BusinessMagazin

Tag: Disney

  • Compania Netflix recunoaşte că va fi afectată de concurenţa viitoarelor platforme Apple şi Disney

    Netflix recunoaşte că va resimţi concurenţa viitoarelor platforme Apple şi Disney, după ani buni în care a susţinut că orice competiţie este bine venită şi că nu îi va afecta afacerea, notează Market Watch.

    Şefii Netflix susţineau la începutul anului 2019 că ”pierdem mai mult în competiţia cu Fortnite decât cu HBO” şi chiar ”concurentul nostru este somnul, dacă vreţi”. Totuşi raportul trimis de companie acţionarilor miercuri arată că în ultima parte a anului este aşteptată o încetinire a creşterii numărului de abonaţi în ciuda unei serii întregă de noi titluri pregătite pentru lansarea pe platformă.

    ”Astăzi considerăm că suntem la mai puţin de 10% din timpul petrecut în faţa ecranelor de americani (piaţa noastră cea mai matură) şi mult mai puţin din acest timp pentru dispozitivele mobile. Mulţi se concentrează asupra ”războaielor de streaming”, dar concurăm cu alte companii care oferă acest seviciu (Amazon, YouTube, Hulu) ca şi cu televiziunea liniară, de mai bine de un deceniu. Apariţia viitoarelor servicii de tipul Disney+, Apple TV+, HBO Max sau Peacock încinge concurenţa, dar domeniul rămâne de mică amploare în comparaţie cu televiziunea lineară. Chiar dacă noile servicii au câteva titluri extraordinare (mai ales titluri de catalog), niciunul nu are varietatea, diversitatea şi calitatea noilor programe originale pe care le producem noi în lume. Lansarea noilor servicii va fi zgomotoasă. S-ar putea să fie şi mici consecinţe asupra creşterii noastre în următorul termen şi am încercat să ţinem cont de asta în planificarea noastră. Pe termen lung, totuşi, ne aşteptăm să continuăm creşterea pe fondul forţei serviciilor noastre şi a oportunităţilor oferite de piaţă. De exemplu, creşterea noastră în Canada, unde Hulu nu există, are cifre asemănătoare celor din Statele Unite (unde Hulu deţine 30 de milioane de abonamente)”, se arată în documentul transmis acţionarilor.

    În interviurile cu analişti care au avut loc miercuri, şefii Netflix au încercat să minimalizeze aceste afirmaţii. Spencer Neumann, CFO-director financiar al companiei, a admis totuşi că ”inevitabil va fi vorba de curiozitate şi noile oferte de servicii vor fi încercate”. Directorul general Reed Hastings a răspuns că ”Fundamental situaţia nu se schimbă. Disney va fi un concurent major, Apple e doar la început, dar probabil că şi ei vor avea nişte titluri importante. Dar, repet, toţi concurăm cu televiziunea liniară. Suntem la un nivel destul de mic faţă de televiziunea liniară”.

    Netflix a anunţat 500.000 de abonaţi noi în Statele Unite, sub previziunile care ţinteau spre 800.000, arată techcrunch.com. La nivel internaţional, însă, cifra de 6,3 milioane de abonaţi adăugaţi a depăşit ţinta de 6,2 milioane pe care se conta. Problemele sunt legate mai ales de piaţa americană, unde primele nouă luni ale anului au adus 2,1 milioane de abonaţi noi, faţă de 4,1 în aceeaşi perioadă din 2018.

    Printre sceptici se numără şi analistul Eric Haggstrom, de la eMarketer, care susţine că ”faptul că Netflix a arătat o creştere dezamăgitoare în condiţiile în care nu are concurenţă, e un semn rău pentru companie în 2020 şi în anii care urmează”.

    ”Ne-am descurcat bine în primul deceniu de streaming. Ne pregăteam pentru acest val de concurenţi de o bună bucată de timp. De aceea am început să investim în producţii originale în 2012 şi ne-am extins agresiv de atunci atât în ceea ce priveşte tipurile de programe cât şi ţările producătoare cu ambiţia de a împărtăşi poveşti din toată lumea. În a patra parte a anului cu producţii ca The Crown, The Witcher, Klaus, The Irishman, The Two Popes, 6 Underground, şi multe alte titluri uluitoare suntem gata să concurăm pentru a câştiga mai mulţi utilizatori”, arată documentul trimis acţionarilor de Netflix.

    Documentul poate fi consultat aici https://s22.q4cdn.com/959853165/files/doc_financials/quarterly_reports/2019/q3/FINAL-Q3-19-Shareholder-Letter.pdf

    Lansarea Apple TV+ şi Disney+ este aşteptată în luna noiembrie, iar cea platformei NBCUniversal, Peacock, este anunţată pentru luna aprilie 2020.

  • Noile platforme Apple şi Disney ameninţă supremaţia Netflix: „Concurentul nostru este somnul”

    Şefii Netflix susţineau la începutul anului 2019 că ”pierdem mai mult în competiţia cu Fortnite decât cu HBO” şi chiar ”concurentul nostru este somnul, dacă vreţi”. Totuşi raportul trimis de companie acţionarilor miercuri arată că în ultima parte a anului este aşteptată o încetinire a creşterii numărului de abonaţi în ciuda unei serii întregă de noi titluri pregătite pentru lansarea pe platformă.

    „Astăzi considerăm că suntem la mai puţin de 10% din timpul petrecut în faţa ecranelor de americani (piaţa noastră cea mai matură) şi mult mai puţin din acest timp pentru dispozitivele mobile. Mulţi se concentrează asupra ”războaielor de streaming”, dar concurăm cu alte companii care oferă acest seviciu (Amazon, YouTube, Hulu) ca şi cu televiziunea liniară, de mai bine de un deceniu. Apariţia viitoarelor servicii de tipul Disney+, Apple TV+, HBO Max sau Peacock încinge concurenţa, dar domeniul rămâne de mică amploare în comparaţie cu televiziunea lineară. Chiar dacă noile servicii au câteva titluri extraordinare (mai ales titluri de catalog), niciunul nu are varietatea, diversitatea şi calitatea noilor programe originale pe care le producem noi în lume. Lansarea noilor servicii va fi zgomotoasă. S-ar putea să fie şi mici consecinţe asupra creşterii noastre în următorul termen şi am încercat să ţinem cont de asta în planificarea noastră. Pe termen lung, totuşi, ne aşteptăm să continuăm creşterea pe fondul forţei serviciilor noastre şi a oportunităţilor oferite de piaţă. De exemplu, creşterea noastră în Canada, unde Hulu nu există, are cifre asemănătoare celor din Statele Unite (unde Hulu deţine 30 de milioane de abonamente)”, se arată în documentul transmis acţionarilor.

    În interviurile cu analişti care au avut loc miercuri, şefii Netflix au încercat să minimalizeze aceste afirmaţii. Spencer Neumann, CFO-director financiar al companiei, a admis totuşi că ”inevitabil va fi vorba de curiozitate şi noile oferte de servicii vor fi încercate”. Directorul general Reed Hastings a răspuns că ”Fundamental situaţia nu se schimbă. Disney va fi un concurent major, Apple e doar la început, dar probabil că şi ei vor avea nişte titluri importante. Dar, repet, toţi concurăm cu televiziunea liniară. Suntem la un nivel destul de mic faţă de televiziunea liniară”.

    Netflix a anunţat 500.000 de abonaţi noi în Statele Unite, sub previziunile care ţinteau spre 800.000, arată techcrunch.com. La nivel internaţional, însă, cifra de 6,3 milioane de abonaţi adăugaţi a depăşit ţinta de 6,2 milioane pe care se conta. Problemele sunt legate mai ales de piaţa americană, unde primele nouă luni ale anului au adus 2,1 milioane de abonaţi noi, faţă de 4,1 în aceeaşi perioadă din 2018.

    Printre sceptici se numără şi analistul Eric Haggstrom, de la eMarketer, care susţine că ”faptul că Netflix a arătat o creştere dezamăgitoare în condiţiile în care nu are concurenţă, e un semn rău pentru companie în 2020 şi în anii care urmează”.

    ”Ne-am descurcat bine în primul deceniu de streaming. Ne pregăteam pentru acest val de concurenţi de o bună bucată de timp. De aceea am început să investim în producţii originale în 2012 şi ne-am extins agresiv de atunci atât în ceea ce priveşte tipurile de programe cât şi ţările producătoare cu ambiţia de a împărtăşi poveşti din toată lumea. În a patra parte a anului cu producţii ca The Crown, The Witcher, Klaus, The Irishman, The Two Popes, 6 Underground, şi multe alte titluri uluitoare suntem gata să concurăm pentru a câştiga mai mulţi utilizatori”, arată documentul trimis acţionarilor de Netflix.

    Documentul poate fi consultat aici. 

    Lansarea Apple TV+ şi Disney+ este aşteptată în luna noiembrie, iar cea platformei NBCUniversal, Peacock, este anunţată pentru luna aprilie 2020.

  • Regele se întoarce pe marile ecrane

    Întrebarea pe care şi-au pus-o cei mai mulţi, în mod justificat, este următoarea: era nevoie de un remake al filmului? Pe scurt, răspunsul este da. Pentru varianta lungă, trebuie să luăm în calcul mai mulţi factori, cel mai important fiind faptul că Disney este o companie cu acţionari, iar principalul scop este că trebuie să genereze profit; nu trebuie să uităm nici de serviciul de streaming Disney+, care va fi lansat în noiembrie şi care are nevoie de conţinut nou pentru a atrage clienţi pe o piaţă deja saturată.
    Până la urmă, Disney s-a transformat într-un Midas al zilelor noastre; prin urmare, nu a mai surprins pe nimeni informaţia că Lion King a depăşit pragul de 1 miliard de dolari în mai puţin de două săptămâni de la lansare. Mai exact, la ora scrierii acestui material, veniturile generate la nivel globau se ridicau la 1,56 miliarde de dolari.
    Actorul James Earl Jones şi-a împrumutat vocea pentru Mufasa, la fel ca în filmul original din 1994. Tânărul leu Simba este interpretat de Donald Glover, iar Beyoncé o interpretează pe Nala, prietena din copilărie a lui Simba, care îi devine apoi parteneră.
    Distribuţia excelentă a reprezentat încă un motiv pentru a vedea filmul; chiar dacă vorbim de cei care doar şi-au împrumutat vocile personajelor principale, impactul asupra spectatorilor este unul foarte mare. Amintiţi-vă, spre exemplu, de Darth Vader şi modul în care vocea aceluiaşi James Earl Jones transformă personajul. Este greu să îţi închipui că altcineva ar putea face o treabă la fel de bună în spatele măştii.
    Pentru cei care nu au văzut filmul original din 1994, Lion King va fi o experienţă minunată. Pentru cei care sunt familiarizaţi cu povestea, trebuie spus că versiunea 2019 este aproape identică, lucru reproşat de altfel şi de cei mai mulţi critici ai filmului. Nu aş spune că m-a deranjat acest lucru, dar ar fi fost poate bine ca regizorul Jon Favreau să îşi lase amprenta asupra unor segmente.
    Nu prea ai ce să reproşezi filmului: grafica este minunată, coloana sonoră este aceeaşi pe care o ştim şi pe care o iubim, iar povestea, repet, nu are niciun element nou. Vorbind de un film de animaţie, şi nu de unul clasic, era destul de greu ca producătorii să folosească aceeaşi reţetă şi să obţină un rezultat slab.
    Sunt poate visător, dar trăiesc cu speranţa că cei care iau deciziile la Disney vor alege să caute noi poveşti pe care să le prezinte, renunţând la această obsesie pentru reluarea filmelor de succes. Dacă nu acum, măcar atunci când nu vor mai avea ce să reia.

    Nota: 8/10

  • Scandal fără precedent pentru Walt Disney: O fostă angajată a companiei acuză colosul că îşi umflă cu miliarde de dolari veniturile anuale

    O fostă contabilă a companiei Walt Disney susţine că a devenit whistleblower şi că a împărtăşit cu autoritatea de supraveghere financiară americană (SEC), informaţii referitoare la faptul că gigantul American şi-ar fi umflat rapoartele de venituri timp de mai mulţi ani, potrivit MarketWatch.

    Sandra Kuba, fost analist financiar senior în departamentul de operaţiuni cu venituri al Disney şi care a lucrat în companie timp de 18 ani, acuză că angajaţii din segmentul de business parcuri şi resorturi au raportat în mod sistematic venituri mai mari chiar şi cu miliarde de dolari, exploatând o eroare din software-ul de contabilitate al companiei.

    Kuba susţine că s-a întâlnit deja cu oficialii SEC de mai multe ori pentru a discuta acuzaţiile.

    Un purtător de cuvânt al Disney a declarat pentru sursa citată că gigantul a revizuit acuzaţiile fostei angajate şi că acestea nu ar avea o bază reală.

    Declaraţiile făcute de Kuba către SEC subliniază mai multe moduri în care angajaţii ar fi umflat veniturile companiei, inclusive prin înregistrarea unor sume fictive de venituri din partide de golf care au fost de fapt gratuite sau din servicii care erau de fapt promoţii.

    O altă metodă subliniată de Kuba în acuzaţiile ei era prin intermediul unor carduri cadou înregistrate în venituri cu 500 de dolari, când de fapt clienţii plateau doar 395 de dolari pentru el prin intermediul unui discount.

    Tot în ceea ce priveşte cardurile cadou, Kuba spune că angajaţii înregistrau câteodată de două ori cardurile cadou, prima dată când clienţii le cumpărau şi a doua oară când le utilizau.

    În declaraţiile sale către SEC, Kuba mai spune că erorile software-ului de contabilitate au făcut ca manipularea să fie dificil de urmări, deşi consecinţele ar putea fi semnificative. Într-un singur an contabil, 2008-2009, veniturile anuale ale Disney ar fi fost supraestimate cu 6 miliarde dolari, susţine Kuba.

    Segmentul de parcuri şi resorturi al Disney a raportat venituri totale de 10,6 miliarde dolari în 2009, potrivit datelor SEC.

    Kuba a declarat pentru sursa citată că a raportat pentru prima data că ar fi observat ceva în neregulă către management în 2013. A spus că nimeni nu i-a răspuns atunci. Mai târziu, i-a a ajuns cu îngrijorările la un executive senior în 2016, iar departamentul de audit intern al Disney a contactat-o însă o singură data fără ca discuţiile să se concretizeze.

    Ea spune că a discutat cu SEC prima data în august 2017. O lună mai târziu a fost concediată de Disney.

    În octombrie 2017, Kuba a denunţat la Departamentul Siguranţei în Muncă şi al Sănătăţii modul în care a fost concediată.

    Răspunsul Disney a fost că acel contract a fost terminat pentru că „ea a dat dovadă de un tipar de plângeri împotriva colegilor fără motive reale, într-o manieră nepotrivită, disruptivă şi cu rea credinţă”.

     

     

  • Disney declară război celor de la Netflix: trei servicii la preţul unui abonament standard

    Walt Disney Co. a început promovarea unui pachet de trei abonamente la preţul de 12,99 dolari pe lună, acelaşi cost pe care îl au utilizatorii cu un abonament standard Netflix.
     
    Mai exact, gigantul media propune un pachet ce include Disney+, ESPN+ şi Hulu, acoperind astfel zonele de familie, sporturi live, filme, seriale şi programe de televeziune.
     
    Intrarea Disney pe zona de streaming se dovedeşte a fi una costisitoare, cu pierderi ce s-ar putea ridica, până la sfârşitul anului, la 900 de milioane de dolari. Deşi suma este una impresionantă, câştigurile imperiului Disney o pot acoperi cu uşurinţă.
     
    Aplicaţia Disney+, lansată iniţial în SUA, va fi introdusă gradual, în următorii doi ani, pe celelalte pieţe majore, începând cu Europa.
     
    Disney+ va fi disponibil pe toate platformele – telefoane inteligente, tablete, console, televizoare inteligente.
     
    În luna mai, Disney a intrat într-un parteneriat de tip put/call cu Comcast, care deţine 24% din acţiunile Hulu; astfel, începând cu ianuarie 2024, Comcast poate impune celor de la Disney să cumpere pachetul deţinut. Preţul pe acţiune va fi calculat în funcţie de evaluarea de la acel moment al Hulu, care nu poate fi mai mică de 27,5 miliarde dolari. Disney era deja acţionar majoritar al Hulu de la începutul acestui an, prin preluarea pachetului de acţiuni deţinut de Fox, dar tranzacţia cu Comcast permite un control mult mai mare asupra platformei.

  • Povestea omului care a schimbat pentru totdeauna industria divertismentului. A clădit o companie de 60 de miliarde cu 500 de dolari primiţi de la bunicul lui

    Cu 500 de dolari primiţi de la unchiul lor, a plecat din Kansas City împreună cu fratele lui spre Hollywood, unde şi-au deschis un mic studio. Cei doi s-au angajat apoi la Universal Studios Inc. care a cumpărat personajul „Oswald, iepurele norocos„. Studioul Walt Disney a fost alimentat de imaginaţia lui Disney, fan al lui Mark Twain şi al castelelor franţuzeşti pe care le-a văzut în Primul Război Mondial, când a lucrat ca şofer de ambulanţă pentru Crucea Roşie.

    După o serie de contracte pentru folosirea personajelor Disney în scop comercial, ei au modificat pentru totdeauna industria divertismentului cu pariul pe Disneyland, un parc de distracţii construit pe un teren de circa 75 de hectare din Anheim, California. A fost nevoie de o investiţie de 17 mil. dolari, pentru care Disney a vândut o participaţie de 34,5% televiziunii ABC TV.

    Fondatorul lui Disney a murit în 1966, la 64 de ani, dar va rămâne pentru totdeauna cunoscut drept creatorul unuia dintre cele mai iconice personaje de desene animate, precum Mickey Mouse. În plus, el deţine recordul pentru cele mai multe premii Oscar –  22 de titluri. După moartea sa, expansiunea Disney a continuat. Peste 10.000 de hectare de teren au fost cumpărate pentru cinci milioane de dolari pentru construirea primului parc tematic Disney World Magic Kingdom, deschis în Florida în 1971. Anul trecut, compania a înregistrat venituri de aproape 60 de miliarde de dolari.

    Pe lângă pasiunea pentru animaţii, puţini ştiu că Walt Disney a fost fascinat de trenuri. Îi plăceau atât de mult, încât şi-a pus câte unul în birou şi în curte. Obişnuia chiar să se îmbrace ca un conductor de tren pentru a oferi vizitatorilor ocazia de a face o scurtă plimbare la bordul machetei sale de tren, pe şinele montate la proprietatea sa din California.

    Legenda urbană despre faptul că Disney ar fi cerut să fie criogenat pentru a putea fi readus la viaţă cândva în viitor este o altă poveste care a născut multe reacţii sceptice la adresa sa.

  • Cronică de film: Întoarcere în lumea copilăriei

    Lansat în 1992, Aladdin s-a bucurat de un mare succes la public, câştigând două premii Oscar, pentru cea mai bună coloană sonoră originală, precum şi pentru cel mai bun cântec original.

    În regia lui Guy Ritchie, versiunea din 2019, care este un live-action remake, îi are în rolul principal pe Mena Massoud (Aladdin), alături de Naomi Scott (Jasmine) şi Will Smith (Genie), dar şi pe Billy Magnussen, Nasim Pedrad şi Marwan Kenzari în rolul răufăcătorului Jafar.

    Problema cu Aladdin este că seamănă prea mult cu originalul, iar elementele de grafică generate pe calculator nu aduc elementul de prospeţime pe care alte remake-uri l-au avut.

    Mare parte din filmări au avut loc, din august 2017 în ianuarie 2018, la studiourile Longcross şi Arborfield din Marea Britanie, dar şi pe teren, în Iordania. Acţiunea filmului are loc în Arabia, în oraşul imaginar Agrabah, un port comercial pe Drumul Mătăsii. Ca şi originalul lansat de Disney, noul film  se inspiră din Aladdin şi lampa fermecată”, o poveste din „O mie şi una de nopţi”.

    Designerul de costume Michael Wilkinson a petrecut foarte mult timp documentând autenticitatea costumelor pe care urma să le îmbrace personajele, tocmai pentru că a vrut ca hainele să spună o poveste în egală măsură universală şi geografică. Wilkinson a mers inclusiv în Africa, Turcia şi Pakistan pentru a studia diferitele tipuri de materiale cu care putea lucra.

    Despre actori, numai de bine, dar ei sunt „încuiaţi“ – cu excepţia câtorva scene – în scenariul filmului din 1992. Will Smith e potrivit în rol, dar cred că regizorul ar fi putut să-i ofere ceva mai multă libertate de mişcare. Marwan Kenzari nu reuşeşte să fie fie antipatic, iar „chimia“ dintre Massoud şi Scott e aproape inexistentă.

    Personal mi se pare trist că cei de la Disney (şi nu numai) preferă să reia poveştile deja prezentate decât să caute unele noi. E evident că cele vechi, deja confirmate de public, vor avea din nou succes şi vor aduce bani, dar poate că respectul faţă de spectatori ar trebui să impună şi aducerea unor lucruri noi pe marele ecran.

    Nu înţeleg nici de ce Guy Ritchie, unul dintre cei mai talentaţi regizori ai generaţiei sale, a acceptat să regizeze filmul. Ritchie are în CV filme excelente (Lock, Stock & Two Smoking Barrels, Sherlock Holmes) şi cred că ar putea găsi proiecte mult mai potrivite pentru talentele sale. Sigur, cecul semnat de Disney a contat probabil destul de mult.

    În concluzie, Aladdin e un film decent, dar care nu surprinde în niciun fel. Ar fi putut fi o producţie mult mai bună dacă ar fi existat interes în acest sens.

    Nota: 6,5/10

    Aladdin
    Regia: Guy Ritchie
    Distribuţie: Will Smith, Mena Massoud, Naomi Scott
    Buget: 183 milioane dolari
    Durată: 2 ore 8 minute
    Data lansării: 24 mai

  • Naşterea unui gigant. Cum poate pierde Netflix supremaţia pe piaţa de online streaming

    Compania Walt Disney va prelua platforma de streaming Hulu printr-o tranzacţie care a dus evaluarea Hulu la peste 27 de miliarde de dolari.
     
    Disney a intrat într-un parteneriat de tip put/call cu Comcast, care deţine 24% din acţiunile Hulu; astfel, începând cu ianuarie 2024, Comcast poate impune celor de la Disney să cumpere pachetul deţinut. Preţul pe acţiune va fi calculat în funcţie de evaluarea de la acel moment al Hulu, care nu poate fi mai mică de 27,5 miliarde dolari. Disney era deja acţionar majoritar al Hulu de la începutul acestui an, prin preluarea pachetului de acţiuni deţinut de Fox, dar tranzacţia cu Comcast permite un control mult mai mare asupra platformei.
     
    Astfel, Disney îşi va asigura o poziţie dominantă pe piaţa serviciilor de streaming chiar înainte de lansarea propriei platforme, Disney+, care va fi lansată oficial în noiembrie. Potrivit celor de la Fortune, reprezentanţii Disney mizează pe faptul că Hulu va ajunge, în 2024, la 60 de milioane de abonaţi.
     
    Liderul pieţei de streaming la nivel global rămâne Netflix, cu peste 140 de milioane de abonaţi.

  • Disney a dat lovitura. „Avengers: Endgame” se dovedeşte a fi cea mai mare lansare de film din istorie cu încasări de 1,2 miliarde de dolari

    Disney şi supereroii din Avengers au spart mai multe recorduri cu lansarea în cinematografe a celei mai recente pelicule semnate Marvel, „Avengers: Endgame”, cu oameni care au stat la rând cu zilele pentru bilete în era streamingului video.

    „Avengers: Endgame” a înregistrat încasări de 1,2 miliarde dolari în weekendul de lansare – cu 350 de milioane de dolari doar în SUA şi Canada, spărgând propriul record de 258 milioane dolari pe care Disney îl deţinea cu „Avengers: Infinity War”, potrivit Bloomberg.

    În acest moment, top 4 lansări din istorie după încasările din primul weekend de lansare sunt acaparate de Disney cu ultimele două filme Avengers şi cu filmele Star Wars „The Last Jedi” şi „The Force Awakens”, potrivit firmei de cercetare Comscore.

    Publicul de la lansare a fost format din bărbaţi în proporţie de 57%, cel mai mare segment fiind cu vârste cuprinse între 25-34 de ani. Familiile au format doar 18% din audienţă, în timp ce adolescenţii doar 11%.

     

     

  • Câţi bani câştigă Reed Hastings şeful Netflix

    Reed Hastings, CEO-ul Netflix, s-a bucurat de o mărire de salariu impresionantă în 2018, potrivit Fortune.

    Şeful Netflix a câştigat 36,1 milioane dolari anul trecut, o creştere cu 48% faţă de veniturile de 24,4 milioane dolari în 2017. Cea mai mare parte din compensaţia lui a venit sub formă de acţiuni.

    Hastings are un salariu de bază de 700.000 de dolari, dar acţiunile pe care le-a primit anul trecut sunt evaluate acum la 35,4 milioane dolari.

    Vestea cu privire la mărirea salarială a lui Hastings a stârnit controverse în contextul în care Abigail Disney, nepoata lui Roy şi Walt Disney, a spus că i se pare „o nebunie” că Bob Iger, CEO-ul Disney a câştigat 65,6 milioane dolari.

    Netflix a înregistrat performanţe bune în ultimii ani însă compania ar putea fi în punctul culminant în contextul în care rivalii încep să scoată platforme de streaming şi să-şi producă propriul conţinut,m oferindu-l la preţuri mai reduse decât Netflix.

    Astfel, Disney a lansat DisneyĂ, un serviciu despre care presa internaţională scrie că ar putea fura cotă de piaţă de la Netflix.