Tag: diploma

  • Cum ajuns să arate staţiunea care pe vremuri era numită de străini “Perla Carpaţilor” – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • Cum arată fiica preşedintelui Recep Erdogan. E considerată una dintre cele mai frumoase turcoaice

    A renunţat în 2014 când tatăl sau a devenit preşedintele Turciei. Este vicepreşedintă unui grup pro-islamic de apărare a drepturilor femeilor – Asociaţia pentru femei şi democraţie.

    Sumeyye, fiica mai mică a preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan s-a căsătorit anul trecut cu Selcuk Bayraktar, responsabil al unei companii care fabrică drone, a avut loc în 2016, la Istanbul, în condiţii stricte de securitate.

    Peste 6000 de suflete au participat la nuntă, potrivit presei din Turcia care a difuzat imagini de la eveniment cu Sumeyye, 30 de ani, care avea părul acoperit de valul islamic.

    VEZI AICI CUM ARATA – GALERIE FOTO

  • La doar 20 de ani, tânărul din imagine are un job la care cei de vârsta lui nici nu visează. Călătoreşte în toată lumea şi toate televiziunile vor să-i afle părerea

    Alex a ajuns să călătorească în întreaga lume zburând singur în avioane nou-nouţe, sarcina lui fiind să se asigure că serviciile, mâncarea şi şampania sunt la cele mai înalte standarde. De asemenea, el testează fiecare scaun din aeronavă, incluzându-le pe cele de la clasa întâi. 

    Tânărul a manifestat un interes mare pentru domeniul aviaţiei încă de mic copil şi chiar a luat, la un moment dat, lecţii de zbor.

    La vârsta de 14 ani, Alex a fost invitat la postul de radio LBC să vorbească despre industria aviatică. La 16 ani, tânărul apărea deja şi la televizor. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • La doar 20 de ani, tânărul din imagine are un job la care cei de vârsta lui nici nu visează. Călătoreşte în toată lumea şi toate televiziunile vor să-i afle părerea

    Alex a ajuns să călătorească în întreaga lume zburând singur în avioane nou-nouţe, sarcina lui fiind să se asigure că serviciile, mâncarea şi şampania sunt la cele mai înalte standarde. De asemenea, el testează fiecare scaun din aeronavă, incluzându-le pe cele de la clasa întâi. 

    Tânărul a manifestat un interes mare pentru domeniul aviaţiei încă de mic copil şi chiar a luat, la un moment dat, lecţii de zbor.

    La vârsta de 14 ani, Alex a fost invitat la postul de radio LBC să vorbească despre industria aviatică. La 16 ani, tânărul apărea deja şi la televizor. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Locul din România de care statul român şi-a bătut joc. Zeci de mii de străini îl vizitau anual – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • Locul din România de care statul român şi-a bătut joc. Zeci de mii de străini îl vizitau anual – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • Cum să transformi 1.500 de lei în 2,1 milioane de euro

    Ionuţ Leahu a ales stomatologia ca pregătire profesională, dar a mers pe acest drum având o idee de afacere în minte. Şase ani mai târziu, odată cu diploma de medic, şi-a deschis primul cabinet medical, închiriat, în care a investit 1.500 de lei. Astăzi, medicul antreprenor a ajuns la afaceri de aproape 10 milioane de lei şi tinde spre o extindere la nivel internaţional.

    ”Am fost foarte pasionat de anatomie, de biologie, de fizică, iar în momentul în care a trebuit să mă hotărăsc la ce facultate să dau am ştiut că răspunsul e medicina“, spune Ionuţ Leahu, medic stomatolog, fondatorul clinicilor Dr. Leahu. A ales stomatologia conştient fiind că este mult mai uşor să-şi facă o clinică stomatologică decât un spital generalist, iar antreprenoriatul era pe lista sa de obiective. De asemenea, a avut oportunitatea ca în timpul facultăţii să lucreze în domeniul bancar şi să ajute la finanţarea mai multor afaceri din domeniul medical, timp în care a observat dezvoltarea nişei serviciilor stomatologice. Imediat după încheierea facultăţii, în 2010, a închiriat primul cabinet, deschis pe fundaţia unei clinici stomatologice vechi din Popeşti-Leordeni. ”Aşadar, de la ideea de afaceri până la punerea în practică au trecut şase ani, exact cât a durat facultatea“, spune Leahu. Investiţia iniţială a fost de 1.500 de lei, bani investiţi în materialele necesare desfăşurării activităţii. Restul aparaturilor şi dotărilor au fost închiriate, la fel şi spaţiul, iar sursa de finanţare a fost un împrumut de la tatăl său. Pasul doi în dezvoltare a necesitat o investiţie mai mare, de 70.000 de euro, dintr-un credit bancar, bani investiţi în prima clinică, cea din Floreasca, în februarie 2011.

    În momentul de faţă, antreprenorul deţine patru clinici, toate în Bucureşti: Centrul de Excelenţă în Implantologie Rin Grand Hotel şi încă trei care sunt numite după zonele în care au fost deschise – Caramfil, Victoriei şi Pipera; la începutul anului viitor urmează să inaugureze un nou spaţiu, în zona Unirii. Bugetul de investiţii din acest an a fost de 1,5 milioane de euro şi a fost îndreptat către unitatea din Nicolae Caramfil, unde antreprenorul a achiziţionat clădirea şi a investit în aparatură. ”Continuăm să investim într-un nou centru, cel din zona Unirii, care va fi gata cel mai probabil la începutul anului viitor, unde investiţia va depăşi un milion de euro. Nevoia de extindere a venit firesc, de fiecare dată, pe fondul programului încărcat şi al cererii tot mai mari de programări“, spune acesta.

    Echipa clinicilor Dr. Leahu este formată din 75 de oameni, dintre care 35 sunt medici stomatologi, iar până la sfârşitul anului îşi propune să crească numărul de angajaţi, până la 100 de oameni. Cele mai solicitate servicii sunt cele de implantologie şi restaurare a întregii danturi, prin diverse proceduri moderne; în medie, în cabinetele reţelei intră lunar 1.300 de pacienţi, dar numărul de vizite poate fi mai mare, în funcţie de cât de des se întorc pentru tratamente. ”Când vine vorba de preţuri, suntem în media pieţei. Ce ne diferenţiază de concurenţă este că avem o echipă multidisciplinară şi astfel reducem numărul de vizite şi  preţul. Ne dorim să creştem adresabilitatea unor servicii care sunt considerate de lux“, spune Leahu. El ţine să precizeze că tipologia clientului fidel constă în oamenii ocupaţi, ”care nu au timp de petrecut la medici“, preponderent clienţi seniori, antreprenori şi executivi de top, dar şi oameni cu alte profesii. De asemenea, Leahu are şi o clinică dedicată copiilor, unde sunt oferite tratamente adaptate la nevoile lor. Anul trecut compania sub care operează clincile a înregistrat 9,5 milioane de lei cifră de afaceri şi 2,2 milioane de lei profit, iar pentru anul acesta antreprenorul vizează o creştere de până la 15 milioane de lei a rulajelor şi de până la 3 milioane de lei a profitului.

    ”Dificultatea numărul unu a fost să-mi construiesc o echipă. Încă de la începutul drumului am ajuns la concluzia că o afacere în domeniul medical se bazează pe echipă. Cred că indivualitatea în stomatologie este pe cale de dispariţie. Nu avem cum să fim buni la toate“, spune Leahu despre impedimentele întâlnite în parcursul antreprenorial. Povesteşte că de multe ori s-a simţit descurajat de lipsa oamenilor potriviţi, iar atunci când îi găsea şi investea bani, timp şi cunoştinţe, aceştia preferau să plece. ”Cum am remediat situaţia? Am continuat să cred şi să investesc în oameni“, adaugă el. Însă Leahu se declară foarte încrezător în evoluţia afacerii sale. În primul rând, ţine să precizeze că a înregistrat cea mai mare rată de creştere în domeniu, iar ţinta sa este să trateze 50% plus 1 din românii care merg la dentist. ”Peste câţiva ani vom fi un lanţ de clinici internaţional, cu locaţii în toată lumea. Acesta este planul pentru următorii cinci ani, iar în următorii 30 de ani să ne extindem şi în spaţiul cosmic. Dacă se face o colonie pe Marte, cu siguranţă noi vom fi acolo să oferim servicii stomatologice“, declară Ionuţ Leahu.

    Medicul ţine să adauge că în ţara noastră nu există o statistică a pieţei serviciilor stomatologice, piaţă deosebit de fragmentată la nivel naţional, unde doar în Capitală şi în marile oraşe există lanţuri de clinici dentare. În opinia sa, tocmai aceasta poate fi o oportunitate. ”Există o mulţime de cabinete mici, foarte puţini jucători de talie mare, care, la rândul lor, sunt foarte mici comparativ cu cât ar trebui să fie pentru o piaţă matură“, spune medicul. De aceea, soluţia este ca toată lumea să înţeleagă importanţa lucrului într-o echipă, crede Leahu: ”Dacă pacientul poate să beneficieze de servicii de calitate în felul acesta, de ce să nu lăsăm orgoliul deoparte?“. Toate acestea în contextul în care ”statul român a abandonat stomatologia după revoluţie“, iar concurenţă din partea statului nu există.

  • A început cu un fashion boutique, iar acum este responsabilă de transformarea digitală a Philips SEE: “Am ştiut că va fi o relaţie de dragoste pe viaţă cu acest mediu”

    Ea coordonează din august 2013 echipa de digital din sud-estul Europei, structură activă atât pe partea de lansare a campaniilor online, cât şi pe cea de traininguri interne. Andra Stuparu are în subordine zece oameni în echipe localizate în Bucureşti, Bulgaria şi Croaţia. 

    „Cariera mea a început cu o dorinţă puternică de a fi antreprenor; vedeam asta în familie şi eram fascinată”, povesteşte ea. „Am testat mai multe pieţe, am cochetat cu marketingul şi cu digitalul aflat la început la noi în ţară. Ulterior, m-am îndrăgostit de lumea digitală în Amsterdam, în 2011; atunci am ştiut că va fi o relaţie de dragoste pe viaţă cu acest mediu.”

    Prin urmare, a creat un business online, un fashion boutique dedicat femeilor, într-o perioadă în care piaţa din România nu cunoştea prea multe experienţe de acest gen. „În 2013, când mi s-a propus să coordonez transformarea digitală a companiei Philips în sud-estul Europei, am tratat-o ca pe o mare provocare, dar nu am crezut că va fi şi cel mai bun lucru care mi s-ar putea întâmpla în carieră.” Unde va fi peste 10 ani? „Mă văd ca fiind mereu cu un pas înaintea industriei, ca parte din procesele inovatoare la care suntem martori zi de zi.”

  • Un supravieţuitor al celui de-al doilea Război Mondial, în vârstă de 97 de ani, este proaspăt ABSOLVENT de liceu

    “Mă simt foarte bine … a trebuit să aştept mult timp pentru asta, dar am reuşit”, a declarat Charles Leuzzi pentru WPVI.

    După ce a fost forţat să renunţe la liceu pentru a-şi susţine familia în timpul adolescenţei, Leuzzi a spus că a fost împins de circumstanţe să intre în luptă în cadrul celui de-al doilea război mondial.
    Charles Leuzzi, un veteran decorat cu două inimi purpurii şi patru medalii de bronz, a adăugat la colecţia sa o diplomă de liceu.

    Districtul şcolar din Philadelphia i-a dat duminică diploma de onoare în timpul unui eveniment special, unde a fost înconjurat de familie şi prieteni.
    Când a fost întrebat dacă merge la facultate, bâtrânul a spus pentru WPVI: “Da, aş merge, nu am altceva de făcut”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În comuna unde liceul are promovabilitate zero la Bac nici primarul nu a reuşit să obţină diploma : “Să nu faceţi ca mine. Eu am fost un caz fericit”

    Ioan Bîrcă, primarul din Turburea are 53 de ani şi nu a reuşit să obţină diploma de bacalaureat, iar anul acesta, niciun absolvent de la Liceul Tehnologic din localitate nu a luat Bac-ul. Edilul dă vina pe profesori, pentru că nu au făcut meditaţii cu elevii şi le transmite liceenilor să nu-i urmeze exemplul, ci să înveţe şi să promoveze la sesiunea următoare.

    Toţi cei 16 absolvenţi ai Liceului Tehnologic Turburea au fost respinşi la examenul de Bacalaureat 2017, un singur candidat obţinând media 5,86, iar în urma contestaţiei ar putea fi declarat admis.

    Primarul din localitate susţine că vina le aparţine exclusiv profesorilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro