Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice si
monetare, a declarat ca in cazul creditului de 20 de miliarde de
euro pentru Romania, UE si FMI au ajuns la un acord in privinta
recomandarilor fiscale “dupa anumite dificultati initiale”. “Nu e o
competitie pentru putere intre cele doua institutii. Este vorba de
traditiile institutionale diferite si de reguli si practici
intrucatva diferite”, a adaugat Olli Rehn.
De data aceasta, in negocierile cu Grecia, atitudinea mai blanda
a FMI ar urma sa prevaleze fata de cea a UE, judecand dupa
declaratia lui Rehn ca va sugera un termen mai indepartat,
undeva dupa 2013, pana la care Grecia ar trebui sa ajunga la un
deficit bugetar sub 3% din PIB – limita impusa de reglementarile
bugetare ale UE – in loc de 2012, cum ar dori ministrii de finante
din zona euro.
Seful Comitetului Financiar si Monetar al FMI, Youssef
Boutros-Ghali, a insistat, sambata, ca FMI este acum o alta
institutie, mai putin rigida in privinta politicilor bugetare,
concentrata in schimb asupra cresterii economice si a efectelor pe
care imprumuturile sale le au asupra saraciei, a distributiei
veniturilor si a altor chestiuni sociale. Boutros-Ghali chiar a
subliniat ca directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a
fost in 2008 primul oficial care a pledat pentru cresterea
cheltuielilor bugetare ca mijloc de a combate criza economica.
Grecia este in plin proces de negociere cu FMI si UE, pe
parcursul acestei saptamani, asupra pachetului de asistenta
financiara estimat la 45 de miliarde de euro, din care 30 de
miliarde ar urma sa vina de la statele membre ale zonei euro, iar
circa 15 miliarde de la FMI, in transe conditionate de indeplinrea
anumitor parametri de performanta fiscala.
In esenta, principalele puncte de discutie
sunt reforma sistemului de asistenta medicala si de pensii,
respectiv eliminarea risipei de bani din sistem, si liberalizarea
pietei muncii. Intr-un interviu recent pentru o revista austriaca
si citat de
publicatia elena Capital, Dominique
Strauss-Kahn a apreciat ca “singura solutie eficienta pentru Grecia
este deflatia. Exact acelasi lucru l-a recomandat si Comisia
Europeana (…) Va fi dureros. Va insemna salarii mai mici si preturi
mai scazute. Grecia trebuie sa se intoarca inapoi pe drumul pe care
a inaintat in ultimii ani (…) Nu exista alta cale pentru greci
decat sa-si majoreze competitivitatea”.
Saptamana trecuta, Grecia a cerut oficial activarea mecanismului
de sprijin financiar FMI-UE convenit la 24 martie, avand in vedere
atat apropierea termenului de 19 mai, cand ajung la scadenta
obligatiuni in valoare 8,5 miliarde de euro, cat si faptul ca pe
parcursul ultimelor zile, costurile de finantare au crescut la
niveluri record. Randamentul obligatiunilor grecesti la zece ani a
depasit 8%, astfel incat, daca tara ar vrea sa se imprumute la
costurile curente pentru a-si refinanta datoria de 39 de miliarde
de euro care va ajunge la scadenta in urmatoarele 12 luni, aceasta
ar adauga inca 1,4-2,5 miliarde de euro anual la costul datoriei.
Conform
Reuters, rezultatul ar fi ca deficitul bugetar ar creste cu 1%,
ceea ce ar compromite efortul guvernului de a reduce anul acesta
deficitul cu 4%, la 8,7% din PIB.
The Wall Street Journal apreciaza ca negocierile vor fi insa
dure, pentru ca niciodata pana acum FMI nu a cerut vreunei tari
europene sa-si restructureze datoria drept conditie pentru
acordarea de imprumuturi, ceea ce s-ar putea intampla insa in cazul
Greciei, dat fiind ca FMI ar putea percepe ca insuficient pachetul
de 45 de miliarde de euro in raport cu problemele Atenei. “FMI ar
putea constata ca socotelile nu se potrivesc si ar putea conchide
ca e nevoie fie de o restructurare a datoriei, fie de sume masive
de bani in plus”, apreciaza Susan Schadler, fost oficial al FMI
pentru Europa.