Evoluţia din ultimul deceniu a salariilor din România pe sectoare de activitate reflectă o transformare esenţială a pieţei muncii. La nivelul întregii economii, salariul mediu a ajuns anul trecut la aproape 2.400 de lei net pe lună, fiind de 1,8 ori mai mare decât era în 2008 (de 1.300 de lei net pe lună), arată datele Institutului Naţional de Statistică.
Dacă în unele domenii – cum sunt băncile – salariile au crescut doar de 1,3 ori în acest interval (până la un salariu mediu de 4.570 de lei net în 2017), în altele – cum este IT-ul – salariile angajaţilor au crescut de aproape trei ori în ultimii zece ani, până la un nivel mediu de aproape 6.000 de lei net pe lună în 2017.
Sectorul IT&C a cunoscut o creştere explozivă în ultimii ani, pentru că atât investiţiile, cât şi ponderea în PIB (care a ajuns la aproape 6%) sau forţa de muncă ocupată se dublează o dată la 3-4 ani.
”Este o oportunitate extraordinară pentru ţară să nu pierdem aceşti specialişti ultracalificaţi şi să dezvoltăm şi activităţi economice cu o valoare adăugată mai mare“, este de părere Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane. Cresterea exponenţială a salariilor din IT este corelată, spune ea, direct cu creşterea industriei IT&C, iar unul dintre atuurile iniţiale ale României în faţa altor ţări din regiune era disponibilitatea unui număr semnificativ de specialişti şi tineri absolvenţi, peste media regiunii.
”Astăzi, disponibilitatea a devenit o raritate, recrutarea de softişti este un sport extrem. Sunt scumpi, exigenţi, nu neapărat fideli unei companii (pentru că gândesc în proiecte şi nu în cariere stabile, pe termen lung). Ca atare, candidatul domină piaţa şi are toate opţiunile pe masă“, observă Pârvu. Rezultatul este creşterea salariilor în mod accelerat, dar şi nevoia de a compensa în următorii 2-3 ani numărul insuficient de profesionişti, astfel că România va ajunge probabil să importe specialişti din alte ţări şi în acest domeniu.
Există două aspecte care determină nivelul de remunerare: cel intrinsec, legat de conţinutul muncii (nivel de cunoştinţe sau pregătire, complexitate, impact sau riscuri etc.), şi cel extern, legat de cererea şi oferta pe piaţa forţei de muncă, spun specialiştii. Prin natura muncii, segmentul financiar-bancar implică un nivel de calificare sau complexitate ridicat sau foarte ridicat pe anumite subsegmente ale acestui sector, neexistând diferenţe semnificative faţă de sectorul IT, de exemplu. |n perioada expansiunii băncilor, mai ales pe segmentul de retail, care a însemnat şi deschiderea unui număr mare de sucursale sau agenţii, a existat o presiune pe piaţa forţei de muncă inclusiv pentru posturi de calificare medie, cum ar fi cele din front-office, explică Oana Munteanu, liderul echipei de servicii de consultanţă pentru resurse umane în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC România.
”S-au întâmplat două lucruri: 1. cel legat de criză financiară care a determinat constrângeri în volumul de credite / tranzacţii etc. ducând implicit la oprirea expansiunii sau chiar la restrângerea activităţii şi 2. cel legat de digitalizarea serviciilor bancare, care a dus la reducerea volumului tranzacţiilor efectuate în front-office. Acest al doilea aspect ne duce la tendinţa globală de digitalizare în toate activităţile economice“, observă Oana Munteanu. Această tendinţă generează o explozie a cererii de dezvoltare de aplicaţii şi soluţii informatice, motiv pentru care atât numărul de furnizori, cât şi volumul de produse sau servicii pe acest segment a crescut într-un ritm mult mai rapid decât capacitatea pieţei şi a societăţii în general de a dezvolta competenţele necesare. Acest lucru determină evident un decalaj între cerere şi ofertă care duce la creşterea ”preţului“ forţei de muncă, potrivit lui Munteanu.
Dezechilibrul dintre numărul de oportunităţi de carieră şi numărul mult prea mic de candidaţi este unul dintre elementele care favorizează creşterea salariilor în domeniul IT&C. De exemplu, în prezent, pe portalul de carieră www.hipo.ro există 1.280 de joburi în domeniul IT software, 400 în domeniul IT hardware şi 380 de joburi în domeniul telecom. ”IT&C este o industrie cu valoare adăugată mare şi nivel ridicat de profitabilitate. Candidaţii activează pe o piaţă globală a forţei de muncă, salariile fiind influenţate de cererea şi oferta la nivel internaţional.
De exemplu, un software developer din România poate lucra la distanţă pentru un proiect din SUA. Dacă vorbeşte limba engleză sau altă limbă străină, îşi va găsi relativ uşor un job în altă ţară. Acest lucru creează o presiune mai mare pe salarii, candidaţii având termene de comparaţie şi din alte ţări“, observă şi Dragoş Gheban, managing partner al www.hipo.ro, portalul de carieră administrat de compania Catalyst Solutions. Nivelul de calificare este mai mare în domeniul IT&C, potrivit lui, iar acest lucru generează bariere de intrare într-o astfel de profesie pentru candidaţii din alte domenii, care trebuie să depună un efort mare pentru a se respecializa.
Companiile din toate sectoarele de activitate au început să investească în digitalizare, iar o tendinţă care se remarcă în prezent este încercarea angajatorilor de a muta o parte din activităţile offline în online. ”Acest proces de transfer din offline în online se va desfăşura pe o perioadă mai lungă de timp; vorbim de cel puţin cinci ani până când vor apărea primele companii cu activităţile mutate din offline în online“, spune Florin Godean, country manager al Adecco România, liderul pieţei locale de servicii de recrutare.
După ce sectorul bancar a crescut fulminant acum 10-15 ani, prin extinderea masivă a băncilor de retail, domeniul a intrat într-o etapă de descreştere. ”Sunt destule semnale în piaţă că băncile au ales digitalizarea masivă. E un trend vizibil deja şi în România“, spune Raluca Pârvu de la BPI Group, care a adăugă că vom vedea că există un excedent de personal care va fi poate reconvertit (parţial) către alte activităţi din domeniul bancar.
”|n 2008, în banking se câştiga foarte bine datorită comisioanelor şi bonusurilor, însă în momentul de faţă situaţia nu mai este aşa, iar acest domeniu nu mai prezintă un interes foarte mare din partea candidaţilor“, explică şi Florin Godean de la Adecco.
Tendinţa şi cererea globală în domeniul digitalizării vor continua cel puţin în acelaşi ritm, însă globalizarea economiei implică şi globalizarea utilizării forţei de muncă, mai ales în sectoare cum este cel IT, în care se poate lucra virtual de oriunde în lume.
”Cererea şi oferta de pe piaţa forţei de muncă din România depind şi de cât de competitivă va rămâne aceasta pe piaţa globală, în contextul unei concurenţe tot mai puternice“, mai observă Oana Munteanu de la PwC.
O mare parte din creşterea sectorului IT din România a fost determinată, spune ea, de raportul cost/calitate oferit de forţa de muncă. |n scenariul în care piaţa forţei de muncă păstrează un nivel de competenţă similar, dar îi cresc costurile (ceea ce a devenit inevitabil), România nu va mai fi la fel de atractivă. Singurul scenariu în care sectorul va continua să crească în acelaşi ritm este cel în care nivelul de competenţă şi valoarea adăugată adusă de acesta vor creşte.
”Altfel, atât companiile multinaţionale, cât şi cele româneşti vor căuta forţa de muncă în altă parte, ducând la stagnarea sau încetinirea creşterii acestui sector şi implicit a salariilor“, conchide Oana Munteanu.
Totuşi, salariile din toate sectoarele vor creşte în următoarea perioadă, pentru că există un dezechilibru puternic pe piaţa muncii. |n plus, conform unui studiu recent realizat de portalul de carieră www.hipo.ro, 76% dintre angajatori îşi vor mări echipele în 2018.
