiat în vârstă de 13 ani, Jordan Chandler. Artistul a negat acuzaţiile şi totul s-a încheiat printr-o înţelegere civilă care s-a ridicat la 23 de milioane de dolari. În 2005, un juriu a stabilit că Jackson nu se face vinovat de molestarea sexuală a lui Gavin Arvizo, care, la momentul presupuselor fapte, avea tot 13 ani. În 2013 şi 2014, după decesul lui Jackson, în 2009, au mai fost intentate două procese, de Wade Robson şi James Safechuck, care au susţinut că artistul i-a molestat sexual la începutul anilor 1990, pe când erau copii. Ambele cazuri au fost respinse în instanţă pentru că faptele au fost prescrise. Robson şi Safechuck sunt protagoniştii documentarului lui Dan Reed, ”Leaving Neverland”. Filmul, lansat în 2019, a provocat interzicerea pieselor lui Michael Jackson la mai multe posturi de radio din lume.

    Michael Jackson a murit la vârsta de 50 de ani, pe 25 iunie 2009, în urma unei intoxicaţii grave cu propofol, un anestezic puternic utilizat în spitale, pe care starul îl folosea la domiciliu ca somnifer, cu complicitatea medicului Conrad Murray, în perioada în care artistul american se afla la Los Angeles şi efectua repetiţii intense pentru ultimul său turneu din carieră, intitulat “This Is It Tour”, care ar fi trebuit să debuteze în iulie 2009 la Londra. Medicul personal al cântăreţului, Conrad Murray, a fost găsit vinovat de omucidere involuntară şi a fost condamnat la patru ani de închisoare. El a fost eliberat în octombrie 2013, după ce a petrecut aproape doi ani în închisoare.

  • Compania Netflix recunoaşte că va fi afectată de concurenţa viitoarelor platforme Apple şi Disney

    Netflix recunoaşte că va resimţi concurenţa viitoarelor platforme Apple şi Disney, după ani buni în care a susţinut că orice competiţie este bine venită şi că nu îi va afecta afacerea, notează Market Watch.

    Şefii Netflix susţineau la începutul anului 2019 că ”pierdem mai mult în competiţia cu Fortnite decât cu HBO” şi chiar ”concurentul nostru este somnul, dacă vreţi”. Totuşi raportul trimis de companie acţionarilor miercuri arată că în ultima parte a anului este aşteptată o încetinire a creşterii numărului de abonaţi în ciuda unei serii întregă de noi titluri pregătite pentru lansarea pe platformă.

    ”Astăzi considerăm că suntem la mai puţin de 10% din timpul petrecut în faţa ecranelor de americani (piaţa noastră cea mai matură) şi mult mai puţin din acest timp pentru dispozitivele mobile. Mulţi se concentrează asupra ”războaielor de streaming”, dar concurăm cu alte companii care oferă acest seviciu (Amazon, YouTube, Hulu) ca şi cu televiziunea liniară, de mai bine de un deceniu. Apariţia viitoarelor servicii de tipul Disney+, Apple TV+, HBO Max sau Peacock încinge concurenţa, dar domeniul rămâne de mică amploare în comparaţie cu televiziunea lineară. Chiar dacă noile servicii au câteva titluri extraordinare (mai ales titluri de catalog), niciunul nu are varietatea, diversitatea şi calitatea noilor programe originale pe care le producem noi în lume. Lansarea noilor servicii va fi zgomotoasă. S-ar putea să fie şi mici consecinţe asupra creşterii noastre în următorul termen şi am încercat să ţinem cont de asta în planificarea noastră. Pe termen lung, totuşi, ne aşteptăm să continuăm creşterea pe fondul forţei serviciilor noastre şi a oportunităţilor oferite de piaţă. De exemplu, creşterea noastră în Canada, unde Hulu nu există, are cifre asemănătoare celor din Statele Unite (unde Hulu deţine 30 de milioane de abonamente)”, se arată în documentul transmis acţionarilor.

    În interviurile cu analişti care au avut loc miercuri, şefii Netflix au încercat să minimalizeze aceste afirmaţii. Spencer Neumann, CFO-director financiar al companiei, a admis totuşi că ”inevitabil va fi vorba de curiozitate şi noile oferte de servicii vor fi încercate”. Directorul general Reed Hastings a răspuns că ”Fundamental situaţia nu se schimbă. Disney va fi un concurent major, Apple e doar la început, dar probabil că şi ei vor avea nişte titluri importante. Dar, repet, toţi concurăm cu televiziunea liniară. Suntem la un nivel destul de mic faţă de televiziunea liniară”.

    Netflix a anunţat 500.000 de abonaţi noi în Statele Unite, sub previziunile care ţinteau spre 800.000, arată techcrunch.com. La nivel internaţional, însă, cifra de 6,3 milioane de abonaţi adăugaţi a depăşit ţinta de 6,2 milioane pe care se conta. Problemele sunt legate mai ales de piaţa americană, unde primele nouă luni ale anului au adus 2,1 milioane de abonaţi noi, faţă de 4,1 în aceeaşi perioadă din 2018.

    Printre sceptici se numără şi analistul Eric Haggstrom, de la eMarketer, care susţine că ”faptul că Netflix a arătat o creştere dezamăgitoare în condiţiile în care nu are concurenţă, e un semn rău pentru companie în 2020 şi în anii care urmează”.

    ”Ne-am descurcat bine în primul deceniu de streaming. Ne pregăteam pentru acest val de concurenţi de o bună bucată de timp. De aceea am început să investim în producţii originale în 2012 şi ne-am extins agresiv de atunci atât în ceea ce priveşte tipurile de programe cât şi ţările producătoare cu ambiţia de a împărtăşi poveşti din toată lumea. În a patra parte a anului cu producţii ca The Crown, The Witcher, Klaus, The Irishman, The Two Popes, 6 Underground, şi multe alte titluri uluitoare suntem gata să concurăm pentru a câştiga mai mulţi utilizatori”, arată documentul trimis acţionarilor de Netflix.

    Documentul poate fi consultat aici https://s22.q4cdn.com/959853165/files/doc_financials/quarterly_reports/2019/q3/FINAL-Q3-19-Shareholder-Letter.pdf

    Lansarea Apple TV+ şi Disney+ este aşteptată în luna noiembrie, iar cea platformei NBCUniversal, Peacock, este anunţată pentru luna aprilie 2020.

  • Noile platforme Apple şi Disney ameninţă supremaţia Netflix: „Concurentul nostru este somnul”

    Şefii Netflix susţineau la începutul anului 2019 că ”pierdem mai mult în competiţia cu Fortnite decât cu HBO” şi chiar ”concurentul nostru este somnul, dacă vreţi”. Totuşi raportul trimis de companie acţionarilor miercuri arată că în ultima parte a anului este aşteptată o încetinire a creşterii numărului de abonaţi în ciuda unei serii întregă de noi titluri pregătite pentru lansarea pe platformă.

    „Astăzi considerăm că suntem la mai puţin de 10% din timpul petrecut în faţa ecranelor de americani (piaţa noastră cea mai matură) şi mult mai puţin din acest timp pentru dispozitivele mobile. Mulţi se concentrează asupra ”războaielor de streaming”, dar concurăm cu alte companii care oferă acest seviciu (Amazon, YouTube, Hulu) ca şi cu televiziunea liniară, de mai bine de un deceniu. Apariţia viitoarelor servicii de tipul Disney+, Apple TV+, HBO Max sau Peacock încinge concurenţa, dar domeniul rămâne de mică amploare în comparaţie cu televiziunea lineară. Chiar dacă noile servicii au câteva titluri extraordinare (mai ales titluri de catalog), niciunul nu are varietatea, diversitatea şi calitatea noilor programe originale pe care le producem noi în lume. Lansarea noilor servicii va fi zgomotoasă. S-ar putea să fie şi mici consecinţe asupra creşterii noastre în următorul termen şi am încercat să ţinem cont de asta în planificarea noastră. Pe termen lung, totuşi, ne aşteptăm să continuăm creşterea pe fondul forţei serviciilor noastre şi a oportunităţilor oferite de piaţă. De exemplu, creşterea noastră în Canada, unde Hulu nu există, are cifre asemănătoare celor din Statele Unite (unde Hulu deţine 30 de milioane de abonamente)”, se arată în documentul transmis acţionarilor.

    În interviurile cu analişti care au avut loc miercuri, şefii Netflix au încercat să minimalizeze aceste afirmaţii. Spencer Neumann, CFO-director financiar al companiei, a admis totuşi că ”inevitabil va fi vorba de curiozitate şi noile oferte de servicii vor fi încercate”. Directorul general Reed Hastings a răspuns că ”Fundamental situaţia nu se schimbă. Disney va fi un concurent major, Apple e doar la început, dar probabil că şi ei vor avea nişte titluri importante. Dar, repet, toţi concurăm cu televiziunea liniară. Suntem la un nivel destul de mic faţă de televiziunea liniară”.

    Netflix a anunţat 500.000 de abonaţi noi în Statele Unite, sub previziunile care ţinteau spre 800.000, arată techcrunch.com. La nivel internaţional, însă, cifra de 6,3 milioane de abonaţi adăugaţi a depăşit ţinta de 6,2 milioane pe care se conta. Problemele sunt legate mai ales de piaţa americană, unde primele nouă luni ale anului au adus 2,1 milioane de abonaţi noi, faţă de 4,1 în aceeaşi perioadă din 2018.

    Printre sceptici se numără şi analistul Eric Haggstrom, de la eMarketer, care susţine că ”faptul că Netflix a arătat o creştere dezamăgitoare în condiţiile în care nu are concurenţă, e un semn rău pentru companie în 2020 şi în anii care urmează”.

    ”Ne-am descurcat bine în primul deceniu de streaming. Ne pregăteam pentru acest val de concurenţi de o bună bucată de timp. De aceea am început să investim în producţii originale în 2012 şi ne-am extins agresiv de atunci atât în ceea ce priveşte tipurile de programe cât şi ţările producătoare cu ambiţia de a împărtăşi poveşti din toată lumea. În a patra parte a anului cu producţii ca The Crown, The Witcher, Klaus, The Irishman, The Two Popes, 6 Underground, şi multe alte titluri uluitoare suntem gata să concurăm pentru a câştiga mai mulţi utilizatori”, arată documentul trimis acţionarilor de Netflix.

    Documentul poate fi consultat aici. 

    Lansarea Apple TV+ şi Disney+ este aşteptată în luna noiembrie, iar cea platformei NBCUniversal, Peacock, este anunţată pentru luna aprilie 2020.