BusinessMagazin

Tag: dependenta

  • Trăia într-un apartament de 10 milioane de dolari, avea o menajeră şi valet, iar acum doarme în parc. Cum a fost posibil

    Marianne Friedman-Foote şi-a petrecut majoritatea nopţilor în Central Park, înfăşurată într-un sac de dormit, la doar o milă depărtare de apartamentul de 10 milioane de dolari unde a crescut.

    Friedman-Foote, acum în vârstă de 63 de ani, era cândva o moştenitoare din cartierul Manhattan, nepoata unui influent producător de textile din New York. Avea o menajeră, lua lecţii de balet şi a absolvit studiile unei prestigioase şcoli gimnaziale din New York. La o lună după moartea mamei sale, averea familiei sale i-a alunecat printre degete. Friedman-Foot s-a confruntat cu o depresie severă şi cu o dependenţă de heroină. ”Am crescut într-o casă cu valet. Dar lucrurile rele se întâmplă, nu-i aşa?”, a declarat Friedman-Foote într-un interviu acordat the New York Post. În prezent, trăieşte împreună cu soţul său, Frank, în nordul Central Park. Îşi ţin lucrurile în punci de gunoi şi dorm pe o saltea de spumă.

    Familia lui Friedman-Foote deţinea un întreg etaj dintr-o clădire modernă aflată pe Park Avenue. După moartea mamei sale, apartamentul a fost vândut cu trei milioane de dolari, pe care i-a cheltuit împreună cu sora sa, Georgia. Cele două erau nepoatele magnatului din industria textilelor Isidor Kaplan.

    În pofida averii lor, Friedman-Foote nu are amintiri plăcute legate de copilăria sa. Mama ei era depresivă şi avea uneori atacuri de panică. După moartea părinţilor, a părăsit casa acestora. A absolvit Boston University, a devenit asistentă şi s-a căsătorit cu primul său soţ. Cuplul a avut o fiică pe nume Giselle – dar, în urmă cu trei decenii, soţul ei a fost relocat în New York. S-au mutat înapoi în cartierul copilăriei ei şi, la scurt timp după, s-au despărţit. Soţul ei s-a mutat în Florida şi a luat-o pe Giselle cu el, iar Friedman-Foote nu şi-a văzut fiica de atunci.

    După moartea mamei sale şi după ce şi-a împărţit moştenirea cu sora sa, şi-a cunoscut actualul soţ, pe Frank, un angajat în domeniul construcţiilor. Cei doi au cheltuit banii moşteniţi şi au ajuns ca în cele din urmă să locuiască împreună cu o prietenă; au fost evacuaţi din apartamentul ei după moartea acesteia.

    Un avocat a preluat pro bono cazul lor şi speră ca oraşul le va găsi un loc în care să trăiască; crede că vor muri dacă va trebui să petreacă iarna în parc. Între timp, stau la prietenii lor atunci când ei îi primesc.

  • Fenomen neobişnuit: o întreagă plajă a dispărut acum 33 de ani iar acum a reapărut în acelaşi loc! Care este explicaţia? – FOTO

    Nisipul de pe plaja Dooagh a dispărut în iarna anului 1984, lăsând în urmă doar pietre şi stânci. Dar la începutul acestei luni, Atlanticul a returnat ceea ce furase, aducând la mal tone de nisip şi creând, astfel, o nouă plajă de 300 de metri lungime.

    Cu o populaţie de doar 3.000 de locuitori, insula Achill e dependentă de turism; astfel, apariţia unei noi plaje i-a entuziasmat pe localnici. “E minunată”, a spus Roisin Lavelle, proprietarul unui bed&breakfast de pe malul oceanului. “De obicei vedeai doar stânci şi valuri, aşa că noua privelişte e impresionantă.”

    Sursa: CNN

  • Drogul pe care Hitler şi-l injecta zilnic. Era folosit regulat şi pentru soldaţii nazişti

    Soldaţii nazişti luau o substanţă psihostimulentă ca să rămână treji în timpul lungilor marşuri, se arată în scrisorile lui Heinrich Boll, unul din cei mai cunoscuţi scriitori germani de după război şi câştigător al Premiului Nobel pentru Literatură în 1972.

    Comercializat sub numele de Pervitin, drogul era consumat regulat de militari pentru a-şi păstra moralul în condiţiile grele de pe front. Utilizarea generalizată este confirmată în scrisorile pe care Boll le-a trimis familiei, publicate  de Der Spiegel. Faptul că Boll, aflat pe front, cere insistent celor din familia sa să îi trimită drogul demonstrează dependenţa pe care o dădea.

    Află aici care era Drogul pe care Hitler şi-l injecta zilnic. Era folosit regulat şi pentru soldaţii nazişti

  • Ce este de fapt KENDAMA, jucăria care a cucerit România

    Nu ştii ce este? Îţi spunem noi: o jucărie de îndemânare care are numeroase efecte benefice atât pentru copii, cât şi pentru adulţi.

    Condiţie de bază: joacă regulat! Şi neapărat învaţă regulile. Ţi le spunem noi mai jos!

    Ce este Kendama?

    Pentru cei care nu au încă Kendama pentru colecţia lor de activităţi de timp liber fun, trebuie să menţionăm că este mai mult decât un simplu joc, este un stil de viaţă şi provoacă „dependenţă”. De ce se spune asta?! Ei bine, pentru că, odată prins jocul, vei putea face oricâte trucuri cu Kendama, dacă îţi laşi îndemânarea şi imaginaţia să „zburde” (între 300 şi 50.000 de trickuri).

    Jucăria Kendama a apărut undeva prin secolele XVII-XVIII, iar jocul care a inspirat Kendama este originar din Franţa Bilboquet, joc a cărui denumire înseamnă textual „cupă şi bilă”.

    Cititi mai multe pe www.CSID.ro

  • Ce este, de fapt, KENDAMA, jucăria care a cucerit România

    Vrei să îţi scapi copilul de dependenţa de telefon? Atunci e cazul să afli de noua nebunie Kendama.

    Nu ştii ce este? Îţi spunem noi: o jucărie de îndemânare care are numeroase efecte benefice atât pentru copii, cât şi pentru adulţi.

    Condiţie de bază: joacă regulat! Şi neapărat învaţă regulile. Ţi le spunem noi mai jos!

    Ce este Kendama?

    Pentru cei care nu au încă Kendama pentru colecţia lor de activităţi de timp liber fun, trebuie să menţionăm că este mai mult decât un simplu joc, este un stil de viaţă şi provoacă „dependenţă”. De ce se spune asta?! Ei bine, pentru că, odată prins jocul, vei putea face oricâte trucuri cu Kendama, dacă îţi laşi îndemânarea şi imaginaţia să „zburde” (între 300 şi 50.000 de trickuri).

    Jucăria Kendama a apărut undeva prin secolele XVII-XVIII, iar jocul care a inspirat Kendama este originar din Franţa Bilboquet, joc a cărui denumire înseamnă textual „cupă şi bilă”.

    Cititi mai multe pe www.CSID.ro

  • Jocul Kendama: ce este, de ce face bine la sănătatea copilului şi cum se joacă

    Vrei să îţi scapi copilul de dependenţa de telefon? Atunci e cazul să afli de noua nebunie Kendama.

    Nu ştii ce este? Îţi spunem noi: o jucărie de îndemânare care are numeroase efecte benefice atât pentru copii, cât şi pentru adulţi.

    Condiţie de bază: joacă regulat! Şi neapărat învaţă regulile. Ţi le spunem noi mai jos!

    Ce este Kendama?

    Pentru cei care nu au încă Kendama pentru colecţia lor de activităţi de timp liber fun, trebuie să menţionăm că este mai mult decât un simplu joc, este un stil de viaţă şi provoacă „dependenţă”. De ce se spune asta?! Ei bine, pentru că, odată prins jocul, vei putea face oricâte trucuri cu Kendama, dacă îţi laşi îndemânarea şi imaginaţia să „zburde” (între 300 şi 50.000 de trickuri).

    Jucăria Kendama a apărut undeva prin secolele XVII-XVIII, iar jocul care a inspirat Kendama este originar din Franţa Bilboquet, joc a cărui denumire înseamnă textual „cupă şi bilă”.

    Cititi mai multe pe www.CSID.ro

  • Fenomen neobişnuit: o întreagă plajă a dispărut acum 33 de ani iar acum a reapărut în acelaşi loc! Care este explicaţia? – FOTO

    Nisipul de pe plaja Dooagh a dispărut în iarna anului 1984, lăsând în urmă doar pietre şi stânci. Dar la începutul acestei luni, Atlanticul a returnat ceea ce furase, aducând la mal tone de nisip şi creând, astfel, o nouă plajă de 300 de metri lungime.

    Cu o populaţie de doar 3.000 de locuitori, insula Achill e dependentă de turism; astfel, apariţia unei noi plaje i-a entuziasmat pe localnici. “E minunată”, a spus Roisin Lavelle, proprietarul unui bed&breakfast de pe malul oceanului. “De obicei vedeai doar stânci şi valuri, aşa că noua privelişte e impresionantă.”

    Sursa: CNN

  • O nouă dependenţă afectează sute de milioane de oameni. Este mai puternică decât drogurile sau alcoolul

    Dacă nu puteţi rezista prea mult fără Facebook, Snapchat sau alte reţele de socializare online, să ştiţi că e o problemă întâlnită la scară largă. A devenit atât de pregnantă încât există acum terapeuţi care vă pot ajuta în acest sens, conform BBC.com.

    În ultimii ani, utilizatorii de social media care nu reuşesc să renunţe la device-uri deşi ar dori să se opună acestei „dependenţe” solicită din ce în ce mai des tratament prin intermediul profesioniştilor. Iar terapeuţii nu se lasă mai prejos – oferă consiliere, găzduiesc şedinţe de „dezintoxicare” şi stabilesc diverse strategii pentru a-i ajuta pe aceştia să renunţe la nevoia compulsivă de „scroll”. Şedinţele de o oră pot costa de la 150 de dolari pe oră, iar tratamentele  mai lungi, pentru câteva zile, costă peste 500 de dolari.

    În ultimii ani, numărul pacienţilor care solicită ajutor de la Nathan Driskell, terapeut în Houston, SUA, pentru aşa-numita dependenţă socială, a crescut cu 20%, iar acum acest segment reprezintă aproape jumătate dintre pacienţii săi, spune el.  

    Dependenţa de social media nu este recunoscută ca o tulburare oficială de autorităţile medicale de clasificare, însă devine un subiect din ce în ce mai  controversat. Unii terapeuţi, inclusiv Driskell, tratează pacienţii cu aceleaşi metode pe care le-ar folosi pentru a trata alte dependenţe.

  • O nouă dependenţă afectează sute de milioane de oameni. Este mai puternică decât drogurile sau alcoolul

    Dacă nu puteţi rezista prea mult fără Facebook, Snapchat sau alte reţele de socializare online, să ştiţi că e o problemă întâlnită la scară largă. A devenit atât de pregnantă încât există acum terapeuţi care vă pot ajuta în acest sens, conform BBC.com.

    În ultimii ani, utilizatorii de social media care nu reuşesc să renunţe la device-uri deşi ar dori să se opună acestei „dependenţe” solicită din ce în ce mai des tratament prin intermediul profesioniştilor. Iar terapeuţii nu se lasă mai prejos – oferă consiliere, găzduiesc şedinţe de „dezintoxicare” şi stabilesc diverse strategii pentru a-i ajuta pe aceştia să renunţe la nevoia compulsivă de „scroll”. Şedinţele de o oră pot costa de la 150 de dolari pe oră, iar tratamentele  mai lungi, pentru câteva zile, costă peste 500 de dolari.

    În ultimii ani, numărul pacienţilor care solicită ajutor de la Nathan Driskell, terapeut în Houston, SUA, pentru aşa-numita dependenţă socială, a crescut cu 20%, iar acum acest segment reprezintă aproape jumătate dintre pacienţii săi, spune el.  

    Dependenţa de social media nu este recunoscută ca o tulburare oficială de autorităţile medicale de clasificare, însă devine un subiect din ce în ce mai  controversat. Unii terapeuţi, inclusiv Driskell, tratează pacienţii cu aceleaşi metode pe care le-ar folosi pentru a trata alte dependenţe.

  • Trăia într-un apartament de 10 milioane de dolari, avea o menajeră şi valet, iar acum doarme în parc. Cum a fost posibil

    Marianne Friedman-Foote şi-a petrecut majoritatea nopţilor în Central Park, înfăşurată într-un sac de dormit, la doar o milă depărtare de apartamentul de 10 milioane de dolari unde a crescut.

    Friedman-Foote, acum în vârstă de 63 de ani, era cândva o moştenitoare din cartierul Manhattan, nepoata unui influent producător de textile din New York. Avea o menajeră, lua lecţii de balet şi a absolvit studiile unei prestigioase şcoli gimnaziale din New York. La o lună după moartea mamei sale, averea familiei sale i-a alunecat printre degete. Friedman-Foot s-a confruntat cu o depresie severă şi cu o dependenţă de heroină. ”Am crescut într-o casă cu valet. Dar lucrurile rele se întâmplă, nu-i aşa?”, a declarat Friedman-Foote într-un interviu acordat the New York Post. În prezent, trăieşte împreună cu soţul său, Frank, în nordul Central Park. Îşi ţin lucrurile în punci de gunoi şi dorm pe o saltea de spumă.

    Familia lui Friedman-Foote deţinea un întreg etaj dintr-o clădire modernă aflată pe Park Avenue. După moartea mamei sale, apartamentul a fost vândut cu trei milioane de dolari, pe care i-a cheltuit împreună cu sora sa, Georgia. Cele două erau nepoatele magnatului din industria textilelor Isidor Kaplan.

    În pofida averii lor, Friedman-Foote nu are amintiri plăcute legate de copilăria sa. Mama ei era depresivă şi avea uneori atacuri de panică. După moartea părinţilor, a părăsit casa acestora. A absolvit Boston University, a devenit asistentă şi s-a căsătorit cu primul său soţ. Cuplul a avut o fiică pe nume Giselle – dar, în urmă cu trei decenii, soţul ei a fost relocat în New York. S-au mutat înapoi în cartierul copilăriei ei şi, la scurt timp după, s-au despărţit. Soţul ei s-a mutat în Florida şi a luat-o pe Giselle cu el, iar Friedman-Foote nu şi-a văzut fiica de atunci.

    După moartea mamei sale şi după ce şi-a împărţit moştenirea cu sora sa, şi-a cunoscut actualul soţ, pe Frank, un angajat în domeniul construcţiilor. Cei doi au cheltuit banii moşteniţi şi au ajuns ca în cele din urmă să locuiască împreună cu o prietenă; au fost evacuaţi din apartamentul ei după moartea acesteia.

    Un avocat a preluat pro bono cazul lor şi speră ca oraşul le va găsi un loc în care să trăiască; crede că vor muri dacă va trebui să petreacă iarna în parc. Între timp, stau la prietenii lor atunci când ei îi primesc.