BusinessMagazin

Tag: diploma

  • Cum arată fiica preşedintelui Turciei Recep Erdogan. E considerată una dintre cele mai frumoase turcoaice – GALERIE FOTO

    Sumeyye Erdogan are o diplomă obţinută la London School of Economics şi a lucrat pe o poziţie de consilier pe probleme de politică externă pentru AKP, atunci când Recep Erdogan era premier.
     

    A renunţat în 2014 când tatăl sau a devenit preşedintele Turciei. Este vicepreşedintă unui grup pro-islamic de apărare a drepturilor femeilor – Asociaţia pentru femei şi democraţie.

    Sumeyye, fiica mai mică a preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan s-a căsătorit anul trecut cu Selcuk Bayraktar, responsabil al unei companii care fabrică drone, a avut loc în 2016, la Istanbul, în condiţii stricte de securitate.

    Peste 6000 de suflete au participat la nuntă, potrivit presei din Turcia care a difuzat imagini de la eveniment cu Sumeyye, 30 de ani, care avea părul acoperit de valul islamic.

     

     

  • Cum ajuns să arate staţiunea care pe vremuri era numită de străini “Perla Carpaţilor” – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

     

  • Un cercetător pe nume Dan Diojdescu

    „Prima oară am plecat din România cu scopuri nonturistice în 1989”, îşi aminteşte el. A mers în Franţa, unde a urmat un master în managementul iniţiativelor culturale. După absolvire s-a mutat la Paris, unde a lucrat în marketing – „în ceea ce acolo se cheamă industriile creative” – respectiv modă, design, disitribuţie muzică, filme, cărţi.

    În Olanda a ajuns pentru că a urmat un (alt) program de master, în business management (MBA) la Erasmus University, Rotterdam, pe care l-a absolvit în 2009. „Cariera mea e ca un şuvoi de apă – curge adaptându-se terenului. Uneori se mai izbeşte de obstacole, semn că trebuie luată altă direcţie sau abordare.” Uneori are debit mai mare – semn de vremuri bune şi coloboratori isteţi. Alteori „bălteşte şi asta e semn sigur de schimbare, explică Dan Diojdescu.

    Când vine vorba de cariera sa, spune că nu are un job, ci mai multe; şi asta de ani de zile. Astfel, pe lângă supervizarea proiectelor de diplomă în Haga şi cercetarea proprie, este, alături de fratele său, Dragoş Diojdescu, partener al frimei Jupiter Artis. Din datele de la Registrul Comerţului, compania are afaceri de 240.000 de lei, doi salariaţi, iar ca domeniu de activitate figurează în sectorul publicităţii.

    Antreprenorul spune însă că firma are peste 100 de colaboratori din domenii diferite. „Nu am oameni în subordine – sunt ordonaţi ei oricum! Glumesc.” În mediul antreprenorial de azi conceptul de subordonat este înlocuit cu cel de colaborator sau partener, adaugă el.

    Cum arată o zi obişnuită din viaţa lui  Dan Diojdescu?

    „Trebuie să mă obişnuiesc cu ideea asta! Nu cred că mai am conceptul acesta industrial de zi obişnuită – trezit, cafea, job, cină, TV etc. L-am avut şi a evoluat în zile cu atacuri de panică, zile în care alergam să recuperez timpul pierdut şi alergarea asta nu mă făcea decât să pierd timpul – cam ca Iepurele Alb din Alice în Ţara Minunilor.”

    Sunt zile în care la 4.00 dimineaţa e deja la aeroport să prindă zborul de 6.00; în alte zile se vede cu prietenii, înoată, merge la un muzee sau expoziţii şi poate doar seara deschide calculatorul să finalizeze un concept sau un contract.

    Vine des şi în România, o dată la câteva luni, cel mai frecvent pentru businessul pe care îl are cu fratele său.

    „La momentul acesta, când vin în România din motive profesionale vin ca antreprenor, ca partener al Jupiter Artis, pentru întâlniri cu clienţii dar şi pentru documentare, pentru a lua pulsul pieţei. Faptul că locuiesc în mai multe ţări îmi dă un avantaj foarte mare, mă ajută să fiu mult mai obiectiv, strategic şi focusat.”

    Mai e România acasă?

    După anii de peregrinări, pentru Dan Diojdescu acasă rezonează cu mai multe locuri. Când se întoarce în Europa are sentimentul că e acasă, indiferent care e primul aeroport pe care aterizează.

    „Acasă, Bucureşti? Vin destul de des, la fiecare câteva luni. Am observat o îmbunătăţire a aspectului multor cartiere; în mod evident s-au făcut multe eforturi de reabilitare a spaţiului public şi creare de noi spaţii publice – unele cu mai mult succes decât altele.” De asemenea, a observat o dorinţă a oamenilor de informare asupra noilor trenduri – în special în domeniul IT, telecomunicaţii/internet, online marketing –, dar şi dorinţa de a fi parte a acestor schimbări.

    Mai mult, mare parte a studenţilor săi bulgari sau din ţările baltice îşi doresc să îşi construiască cariere în vestul Europei; pe când studenţii români vor să se întoarcă în România. „Văd asta ca un vot de încredere pentru prezentul şi viitorul ţării.”

    Lui însuşi, cel mai dor îi e de locurile din copilărie; mai ales că şi-a petrecut vacanţele la poalele munţilor, în natură, într-o lume unde oamenii se vizitau fără să aibă vreun motiv anume şi conexiunea cu mediul se făcea natural, fără exerciţii de meditaţie, traininguri sau clase de yoga. „Şi acolo lucrurile s-au schimbat, dar ceva din magia autenticităţii a rămas.” La polul opus, cel mai puţin dor îi e de ambuteiajul de pe DN1 într-o duminică seara, când lumea se întoarce de la munte.

    Următoarea vizită în România?

    De Paşte sau chiar mai curând. „Am crezut că mi se întâmplă doar mie, dar vorbind cu prieteni din alte ţări am văzut că şi ei au întâlnit aceeaşi reacţie. Pentru cei din ţară, de multe ori, lumea se împarte în cei «rămaşi» şi cei «plecaţi».”

    Pentru cei plecaţi, lumea se împarte între «cei de aici» şi «cei de acolo», iar cei de acolo sunt cei din ţară, dar şi prieteni, rude, colegi din alte ţări.

    „Probabil că asta vine din faptul că e mai uşor de călătorit de la Amsterdam la Brăila decât de la Oradea la Bucureşti, şi ca timp, şi ca preţ, dar şi pentru că inerţie.” La circa 30 de ani de când a plecat pentru prima dată din ţară în scop nonturistic – timp în care a călătorit în toată lumea şi a studiat în Italia, la Torino, în mai multe oraşe din Olanda, dar şi în Belgia – ce ar schimba Dan Diojdescu la România?

    „Primul lucru care îmi vine în minte este imaginea că în România «orice este posibil» cu conotaţie negativă. România, ca orice altă ţară, are problemele ei, mai mari decât unele ţări, mai mici decât altele.” De asemenea, are şi o mulţime de aspecte pozitive, spune el. Executivul crede că o atitudine constructivă de genul «Avem şi din cele bune, şi din cele mai puţin bune, dar lucrurile merg spre bine» poate crea o viziune colectivă care să permită valorizarea aspectelor pozitive şi o soluţionare a celor negative. „Un alt aspect care mă face să cred că poate îmbunătăţi situaţia din România este o informare obiectivă, echilibrată, la un nivel social cât mai profund, descentralizat – local şi regional. Am observant că rareori discuţiile sunt purtate la nivelul individual, comunitar sau local.”

    Acesul la informaţie diversă, relevantă şi exactă poate facilita această schimbare care porneşte de la nivel individual şi, în timp, produce o schimbare autentică şi de durată la nivel local, regional şi naţional. 

    Al treilea aspect, care de altfel este legat de celelalte două, este crearea unei atitudini nediscriminatorii, de cooperare. Polarizarea socială este o componentă prezentă în orice societate – fie că este pe motive etnice, religioase, economice, fie de altă natură.

    „Filip II al Macedoniei spunea: «Dezbină şi stăpâneşte» (divide et impera); românii au găsit o expresie şi mai plastică a acestei situaţii: «Unde doi se ceartă al treilea câştigă». Există oare posibilitatea în care toţi trei câştigă?” În Olanda, spune el, există o atitudine nonconflictuală, de cooperare, de găsire a unei soluţii. Această mentalitate se pare că este unul din factorii esenţiali care fac o ţară ca Olanda, cu infinit mai puţine resurse materiale şi imateriale decât România, să devină o putere economică mondială.

    Antreprenorul face şi alte comparaţii între România şi alte ţări şi spune că traficul din Bucureşti este „infernal şi mai stresant” decât cel din Amsterdam, dar relaxant faţă de cel din Paris. „Nu ştiu dacă asta este din cauza caracterului latin mai coleric sau din cauza unei strategii urbanistice mai coerente (în cazul Amsterdamului – n.red.), dar aş paria pe cea din urmă.

  • Un nou caz de medic fals: O femeie şi-ar fi falsificat diploma şi a lucrat ani de zile cu pacienţii

    Jurnaliştii de la Libertatea au scris despre încă un caz de fals medic care activa la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ilfov.

    Este vorba despre Raluca Daniela Birsan, în vârstă de 30 de ani, care şi-ar fi falsificat diploma de studii şi, pe baza unui contract de voluntar cu activitate medicală, ar fi lucrat 10 ani cu pacienţii la Secţia de Ginecologie a Spitalului de Urgenţă Ilfov.
     
    Chestionată de către jurnalişti, femeia a precizat că ea nu a efectuat operaţii sau alte procedee medicale, ci doar servea instrumentarul şi scria după dictare. Însă pacienţii au mărturisit că ea le-a închis operaţiile, se mai arată în sursa citată.
     

  • Stefan Vanoverbeke, CEO / Ikea România, Serbia, Slovenia, Croaţia: “Ascultă-i pe ceilalţi şi aminteşte-ţi că nu deţii adevărul absolut, fii deschis şi rămâi curios şi pasionat în activitatea ta, rămâi fidel valorilor tale.”

    Carte de vizită
    ¶ Are o diplomă de licenţă în inginerie civilă şi o diplomă de master în ştiinţe sociale obţinute în cadrul Universităţii Catolice din Leuven (Belgia)
    ¶ Lucrează în cadrul companiei suedeze din anul 2000, fiind ales în funcţia de conducere a subsidiarei locale în urmă cu trei ani
    ¶ Anul trecut, Ikea România a avut venituri de 586 milioane de lei,
    24,2 milioane de lei profit şi 691 de angajaţi, ocupând locul al treilea în topul celor mai mari jucători din industria mobilei 

  • Vrei să faci bani de acasă fără să mai mergi la muncă? O tânără povesteşte cum reuşeşte să câştige bani de acasă după ce a renunţat la siguranţa unui job într-o corporaţie

    Ruth Hinds, o tânără de 30 de ani din Durham, Marea Britanie, a renunţat la siguranţa unui job într-o corporaţie pentru a încerca să facă bani online, de pe urma unor site-uri precum eBay.

    Înainte de a deveni liber profesionist, Hinds lucra în rolul de consultant în resurse umane, petrecând mult timp în deplasări. “Am presupus că o carieră de succes înseamnă să obţii o diplomă şi ai un job decent. Însă m-am trezit într-o bună zi şi m-am întrebat: <cum va fi viaţa mea peste 40 de ani>?”, a declarat tânăra într-un interviu acordat celor de la DailyMail.

    Ea spune că în prezent obţine între 6.500 şi 10.000 de euro pe lună din activităţi precum blogging sau intermediere de produse. Vara trecută, Hinds a câştigat 12.500 de euro dintr-un curs online în care îi învăţa şi pe alţii să îi urmeze “reţeta”.

    “Am mai mult timp liber”, a declarat ea pentru DailyMail. “Există o parte constantă a veniturilor, ceea ce înseamnă că pot genera bani şi fără a munci.”

    Deşi sunt mii de site-uri care oferă sfaturi de economisire, Ruth Hinds spune că vrea să ajute femeile oferindu-le diverse sfaturi.

     

  • Povestea unei femei care a reuşit într-o afacere dominată de bărbaţi

    Carte de vizită

     A absolvit Facultatea de Horticultură din Bucureşti şi are o diplomă de licenţă în inginerie, viticultură şi oenologie

     Timp de aproape nouă ani a lucrat ca director de producţie la Cramele Halewood, iar în 2003 a înfiinţat Domeniile Săhăteni, alături de Steve Cacenco

     Are o linie de vinuri care îi poartă numele şi este cea mai cunoscută femeie oenolog din România

     A lucrat în Africa şi în Australia, însă nu îi place să stea în străinătate, departe de familie

     Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a depăşit valoarea de2 milioane de euro 

    Povestea reginelor vinului din România. Un sfert din producţia anuală iese din mâinile lor

     

     

  • Diplomă de lider – VIDEO

  • Invenţia revoluţionară care l-a transformat pe un tânăr din Marea Britanie într-unul dintre cei mai bogaţi bărbaţi din ţară

    Un tânăr din Marea Britanie a devenit peste noapte unul dintre cei mai bogaţi bărbaţi din ţară după ce compania de biotehnologie Ziylo, pe care acesta a dezvoltat-o alături de unul dintre profesorii săi din facultate, a fost achiziţionată cu peste 620 de milioane de lire sterline de Novo Nordisk, un gigant la nivel global din domeniu sănătăţii. 

    Harry Destercroix este absolvent al Universităţii Bristol din Marea Britanie şi deţine o diplomă de doctorat în chimie. Alături de Anthony Davis, care i-a fost profesor, a dezvoltat, în timpul facultăţii, o companie de biotehnologie, Ziylo. Împreună cu o echipă de cercetători, cei doi au dezvoltat tratamente care ar putea să ajute cei peste 380 de milioane de oameni bolnavi de diabet la nivel mondial, din care patru milioane doar în Marea Britanie.

    Cercetând cazurilor persoanelor bolnave de diabet, Ziylo a dezvoltat o tehnologie care ar putea ajuta la dezvoltarea unui tip de insulină care ar putea să reacţioneze şi să se adapteze la nivelurile de glucoză din sânge. Acest lucru ajută la eliminarea riscului scăderii nivelului de zahăr din sânge, cunoscut sub numele de hipoglicemie, şi oferă diabeticilor un control mai bun asupra bolii.

    Cercetătorii ştiinţifici din cadrul şcolii de chimie a universităţii au început să lucreze la această problemă cu ani în urmă, înainte ca Ziylo să fie înfiinţată în anul 2014. După un studiu de 20 de ani, profesorul Davis a reuşit să proiecteze un nou tip de molecule sintetice care, îmbinate cu cele naturale, “ar putea constitui o nouă abordare a biodesignului. Aceste molecule unice au fost inspirate de natură şi lucrează în acelaşi mod ca şi receptorii naturali de glucoză”, explică Davis.

  • Comuna unde NICIUN ELEV nu a luat bacalaureatul pentru al doilea an consecutiv. Nici primarul nu are diplomă de bacalaureat

    Niciun elev al Liceului Tehnologic Turburea nu a promovat prima sesiune a examenului naţional de Bacalaureat din 2018. Din acest motiv, reprezentanţii şcolii reabilitate anul trecut cu fonduri de la Banca Mondială, în valoare de 33 de miliarde de lei vechi, au decis ca liceul să fie transformat în şcoală profesională.

    ”Am vorbit cu domnul primar să trecem numai pe clase profesionale, de meserii, pentru că elevii care învaţă carte tot la oraş se duc. Am început demersurile să facem contracte cu agenţii economici, chiar şi la Târgu-Jiu, pentru practică. Prima dată trebuie să fie încheiate contracte cu agenţi economici, până la începerea anului şcolar, după care fac adresă şi chem Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar să vină de la Bucureşti să ne acrediteze. Toate demersurile se fac de acum pentru anul şcolar 2019-2020. Anul acesta, nu o să avem decât clasă profesională de a IX-a, profilul electromecanic. Vreau să fie diversificat, copilul să aibă de unde să aleagă, să nu fie un singur profil de profesională, să facem mecanici auto, bucătar, ospătar, coafeze”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Gheorghe Benegui, directorul Liceului Tehnologic Turburea.

    Ion Bîrcă, primarul din Turburea, care până la 54 de ani nu a reuşit să obţină diploma de bacalaureat, este de acord cu propunerea directorului .

    ”Un lucru extraordinar de bun, pentru că cel puţin învaţă o meserie şi este mult mai bine. În primul rând, trebuie să ai dascălul potrivit, omul potrivit la locul potrivit. Nu sunt dascăli buni, nici copii buni nu îţi vin la şcoala respectivă. Trebuie neapărat să găsim o soluţie la care şi Inspectoratul Şcolar să pună umărul, chiar a pus umărul, ca să ai atracţie”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Ion Bîrcă, primarul comunei Turburea.

    Liceul din Turburea a fost complet modernizat anul trecut, însă rezultatele obţinute de elevi în acest an, la Bacalaureat, au rămas neschimbate. Din cei 15 elevi care au dat probele, niciunul nu a promovat examenul.

    ”Degeaba încerc eu să le creez toate condiţiile posibile, poate au condiţii mult mai bune ca cei din Târgu-Jiu, dar iată că rezultatele sunt mult mai proaste. Nu ne ridicăm la nivelul cel puţin mediocru. Anul acesta avem o clasă de profesională aprobată şi o clasă de liceu,să vedem dacă se mai înscriu. Toţi merg spre oraş, ca să înveţe carte. Rămânem clasa de profesională, o să încercăm o înţelegere cu cei de la CEO, am văzut că alocă nişte sume de bani claselor de profesională. Poate găsim o soluţie ca şcoala să fie utilă. Este una dintre şcolile cele mai moderne din judeţ, vorbim de investiţie de 33 de miliarde de lei vechi, bani de la Banca Mondială”, a mai declarat Ion Bîrcă.

    Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Gorj susţin că procedura de tranformare în şcoală profesională este simplă.

    ”Când se face proiectul reţelei de şcolarizare pentru anul şcolar 2019-2020, directorii şcolii supun reţeaua de şcolarizare aprobării Consiliului Local, apoi spre aviz conform de la ISJ. Nu este un demers dificil. Din punctual meu de vedere este un demers lăudabil, în contextul pe care l-am analizat destul de mult şi noi, în ultimul timp”, a precizat Georgeta Popescu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Gorj.

    Promovabilitatea în judeţul Gorj este de 62,42%, după afişarea rezultatelor finale la examenul de Bacalaureat. În acest an, niciun candidat nu a obţinut media 10.