BusinessMagazin

Tag: detinuti

  • Tudorel Toader, despre recursul compensatoriu care va scoate din închisori mii de deţinuţi: Proiectul, trimis la Senat anterior învestirii mele

    Ministrul explică traseul proiectului de lege, precizând că pe 17 noiembrie 2016, Ministerul Justiţiei, condus atunci de Raluca Prună, a înaintat către CSM, pentru avizare, proiectul privind modificarea şi completarea legii privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare.

    “La data de 29.XI.2016, prin Hotărârea nr. 1533, plenul CSM avizează favorabil proiectul de lege, cu observaţiile menţionate în Anexă. La punctul 2 din aviz se prevede faptul că, <<în principiu, măsura compensatorie propusă nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiţionate. În opinia Plenului, compensaţia pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiţii de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spaţiul necorespunzător>>”, scrie Tudorel Toader.

    “Proiectul de lege a fost transmis de la Guvern către Senat, prima cameră sesizată, la data de 31.01.2017 , dată anterioară investirii mele în demnitatea de ministru al justiţiei ! Forma iniţială prevedea faptul că, în vederea acordării liberării condiţionate, la 30 de zile de pedeapsă, executată în condiţii necorespunzătoare, se consideră executate 3 zile de pedeapsă, iar raportarea se făcea la 3 mp pentru fiecare deţinut. Curtea Constituţională a respins criticile de neconstituţionalitate”, mai spune ministrul.

    Precizările vin după ce, joi, prima zi în care legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi.

    “În baza acestei legi, prin adăugirea celor 6 zile (..) – au ieşit 529 de detinuţi. Nu credeam că impactul va fi atât de mare”, a declarat atunci Tudorel Toader.

    “3349 de deţinuţi au dobândit vocaţia la liberarea condiţionată în cursul zilei de ieri”, a mai spus ministrul, joi.

    Astfel, cei peste trei mii de condamnaţi întrunesc acum condiţiile pentru a cere eliberarea condiţionată, fracţia de executare a pedepsei fiind îndeplinită mai repede datorită celor şase zile de libertate obţinute pentru 30 de zile executate în condiţii improprii.

     

  • Zeci de deţinuţi au ieşit din Penitenciarul Iaşi: ”Era să fac infarct, şi acum am temperatură. Mă simt de parcă m-am născut a 15-a oară”

    La ieşirea din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi, toţi cei 37 de deţinuţi au reclamat condiţiile din închisoare şi au vorbit despre supraaglomerare.

    Robert Banu a fost închis pentru trafic de droguri şi avea de ispăşit 5 ani şi jumătate. A executat 5 ani din pedeapsă, pentru că prevederile legii 169/2017 i-au tăiat aproape 6 luni din pedeapsă.

    „Am ieşit acum de pe poarta puşcăriei, cum se numeşte asta, Penitenciarul Iaşi. Condiţiile sunt inumane. Anul trecut, cu revolta, ne-au bătut, ne-au aruncat în ţară fără bagaje fără nimic, ploşnite în cameră, mucegai, igrasie, gândaci, saltele rupte, câte 2-3 inşi în pat, e grozav ce e în penitenciare. E jale ce e aici. Cadrele se comportă rău cu deţinuţii, înjură, normal că ne luăm şi noi în gură cu ei şi ni se fac rapoarte. De vreo un an şi patru luni trebuia să ies afară şi mi s-au dat patru amânări. Azi dimineaţă (joi – n.r.) de la şeful de secţie am aflat că ies. Foarte bine m-am simţit. Doamne, uite acum mi-a venit şi mie ziua ca să ma eliberez”, a declarat Robert Banu la ieşirea din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi.

    citeste continuarea pe www.gandul.info

  • Locul din Europa unde este ilegal să nu ai casă şi serviciu. În România nu ar putea exista niciodată

    Deşi are aproape 3.000 de locuitori şi o suprafaţă de două ori cât a statului New Jersey, oraşul Longyearbyen din Norvegia este cunoscut pentru rata criminalităţii de sub 1%. Localitatea are doar şase ofiţeri de poliţie şi o singură celulă pentru deţinuţi – aceasta fiind ultima dată ocupată cu mai mult de un an în urmă.

    Una din explicaţiile pentru comunitatea extrem de paşnică din Longyearbyen este aceea că şomajul a fost declarat ilegal. Cei care nu au un loc de muncă constant nu pot locui în oraş. O altă condiţie pentru a fi locuitor este de a deţine o locuinţă. Prin aceste măsuri, guvernatorul Odd Olsen s-a asigurat că fiecare persoană va avea un venit stabil şi familiile vor putea să se întreţină, fără a exista riscul ca cineva să rămână în stradă. Deşi intră în contradicţie cu legislaţia din Norvegia, cunoscut pentu protecţia socială oferită tuturor, indiferent dacă au sau nu serviciu şi casă, oficialii din Longyearbyen spun că acesta este singurul mod în care societatea poate funcţiona.

    Fiind parte din arhipelagul Svalbard, localitatea Longyearbyen a fost selectată de-a lungul timpului pentru diverse proiecte ştiinţifice. Unul dintre acestea a avut loc în anul 2008, când în Longyearbyen s-a construit un depozit de seminţe care va păstra, când va fi la capacitate maximă, aproximativ 100 de milioane de specii de plante de pe glob. În prezent depozitul găzduieşte aproximativ jumătate de milion de specii. Svalbard International Seed Vault (SISV), cunoscut şi ca “seiful pentru sfârşitul lumii”, este conceput pentru a păstra câte un eşantion din toate varietăţile de plante cunoscute de om.

    Longyearbyen a fost ales pentru a găzdui acest depozit în primul rând datorită pentru stabilităţii sale seismice. Fiind săpat în solul îngheţat în permanenţă al teritoriului arctic (permafrost), temperatura simplifică procesul de conservare. Seminţele sunt împachetate în folie de aluminiu şi înconjurate de ziduri de un metru grosime. Seiful are un tunel de 125 metri lungime, săpat în stâncă.

  • Închisoarea unde deţinuţii sunt atât de înfricoşători încât nici gardienii nu intră. Instituţia este păzită doar la exterior de poliţişti – GALERIE FOTO

     Închisoarea a fost creată pentru a ţine închişi 800 de oameni, dar acum are 2,500 de deţinuţi care şi-au creat propria societate, dotată cu o brutărie şi un spital, relatează Daily Mail.

    VEZI CUM ARATA DETINUTI SI INCHISOAREA – FOTO

    Membrii Mara Salvatrucha sunt atât de înfricoşători încât au fost lăsaţi de capul lor să conducă închisoarea. Instituţia este păzită doar la exterior de poliţişti pentru a-i impiedica să scape. Corpurile deţinuţilor sunt împânzite de tatuaje care spun povestea crimelor săvârşite şi în onoarea cui le-au făcut. Aceştia sunt ucigaşi, traficanţi de arme şi de droguri şi foarte violenţi.

    Violenţele din El Salvador sunt în creştere, doar în august au avut loc 911 crime, dintre care 52 pe 23 august. Iar din ianuare până în augustu s-au înregistrat 4,246 de cazuri de omucidere, o creştere de 67% faţă de 2014.

  • Deţinuţii ar putea „cumpăra” zile libere. Ce au hotărât deputaţii din Comisia juridică

    La propunerea deputaţilor UDMR Marton Arpad şi Ambrus Izabella, la articolul 96, literele a), c) ale alineatului (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

    – în cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră patru zile executate pentru trei zile de muncă (faţă de cinci la patru, cât se prevede acum) şi care echivalează cu un plus de 2,5 zile pe lună;

    – în cazul în care se pestează o muncă neremunerată, se consideră trei zile executate pentru două zile de muncă;

    – în cazul în care munca este prestată pe timpul nopţii, se consideră două zile executate pentru o noapte de muncă (faţă de trei la două, cât se prevede acum), şi care echivalează cu un plus de 15 zile pe lună.

    Tot la propunerea celor doi, un alt amendament adoptat prevede că dacă persoana condamnată renunţă la 40% din bani în favoarea penitenciarului, munca se consideră a fi neremunerată şi zilele executate pentru pentru zilele de muncă prestate se calculează potrivit art. 96 alin. 1 lit. b), care stipulează că în cazul în care se prestează o muncă neremunerată, se consideră trei zile executate pentru două zile de muncă (faţă de patru la trei, cât se prevede acum), ceea ce echivalează cu un plus de cinci zile pe lună.

    Totodată, un alt amendament adoptat cu unanimitate de voturi la Legea privind executarea pedepselor prin care au stabilit ca deţinuţii să efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice instalate în penitenciare fără a mai fi supravegheaţi vizual, ca până acum.

    În textul actual al legii, art. 65 privind Dreptul la convorbiri telefonice are următorul conţinut: „Persoanele condamnate au dreptul să efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice instalate în penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidenţial şi se efectuează sub supraveghere vizuală”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • SCENARIILE pe Legea graţierii: Câţi DEŢINUŢI ar urma să iasă din penitenciare

    Administraţia Naţională a Penitenciarelor a realizat o simulare prin care se stabileşte numărul de persoane care ar urma să iasă din penitenciarele din România, în funcţie de fiecare propunere în parte. În total, sunt 8 scenarii luate în calcul.

    Astfel, cele mai multe persoane ar urma să iasă din penitenciare conform propunerii făcute de senatorul Şerban Nicolae, respectiv 2.720 ar putea să beneficieze de graţiere.

    Conform proiectului de Lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate, ar urma să părăsească unităţile de încarcerare 1.190 de persoane.

    Conform propunerii Asociaţiei Magistraţilor din România, ar urma să fie eliberate 945 de persoane. O altă propunere a fost formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care presupune ieşirea din penitenciare a 974 de persoane, 899 la propunerea Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi 1.375 la propunerea formulată de senatorul PSD Liviu Brăiloiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locul din Europa unde este ilegal să nu ai casă şi serviciu. În România nu ar putea exista niciodată

    Deşi are aproape 3.000 de locuitori şi o suprafaţă de două ori cât a statului New Jersey, oraşul Longyearbyen din Norvegia este cunoscut pentru rata criminalităţii de sub 1%. Localitatea are doar şase ofiţeri de poliţie şi o singură celulă pentru deţinuţi – aceasta fiind ultima dată ocupată cu mai mult de un an în urmă.

    Una din explicaţiile pentru comunitatea extrem de paşnică din Longyearbyen este aceea că şomajul a fost declarat ilegal. Cei care nu au un loc de muncă constant nu pot locui în oraş. O altă condiţie pentru a fi locuitor este de a deţine o locuinţă. Prin aceste măsuri, guvernatorul Odd Olsen s-a asigurat că fiecare persoană va avea un venit stabil şi familiile vor putea să se întreţină, fără a exista riscul ca cineva să rămână în stradă. Deşi intră în contradicţie cu legislaţia din Norvegia, cunoscut pentu protecţia socială oferită tuturor, indiferent dacă au sau nu serviciu şi casă, oficialii din Longyearbyen spun că acesta este singurul mod în care societatea poate funcţiona.

    Fiind parte din arhipelagul Svalbard, localitatea Longyearbyen a fost selectată de-a lungul timpului pentru diverse proiecte ştiinţifice. Unul dintre acestea a avut loc în anul 2008, când în Longyearbyen s-a construit un depozit de seminţe care va păstra, când va fi la capacitate maximă, aproximativ 100 de milioane de specii de plante de pe glob. În prezent depozitul găzduieşte aproximativ jumătate de milion de specii. Svalbard International Seed Vault (SISV), cunoscut şi ca “seiful pentru sfârşitul lumii”, este conceput pentru a păstra câte un eşantion din toate varietăţile de plante cunoscute de om.

    Longyearbyen a fost ales pentru a găzdui acest depozit în primul rând datorită pentru stabilităţii sale seismice. Fiind săpat în solul îngheţat în permanenţă al teritoriului arctic (permafrost), temperatura simplifică procesul de conservare. Seminţele sunt împachetate în folie de aluminiu şi înconjurate de ziduri de un metru grosime. Seiful are un tunel de 125 metri lungime, săpat în stâncă.

  • Închisorile din România sunt suprapopulate, în timp ce în alte ţări se inchid din lipsa infractorilor

    Închisoarea Bastøy, din Norvegia, este considerată una dintre cele mai bune din lume, oferind deţinuţilor confort, libertate şi sprijin social pentru a deprinde valorile morale necesare transformării în cetăţeni onorabili. Rezultatul: doar 16% dintre deţinuţi au recidivat.

    În ultimele două decenii, ţările nordice au investit sute de milioane de euro în modernizarea vechilor penitenciare sau în construirea unor noi clădiri în care să îi încarcereze pe cei care au încălcat legea. În Norvegia, de exemplu, o insulă a fost transformată cu totul într-un centru de detenţie, dar nu are scopul de a-i încarcera pe infractori, ci de a-i reabilita şi a-i transforma în cetăţeni onorabili.

    Închisoarea Bastøy se află pe o insulă de 2,6 kilometri pătraţi, la o distanţă de aproximativ 75 de kilometri de Oslo, capitala Norvegiei. Este cel mai mare centru de detenţie, din categoria celor de minimă securitate, din Norvegia. Iar principiul după care funcţionează nu este acela al ,,închiderii deţinuţilor”, ci mizează pe încredere, sprijin uman şi liberate.

    “Scopul nostru nu este sa umilim sau sa pedepsim crunt oamenii care au încălcat legea, ci să-i schimbăm. Care ar fi urmările pedepsei, în afara faptului că ne întoarcem la o latură primitivă a umanităţii?”, spunea în 2012, în cadrul unui reportaj realizat de o televiziune din Germania, Arne Kvernvik Nilsen, fostul director al închisorii.

    Deţinuţii de pe insula Bastoy pot pleca la muncă, folosind feribotul, în fiecare dimineaţă, condiţia fiind ca seara să se întoarcă înainte de ora 20:00. Iar cei care rămân pe insulă fie participă la activităţi educative, fie desfăşoară activităţi agricole sau tehnice. În timpul liber deţinuţii pot pescui, pot juca tenis sau practica echitaţie. Gardienii nu sunt înarmaţi şi participă cot-la-cot cu deţinuţii la activităţile desfăşurate de aceştia, chiar şi masa o iau împreună. Iar cei care nu sunt mulţumiţi de mâncarea primită îşi pot cumpăra de la supermarket-ul închisorii produsele dorite pentru a-şi prepara, la bucătărie, propria mâncare.

    Acest centru de detenţie pune accentul pe însuşirea unor valori morale de către deţinuţi, menite să îi ajute să nu mai repete infracţiunea care i-a adus în închisoare. De asemenea, pot deprinde o meserie precum cea de mecanic, tâmplar, cofetar sau bucătar, care să îi ajute să îşi găsească uşor un loc de muncă după ce îşi vor ispăşi condamnarea. Iar cei care îi sprijină să deprindă aceste cunoştinţe sunt tocmai gardienii, care nu au neapărat rolul de a-i păzi pe deţinuţi, ci mai degrabă de a-i călăuzi să redevină cetăţeni onorabil. De aceea, numărul gardienilor este aproape egal cu cel al deţinuţilor, astfel încât fiecare persoană încarcerată să aibă propriul aşa-zis “coordonator”.

    “Cred că treaba mea ca guvernator al închisorii Bastoy, cel mai bun lucru pe care îl pot face este să pot reintroduce un om în societate după ce l-am pregătit cu adevărat pentru a fi un bun membru al societăţii. Ceea ce facem noi aici nu este magie. Facem lucruri normale, cu oameni normali. În Norvegia nu sunt dezbateri cu privire la a organiza Bastoy aşa cum o facem, sau să o facem mai strictă. Cred că toţi, de la stânga la dreapta, acceptă că aşa facem noi lucrurile. Şi funcţionează! Cred că dacă întrebăm un om obişnuit ce fel de vecin vrea, dacă va avea un fost puşcăriaş ca vecin, vrea un deţinut care a stat într-o închisoare de maximă siguranţă 10 ani fără a fi învăţat cum să fie un bun vecin, sau vrea un vecin care să fi stat câţiva ani într-o închisoare cum e Bastoy? Cred că toată lumea va dori un deţinut eliberat din Bastoy decât dintr-o închisoare obişnuită”, spunea directorul închisorii Bastoy în cadrul unui documentar realizat în 2014 de Noemi Veronika Szakonyi şi Mate Artur Vincze.

    Ca urmare a acestei politici de “umanizare” a deţinuţilor, rata de recidivă a celor încarceraţi la Bastoy a scăzut enorm, iar, în prezent doar 16% dintre cei care şi-au ispăşit pedeapsa aici au comis o nouă infracţiune după ce au fost puşi în libertate.

    Iar Bastoy nu este singura închisoare “umană” a norvegienilor. Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR – CH) a realizat mai multe reportaje în centre de detenţie din Norvegia, arătând condiiţile oferite deţinuţilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum arată inchisoarea unde deţinuţii sunt atât de înfricoşători încât nici gardienii nu intră – GALERIE FOTO

     Închisoarea a fost creată pentru a ţine închişi 800 de oameni, dar acum are 2,500 de deţinuţi care şi-au creat propria societate, dotată cu o brutărie şi un spital, relatează Daily Mail.

    VEZI CUM ARATA DETINUTI SI INCHISOAREA – FOTO

    Membrii Mara Salvatrucha sunt atât de înfricoşători încât au fost lăsaţi de capul lor să conducă închisoarea. Instituţia este păzită doar la exterior de poliţişti pentru a-i impiedica să scape. Corpurile deţinuţilor sunt împânzite de tatuaje care spun povestea crimelor săvârşite şi în onoarea cui le-au făcut. Aceştia sunt ucigaşi, traficanţi de arme şi de droguri şi foarte violenţi.

    Violenţele din El Salvador sunt în creştere, doar în august au avut loc 911 crime, dintre care 52 pe 23 august. Iar din ianuare până în augustu s-au înregistrat 4,246 de cazuri de omucidere, o creştere de 67% faţă de 2014.

  • Cum arată inchisoarea unde deţinuţii sunt atât de înfricoşători încât nici gardienii nu intră – GALERIE FOTO

    Penas Ciudad Barrios este o închisoare în care sunt închişi doar membrii ai Mara Salvatrucha, bandă de criminali foarte cunoscută în El Salvador. Închisoarea a fost creată pentru a ţine închişi 800 de oameni, dar acum are 2,500 de deţinuţi care şi-au creat propria societate, dotată cu o brutărie şi un spital, relatează Daily Mail.

    VEZI CUM ARATA DETINUTI SI INCHISOAREA – FOTO

    Membrii Mara Salvatrucha sunt atât de înfricoşători încât au fost lăsaţi de capul lor să conducă închisoarea. Instituţia este păzită doar la exterior de poliţişti pentru a-i impiedica să scape. Corpurile deţinuţilor sunt împânzite de tatuaje care spun povestea crimelor săvârşite şi în onoarea cui le-au făcut. Aceştia sunt ucigaşi, traficanţi de arme şi de droguri şi foarte violenţi.

    Violenţele din El Salvador sunt în creştere, doar în august au avut loc 911 crime, dintre care 52 pe 23 august. Iar din ianuare până în augustu s-au înregistrat 4,246 de cazuri de omucidere, o creştere de 67% faţă de 2014.