BusinessMagazin

Tag: deficit bugetar

  • Răzvan Botea, ZF: Creşterile de taxe anunţate sunt departe de a face faţă deficitului bugetar. Când vine adevăratul pachet de creşteri de taxe?

    Creşterile de taxe, taxele noi, economiile de la buget şi măsurile de combatere a evaziunii fiscale puse în dezbatere publică de coaliţia PSD-PNL sunt foarte departe de a acoperi nevoile bugetare şi de a aduce deficitul bugetar în ţinte. 

    O spune chiar Ministerul de Finanţe în nota de fundamentare: pachetul fiscal-bugetar de 82 de pagini propus de coaliţie va avea un impact bugetar de 600 mil. lei în 2023 şi de 19 mld. lei în 2024. Adică 0,04% din PIB în 2023, în condiţiile în care s-a vorbit de un derapaj bugetar de 1,2% din PIB, adică de 30 de ori mai mare.

    Măsurile anunţate de guvern sunt stufoase: taxe pe cifra de afaceri a marilor companii, o taxă suplimentară pe veniturile băncilor, modificarea regimurilor microîntreprinderilor şi eliminarea unor nişe fiscale. ZF a solicitat Ministerului de Finanţe impactul bugetar al fiecărei măsuri în parte, dar, până la publicarea acestui material, nu a primit răspuns.

    În 2024, impactul bugetar total al pachetului este de 1,1% din PIB. Ar fi insuficient şi dacă guvernul ar fi în grafic cu deficitul pe 2023, adică la 4,4% din PIB, dar este departe.

    Iată că, negru pe alb, guvernul recunoaşte că măsurile propuse nu au cum să ajungă pentru a recalibra bugetul în marja unui deficit rezonabil. Nu este public în acest moment la ce acord s-a ajuns cu Comisia Europeană sau s-ar putea ajunge, dar surse solide spun că un deficit de peste 5,5% din PIB în 2023 şi peste 3,5% din PIB în 2024 iese din discuţie şi procedura de deficit excesiv trece la următorul pas. Într-un final, dacă guvernul nu va reuşi să intre în ţintele asumate, se vor pierde fonduri europene, dar procedura este lungă şi destul de birocratică, cu mai multe pârghii ca România să reintre în matcă şi să nu piardă fonduri europene.

    Execuţia bugetară este clară: cheltuielile angajate au fost depăşite cu 13 mld. lei numai în primele şapte luni din an şi nu pot fi oprite, pentru că sunt cheltuieli fixe, cu salarii şi pensii. Cu inflaţie de peste 10% constantă în ultimul an, dar mult mai puternic resimţită, orice încercare de tăieri salariale sau chiar şi de oprire a creşterilor va fi contrată de greve în mediul public, aşa cum s-a întâmplat şi încă se întâmplă.

    Pachetul de măsuri vine şi pune sigiliul pe un deficit mai mare decât unul considerat rezonabil, pentru că dacă guvernul nu va veni cu alte măsuri, cum ar fi creşteri de TVA, recuperările sunt foarte mici doar din aşa-zisele economii la cheltuieli. Că economiile promise sunt credibile sau nu, nici nu mai contează acum.

    Este un scenariu plauzibil în care guvernul consideră 2023 jucat deja, în care să se fi resemnat cu un deficit mai mare decât ţintele asumate, fără consecinţe foarte dure: agenţiile de rating, pieţele financiare şi Comisia Europeană văd că sunt încercări de echilibrare a bugetului şi se duc negocieri şi pe alte măsuri.

    Miza este 2024 şi anii care urmează. De unde poate tăia cheltuieli guvernul şi de unde aduce noi resurse la buget?

    Calculele politice, dar şi situaţia socio-economică tensionată scot din discuţie tăieri serioase de cheltuieli de salarii publice sau pensii. Dar nici pe partea de venituri situaţia nu este roz. Consumul, care generează încasări din TVA pentru buget este în piuneze şi un fapt alarmant este că scade consumul de energie, ceea ce înseamnă că marii consumatori industriali din România încep să ducă lipsă de comenzi. Totul se corelează cu o economie europeană în stagnare şi chiar recesiune în marile pieţe vestice. Creşterea economică a dezamăgit în prima parte din 2023 şi prognozele s-au redus pentru restul anului.

    În tot tabloul macro, pare că singurul aliat al guvernului în lupta cu deficitul este inflaţia, doar că inflaţia este un aliat perfid care se poate întoarce oricând împotriva sa.

    Se conturează, aşadar, din ce în ce mai cert perspectiva unui nou pachet fiscal-bugetar, doar că mai îndrăzneţ de data aceasta, pentru că, suplimentar faţă de ce a anunţat deja guvernul, va mai fi nevoie de încă 2-3% din PIB în 2024 pentru a ajunge într-un deficit măcar aproape de rezonabil. Creşterea economică nu se ştie cât va ajuta, dobânzile, deşi stabile, sunt totuşi încă sus şi ca nisipul între rotiţele economiei, iar cheltuielile nu pot fi scăzute drastic într-un mod realist. În tot acest peisaj, noi creşteri de taxe, cel mai probabil de TVA, aşa cum deja se discută, sunt inevitabile. 

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Doctrina „Strângeţi cureaua“ a lui Emil Constantinescu se întoarce, după 25 de ani. Cum vrea guvernul să scadă cheltuielile bugetare ca să mai reducă din deficitul la care nu se aştepta la început de an

    ♦ În proiectul de ordonanţă de urgenţă „privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice (…)“ guvernul arată că starea finanţelor statului este cum nu se poate mai proastă ♦ La jumătatea anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,3% din PIB, fără speranţă de a se încadra în ţinta de 4,4% din PIB, cum prevede legea bugetului pe 2023.

    Consiliul Fiscal prognoza, în urmă cu două luni, că deficitul bugetar va ajunge, dacă nu va sări, la 6% din PIB în acest an, în actualele condiţii.

    Nu ne vom încadra în ţinta de deficit de 4,4% din PIB consemnată în legea bugetului pe 2023, a admis preşedintele Klaus Iohannis. Aşa că „doctrina“ Emil Constantinescu revine după 25 de ani: „Strângeţi cureaua“. (Deosebirea faţă de criza din 2010 este că acum nu sunt reduse salariile). Două ordonanţe de urgenţă – una care priveşte eliminarea unor scutiri fiscale şi majorări de taxe şi o alta care ţinteşte reducerea cheltuielilor publice – vor fi aprobate prin angajarea răspunderii guvernului, ceea ce înseamnă că nu vor fi dezbătute în Parlament. Este o procedură prevăzută de Constituţie, dar deloc recomandată într-o democraţie calmă. Angajarea răspunderii pe modificarea Codului fiscal arată însă că guvernul acestei mari coaliţii PSD-PNL chiar este cu cuţitul la os şi uimitor este că nimeni nu dă explicaţii cum s-a ajuns aici, cu o economie care creşte mai bine decât alte ţări din UE, cu o clasă politică, de bine de rău calmă. Nimeni nu spune cum cheltuielile au derapat, de ce au derapat, pentru că veniturile sunt la nivelul aşteptărilor.

    Salariile nu vor fi reduse pe cale administrativă, dar a avut grijă inflaţia să reducă cu o treime puterea de cumpărare, în ultimii doi ani. Aşa că sindicatele din sistemul public cer în stradă măriri de salarii care să acopere măcar inflaţia, în vreme ce guvernul nu are bani nici să-şi acopere cheltuielile curente.

    Deficitul bugetar a ajuns, la şase luni din an, la 37 de miliarde de lei (7,4 mld. euro), cu venituri de 248 mld. lei şi cheltuieli de 280 mld. lei.

    Guvernul spune că deficitul ar putea ajunge la 6,8% din PIB şi ar putea pune în pericol atragerea fondurilor din PNRR, cu consecinţe grave pentru economie.

    Aşa că, înapoi la doctrina „mai faceţi o gaură la curea“.

     

    Cum strânge guvernul cureaua:

    ⇒ Reduceri de personal cu funcţii de conducere – doar 8% din numărul membrilor unei instituţii vor avea poziţii de conducere.

    ⇒ Reducerea numărului de consilieri în instituţii cu 50%

    ⇒ Limitarea sporurilor salariale şi a voucherelor de vacanţă.

    ⇒ Limitarea cheltuielilor lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontate din fonduri publice.

    ⇒ Cheltuielile unei administraţii pentru cultură, recreere, religie şi sport nu pot depăşi 5% din veniturile proprii realizate în exerciţiul bugetar precedent.

    ⇒ Sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor două etape de echilibrare sunt diminuate cu gradul de necolectare a taxelor locale.

    ⇒ În privinţa companiilor statului, numărul consilierilor din cabinetele preşedinţilor consiliilor de administraţie, preşedinţilor, vicepreşedinţilor, directorilor generali, directorilor generali adjuncţi precum şi din alte cabinete ale conducătorilor de la nivelul operatorilor operatorilor economici se reduce cu 50% din numărul de posturi aprobate.

    ⇒ Posturile vacante de consilieri existente la data intrării în vigoare ordonanţei de urgenţă se desfiinţează.

    ⇒ În companiile statului, numărul de nou angajaţi nu poate fi mai mare de 7,5% din posturile existente, până la finalul lui 2023.

    ⇒ Consiliul de administraţie al companiilor publice cu o cifră de afaceri de 7,3 mil. euro şi cel puţin 50 de angajaţi  este format din maximum 7 membri.

    ⇒ Se reduce remuneraţia membrilor consiliului de administraţie dintr-o regie autonomă.

    ⇒ Mai puţine maşini (cu excepţia companiilor care desfăşoară activităţi de producţie, mentenanţă, transport, intervenţie, urmărire contractate, conform obiectului de activitate). Aşadar: director general 1 autoturism; director general adjunct 1 autoturism; director de specialitate 1 autoturism; director economic/financiar 1 autoturism. Numărul maxim de autoturisme – 27 pe instituţie.

    ⇒ Valoarea unui autoturism (cu tot cu TVA) nou achiziţionat nu poate depăşi 23.000 de euro (35.000 – dacă autoturismul este „ecologic“).

     

  • Analiştii financiari nu sunt deloc optimişti: deficitul bugetar va fi de 5,7% din PIB şi dobânzile rămân la fel de sus şi peste un an

    ♦ Deşi per ansamblu încrederea analiştilor în economie a crescut marginal, aşteptările economiştilor s-au înrăutăţit ♦ Inflaţia ar ajunge la 7,5% într-un an, de la 9,4%, cât este acum.

    Analiştii financiari de la CFA România, asociaţia analiştilor financiari, sunt de părere că deficitul bugetar va fi mult mai mare decât actuala ţintă a guvernului (4,4%) şi cred că bugetul statului se va închide cu un minus de 5,7% din PIB, conform celui mai recent sondaj al asociaţiei. De asemenea, analiştii sunt de părere că dobânzile se vor menţine sus, cu ROBOR la trei luni de 6,4% peste un an, aceeaşi valoare pe care o înregistra indicatorul vineri.

    Chiar dacă încrederea în economie a crescut semnificativ faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, când nimeni nu ştia cât de puternic va fi şocul economic al războiului din Ucraina, perspectivele de viitor devin mai pesimiste, mai relevă indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România.

    „Componenta anticipaţiilor din indicatorul de încredere macroeconomică a continuat să scadă. În această situaţie, având în vedere deficitul bugetar ridicat şi anticipaţiile privind creşterea taxelor indirecte, încrederea în evoluţia viitoare a economiei continuă să scadă. În acord cu această tendinţă, au crescut şi aşteptările privind majorarea deficitului bugetar pentru acest an“, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

    Indexul de încredere al asociaţiei CFA România a înregistrat o creştere marginală în luna iulie, cu 1,3 puncte şi a ajuns la valoarea de 55,5 puncte. Această evoluţie se datorează în principal componentei referitoare la condiţiile curente, care a înregistrat o creştere de 5 puncte, atingând valoarea de 72,1 puncte, unde 0 înseamnă neîncredere totală şi 100 înseamnă încredere absolută.

    Indicatorii internaţionali de încredere în economie se deteriorează de asemenea. De exemplu, Ifo Business Climate Index al Germaniei, unul dintre cei mai urmăriţi indicatori de „sentiment“ în Germania, dar şi în Europa de Centrală şi de Est, a continuat să scadă în august, în special din cauza sentimentului din industria prelucrătoare. Or, unul dintre barometrele timpurii pentru economia românească este chiar industria germană, pentru că aproape un sfert din exporturile ţării merg către industria germană. Un alt indicator pentru încrederea în industria şi economia românească sunt exporturile germane pentru care, aşa cum indică economiştii de la Erste, proprietarul BCR, nu există mari aşteptări.

    „Conform sondajelor privind sentimentul economic, aşteptările de export pentru lunile următoare în Germania sunt cele mai slabe de la criza financiară globală din 2008-2009, dacă excludem scăderea din perioada pandemiei. Astfel, slăbiciunea sectorului industrial probabil că va persista şi în a doua jumătate a anului 2023.“

  • Între ciocan şi nicovală: economia nu creşte cum se aştepta, deficitul nu scade pe cât se anticipa

    Va fi bine dacă economia va creşte măcar cu 2% şi va fi minunat dacă deficitul bugetar ar scădea sub cel de anul trecut, judecă economiştii, analizând datele la jumătatea anului.

    Raportul anual al Consiliului Fiscal nu arată bine. Ar arată şi mai rău dacă-i suprapunem estimările peste datele INS privind creşterea economică la şase luni, din an, de doar 1,7%. Aşa că, de la anticipările de creştere de 2,8%, în 2023 care păreau rezonabile, aşteptările coboară spre 1,5 (INB Bank) sau 2% (Raiffeisen Bank).

    Mai neplăcut pentru ansamblul economiei este că deficitul bugetar anticipat nu va fi de 4,4% din PIB. Ar putea sări de 6% din PIB pe actualele date, spune raportul anual al Consiliului Fiscal. Dacă nu se face nimic. Dar de făcut sunt prea puţine. Iar celebra „gaură de 20 de miliarde de lei“ este „o vrăjeală“, cum se spune în argou, pentru că derapajul este cu mult mai mare. O ţară care aşteaptă un PIB de 320 de miliarde de euro în acest an nu ar trebuie să cadă în genunchi la una aşa hop, deşi 4 mld. euro sunt o sumă enormă. Dar cum împarţi povara?

    Sectorul privat susţine că statul este cel care trebuie să taie din cheltuieli şi, da, trebuie să taie. Dar ministrul culturii vine şi spune: dacă-mi aplici măsurile de austeritate cerute, trebuie să închid 60% din biblioteci. Ministrul transporturilor spune: dacă-mi tai bani nu mai am cu ce face autostrăzi! De cealaltă parte a baricadei IT-ul zice: pai eu fac 8% din PIB, de ce să-mi reduci facilităţile fiscale? La fel construcţiile, agricultura, afacerile mici. Toţi vor un “plain field”, dar nu când e vorba de ei.

    Iar Consiliul Fiscal spune: Veniturile sunt nepermis de jos: 27% venituri fiscale ca pondere în PIB faţă de 41% media UE.

  • Între ciocan şi nicovală: economia nu creşte cum se aştepta, deficitul nu scade pe cât se anticipa

    Va fi bine dacă economia va creşte măcar cu 2% şi va fi minunat dacă deficitul bugetar ar scădea sub cel de anul trecut, judecă economiştii, analizând datele la jumătatea anului.

    Raportul anual al Consiliului Fiscal nu arată bine. Ar arată şi mai rău dacă-i suprapunem estimările peste datele INS privind creşterea economică la şase luni, din an, de doar 1,7%. Aşa că, de la anticipările de creştere de 2,8%, în 2023 care păreau rezonabile, aşteptările coboară spre 1,5 (INB Bank) sau 2% (Raiffeisen Bank).

    Mai neplăcut pentru ansamblul economiei este că deficitul bugetar anticipat nu va fi de 4,4% din PIB. Ar putea sări de 6% din PIB pe actualele date, spune raportul anual al Consiliului Fiscal. Dacă nu se face nimic. Dar de făcut sunt prea puţine. Iar celebra „gaură de 20 de miliarde de lei“ este „o vrăjeală“, cum se spune în argou, pentru că derapajul este cu mult mai mare. O ţară care aşteaptă un PIB de 320 de miliarde de euro în acest an nu ar trebuie să cadă în genunchi la una aşa hop, deşi 4 mld. euro sunt o sumă enormă. Dar cum împarţi povara?

    Sectorul privat susţine că statul este cel care trebuie să taie din cheltuieli şi, da, trebuie să taie. Dar ministrul culturii vine şi spune: dacă-mi aplici măsurile de austeritate cerute, trebuie să închid 60% din biblioteci. Ministrul transporturilor spune: dacă-mi tai bani nu mai am cu ce face autostrăzi! De cealaltă parte a baricadei IT-ul zice: pai eu fac 8% din PIB, de ce să-mi reduci facilităţile fiscale? La fel construcţiile, agricultura, afacerile mici. Toţi vor un “plain field”, dar nu când e vorba de ei.

    Iar Consiliul Fiscal spune: Veniturile sunt nepermis de jos: 27% venituri fiscale ca pondere în PIB faţă de 41% media UE.

  • EXCLUSIV/ Gândurile lui Cristoiu. Premierul Marcel Ciolacu: România riscă suspendarea fondurilor europene. Guvernul pregăteşte trei pachete de măsuri. Este posibil să negociem la Bruxelles creşterea deficitului bugetar

    Premierul Marcel Ciolacu afirmă că România riscă pierderea fondurilor europene, dobânzi mai mari la împrumuturi şi chiar instabilitate politică dacă nu va reduce excepţiile din Codul Fiscal, concomitent cu o reformă administrativă.

    „Dacă în acest moment nu se face o reformă administrativă, în paralel cu o reformă de reducere a unor excepţii fiscale din Codul fiscal – toate excepţiile însumează în jur de 75 de miliarde de lei- (…) România va ajunge la un deficit mai mare decât cel de anul trecut, mai mare de 6,2% din PIB. Ce va însemna acest lucru? Automat va duce la blocarea fondurilor europene, va duce la costuri de împrumut mult mai mari pentru acoperirea deficitului şi, cum e şi normal, duce mult mai devreme de alegeri din 2024 la instabilitate politică”, a declarat în exclusivitate Marcel Ciolacu luni seară, la emisiunea Gândurile lui Cristoiu, de la Aleph News, în primul interviu acordat presei de preluare a postului de premier.

    Marcel Ciolacu spune că vor fi trei pachete de măsuri, iar principalele două vor fi adoptate concomitent de Guvern printr-o ordonanţă de urgenţă, până la sfârşitul acestei luni.

    „Sunt trei pachete de măsuri. O să fie şi un pachet referitor la combaterea evaziunii fiscale. Primul este o reformă a administraţiei bugetare. Astăzi am stat cu dl. ministru al finanţelor şi cu dl. preşedinte Nicolae Ciucă şi am hotărât un lucru foarte important: reformele încep imediat după ce va fi dată ordonanţă de urgenţă. Termenele de implementare vor fi până în 2024. Ordonanţa va fi dată cel târziu până la sfârşitul acestei luni. Avem un calendar stabilit. Astăzi am avut ultima discuţie politică, vom comunica şi în partide. Până la sfârşitul acestei luni, cele două pachete principale de măsuri vor fi date concomitent. (…) 99% din măsurile în ceea ce priveşte reforma administrativă, cât şi cele care ţin de echitatea fiscală se vor da concomitent astfel încât lumea să poată compara. Cu cât scădem din cheltuieli, cu atât venim şi la venituri. Unele se aplică de anul acesta, unele se vor aplica în cursul anului 2024. (…) La fel şi scoaterea anumitor excepţii”, a explicat premierul.

    Marcel Ciolacu va discuta şi cu preşedintele Iohannis înainte ca ordonanţa să intre în Guvern pentru aprobare.

    „Nu am avut o discuţie cu preşedintele României, dar vă spun că voi avea. Nu consider că aş avea nevoie de o intervenţie a sa, dar sunt ferm convins că după ce am închis toate aceste discuţii şi avem actul normativ şi principiile foarte clare voi avea o discuţie cu preşedintele României înainte de a intra în şedinţa Guvernului la aprobare. E şi normal să fac acest lucru”.

    Aflată în procedura de deficit excesiv din 2020, România şi-a asumat un deficit bugetar de 4,4% în 2023. Marcel Ciolacu nu exclude posibilitatea unor negocieri cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru un deficit bugetar mai mare.

    „România poate să facă deficit şi 4,4%. Dar este operă bună, pacientul mort. În acest moment nu este nimic hotărât cu Comisia Europeană, că sa schimbat ţinta de deficit bugetar de 4,4%. Comisia nu poate să accepte decât dacă ai un plan. (…) Este 4,4%, deficit asumat. Este posibil să negociem cu Comisia. Acel 4,4% se va vedea în rectificarea bugetară. Rectificarea bugetară vă va arăta cu ce deficit vei închide anul”, a mai spus premierul.

    Interviul integral aici: https://alephnews.ro/inregistrare/editie-speciala-gandurile-lui-cristoiu-7-august-2023-invitat-premierul-marcel-ciolacu/

  • Cristina Chiriac, preşedinte, CONAF: Pentru a stopa creşterea deficitului bugetar statul ar trebui să revizuiască lista de cheltuieli şi să ia măsuri ferme pentru a reduce evaziunea fiscală, în special în colectarea TVA

    Reprezentanţii Con­fe­deraţiei Naţionale pentru Antre­prenoriat Feminin (CONAF), cea mai puternică confederaţie din România ce reuneşte interesele antreprenorilor în spiritul european al egalităţii de gen şi egalităţii de şanse, consideră că diminuarea deficitului bugetar în acest an s-ar putea face printr-o mai bună gestionare a cheltuielilor statului şi prin măsuri ferme care să sprijine reducerea evaziunii fiscale, în special în colectarea de TVA.

    În ceea ce priveşte bugetul anului viitor, oficialii CONAF recomandă guvernului să ia în calcul listarea la Bursa de Valori a unor pachete de acţiuni la companiile unde este acţionar majoritar.

    “Exerciţiul din această vară în care Hidroelectica s-a listat la Bursă a demonstrat că există o piaţă internă interesată şi că, dacă statul şi-ar fi lansat oferta sa amânată de mulţi ani, de a vinde un pachet din acţiunile gigantului energetic, ar fi colectat suficienţi bani pentru a-şi menţine deficitul în echilibru şi a-şi susţine cheltuielile de investiţii”, spune Cristina Chiriac, preşedintele CONAF.

    Potrivit acesteia, guvernul ar trebui să analizeze şi care sunt companiile pe care le-ar putea lista la Bursă anul viitor.

    “Efectul ar fi benefic nu doar pentru bugetul de stat, ci şi pentru faptul că o listare la Bursă asigură profitabilitate mai mare la întreprinderile de stat, care s-ar putea traduce prin dividende suplimentare şi venituri fiscale de la acele companii. Încasările din vânzarea acţiunilor deţinute de stat ar contribui direct şi la veniturile bugetului de stat”.  

    O altă idee asupra căreia guvernanţii ar trebui să mediteze pentru calibrarea politicii fiscale se referă la construirea unei opinii publice favorabilă reformelor.

    “România a eşuat în tentativa de a implementa reformele sugerate de partenerii europeni, esenţiale de altfel nu doar pentru atragerea fondurilor europene, ci şi pentru evoluţia viitoare a economiei româneşti, deci pentru bunăstarea populaţiei. Creşterea nivelului de trai nu se poate realiza prin majorări de salarii şi pensii în condiţiile unei economii fragile, acompaniată de o monedă slăbită. Bunăstarea nu se poate impune fără creştere economică, iar pentru asta sunt necesare reforme ample”, mai spun reprezentanţii CONAF.

    Potrivit acestora, guvernul ar trebui să discute cu naţiunea aceste reforme, necesitatea lor, efectul lor şi costurile asociate.

    “Nu putem opta pentru reforme doar într-o criză precum cea din 2009-2010. Nici atunci nu am făcut schimbările amânate, ci am corectat, prin austeritate, erorile anterioare. Avem nevoie de consens în rândul oamenilor asupra necesităţii reformelor şi de o flexibilitate şi luciditate a guvernului cu privire la cerinţe. A treia condiţie obligatorie a obţinerii bunăstării, implicit a reducerii deficitului bugetar, este investiţia în economie”.

    În esenţă, a conchis Cristina Chiriac „un climat investiţional bun, sănătos necesită însă reforme şi predictibilitate. Exact ce ne pregătim acum să amânăm şi să ignorăm.”

    CONAF are în componenţa sa 2 federaţii, 9 patronate, 15 asociaţii, 26 sucursale şi peste 3.900 de companii.

     


     

     

  • Derapajul de la cheltuieli din bugetul statului este dublu faţă de cel de la venituri, dar guvernul se uită mai mult spre redresarea veniturilor prin creşteri de taxe

    ♦ 17 mld. lei este ieşirea în decor la cheltuieli în primele cinci luni din an prin comparaţie cu ce şi-a bugetat guvernul la început de an  ♦ Vlad Boeriu, Deloitte România: „În practică reapar tot mai des situaţii în care, din cauza presiunii pe suplimentarea veniturilor cu orice preţ, inspectorii fiscali se îndreaptă tot către contribuabilii corecţi“.

    Guvernul trebuie să vină urgent cu măsuri care să corecteze derapajul bugetar, care, conform analizei execuţiei bugetare la cinci luni, prin comparaţie cu programarea iniţială, este de peste 23 mld. lei. Din această sumă, 17 mld. de lei provin din cheltuieli mai mari decât erau estimate, adică 75% din derapaj.

    Vlad Boeriu, partener coor­donator servicii fiscale şi juridice la Deloitte România, este de părere că micşorarea deficitului bugetar, care în 2022 a fost de 5,7% din PIB, trebuie să înceapă cu elaborarea unui buget realist, înainte de a trece la măsuri corective precum tăieri drastice de cheltuieli sau majorări de taxe.

    „Înainte de a vorbi de tăieri de cheltuieli esenţiale sau de creşterea veniturilor prin măsuri extreme, cum ar fi majorări de taxe sau decizii de impunere contestabile, consolidarea fiscal-bugetară trebuie să înceapă cu elaborarea unui buget realist, să continue cu eficientizarea cheltu­ielilor şi, în paralel, cu măsurile necesare pentru reducerea evaziunii fiscale şi pentru creşterea conformării voluntare“, spune el.

    Veniturile bugetului statului erau programate să crească cu 14% în 2023. La cinci luni din an, însă, creşterea este de numai 10%. În aceeaşi vreme, cheltuielile ar fi trebuit să crească cu numai 10% pe tot anul 2023, dar, în perioada amintită, au crescut cu 17%, în condiţiile în care cele mai multe cheltuieli se lasă pe final de an. În consecinţă, deficitul bugetar la cinci luni din an deja a ajuns la 2,3% din PIB la cinci luni din an, în condiţiile în care ţinta de deficit este de 4,4% din PIB pe tot anul şi, aşa cum a arătat experienţa din anii trecuţi, cea mai mare parte a deficitului bugetar se face în ultimele 2-3 luni din an.

    Având în vedere situaţia actuală, sunt necesari, aşa cum se vorbeşte în ultimele patru luni, de când au apărut primele informaţii despre problemele din buget, revizuirea cheltuielilor şi impulsionarea veniturilor.

    Guvernul se uită spre creşteri de taxe, dar şi spre scăderea cheltuielilor bugetare precum eliminarea voucherelor de vacanţă pentru bugetarii care câştigă peste 7.000 de lei sau îngheţarea angajărilor la stat până în 2024.

    „În privinţa cheltuielilor, este evident că, în actualul context infla­ţionist, o reducere a salariilor şi pen­siilor este de nedorit, dar în materie de eficientizare a alocărilor buge­tare pentru anumite proiecte, de res­truct­u­rare a unor instituţii cu per­sonal excedentar şi direcţionarea aces­tuia în zone deficitare, este mult loc de îmbunătăţire“, mai spune Vlad Boeriu.

    De asemenea, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), conform informaţiilor de la consul­tanţii fiscali, încearcă să colecteze mai mult prin inspecţiile fiscale, aşa cum s-a mai întâmplat în alţi ani în care situaţia bugetară a fost grea.

    „În practică reapar tot mai des situaţii în care, din cauza presiunii pe suplimentarea veniturilor cu orice preţ, inspectorii fiscali se îndreaptă tot către contribuabilii corecţi, derulează controale insuficient documentate, emit decizii de impunere fără o bază legală solidă şi aduc la buget sume considerabile, fără să fie preocupaţi de faptul că acestea, cel mai probabil, vor fi rambursate peste câţiva ani contribuabililor respectivi“.

    Astfel, mai adaugă consultantul fiscal, statul practic se împrumută la un cost foarte mare, pentru că deciziile de impunere sunt anulate de instanţe, iar ANAF plăteşte contribuabililor sumele blocate, plus dobânzi şi penalităţi.

    “Aceste sume care, iniţial, sunt raportate ca venituri suplimentare la buget, constituie împrumuturi extrem de scumpe pe care statul trebuie să le restituie contribuabililor, mai devreme sau mai târziu, cu tot cu costurile aferente”, mai spune Vlad Boeriu.

     

  • Austeritatea se întoarce în Europa, uneori pe tăcute, alteori în văzul lumii, însoţită de critici, proteste şi amintiri neplăcute

    Cheltuielile record pentru protec­ţie socială din timpul pandemiei şi crizei energetice au umflat de­ficitele şi datoriile statelor euro­pene.

    Cheltuielile record pentru protec­ţie socială din timpul pandemiei şi crizei energetice au umflat de­ficitele şi datoriile statelor euro­pene. Deşi disciplina fiscală la nivelul UE este mai relaxată, unele guverne nu se feresc să promoveze deschis austeritatea bu­getară, care de regulă înseamnă reducerea chel­tuielilor şi trezeşte amintirile amare ale trata­mentelor nesănătoase cu austeritate prescrise în marea criză financiară.

    Dar există şi ţări unde doctrina populistă a partidelor aflate la guvernare face ca austeri­tatea înţeleasă ca reducere a cheltuielilor să fie tabu. Cum de bani este nevoie, dar deficitele şi datoriile nu pot fi lăsate să crească la nesfârşit, sunt majorate taxele. Un an sau un întreg ciclu electoral complică şi mai mult lucrurile. Un astfel de exemplu este Polonia.

    Acolo, luna octombrie va aduce ale­geri parlamentare. Apoi urmea­ză ale­geri regionale şi europene. Partidul aflat acum la guvernare, conser­vatorul PiS, îşi pregăteşte încon­tinuu terenul cu majorări ale salariului minim şi cu supli­men­tarea diverselor programe socia­le destinate familiilor.

    Cum lupta este încinsă, ni­meni nu se aşteaptă ca guvernul să oprească baia de bani. Proiecţia de deficit din planul de buget pentru 2023 a fost majorată luna trecută cu 35%, la aceasta contribuind şi evoluţia economică mai slabă decât s-a anticipat. Analiştii de la ING prevăd un deficit bugetar de 5,2% din PIB anul acesta, limita de sus cerută de tratatele UE fiind de 3% din PIB. Pentru a creşte veniturile, gu­ver­nul polonez majorează taxele, direct sau indirect, şi introduce unele noi.

    Cel mai nou exemplu este un impozit im­pus companiilor care procesează şi depozitează produse agricole. Scopul este de a colecta mai mulţi bani într-un fond pentru protec­ţia fermierilor. Într-o eco­nomie liberă, nicio com­pa­nie nu va accepta taxe noi fără să facă gălăgie sau fără luptă. Firmele din indus­tria alimentară spun că impozitul va însemna creşterea preţu­rilor produselor alimentare din magazine.

    Impozitul este mic, de 0,25% din preţul net, dar va aduce la bugetul statului 170 milioane zloţi (38,2 milioane euro) pe an în mod direct. Dar un preţ mai mare la raft înseamnă şi înca­sări mai mari din TVA, taxa pe vânzare, bani care se duc tot la buget. Pentru a amortiza şocul inflaţiei asupra gospodăriilor, guvernul a redus TVA la energie şi la anumite alimente, dar nu la toate. Prin urmare, cu o mână dă, şi cu alta ia. În Polonia, cea mai mare economie est-euro­peană, 40% din companii spun că văd în creş­terea taxelor un pericol pentru viitorul lor. Este cel mai mare procent din lumea civilizată. 

    În regiune, Cehia, Slovacia şi Estonia au introdus sau pregătesc programe de reducere de cheltuieli care pot fi considerate măsuri de austeritate de-a dreptul, iar Comisia Euro­peană şi FMI le încurajează. „Consolidarea (reducerea cheltuielilor) ar trebui să fie şi mai ambiţioasă decât se intenţionează în prezent în cea mai mare parte a regiunii“, a spus Krista­lina Georgieva, directorul general al FMI. În Cehia, cea mai matură economie est-euro­pea­nă, guvernul a anunţat un set de măsuri echi­valent cu şase miliarde de euro destinat îngus­tării deficitului bugetar de la 3,5% din PIB anul acesta la sub 2% din PIB anul viitor.

    Pachetul susţinut de parlament este echi­librat între reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe şi prevede, printre altele, renunţarea la multe dintre subvenţii şi diminuarea costurilor pentru guvern cu 5%, scrie Reuters.

    La capitolul impozite pot fi menţionate majorarea taxei pe profit de la 19% la 21%, creşterea taxelor pe proprietate, a accizelor şi a contribuţiilor de asigurări de sănătate. Pachetul promite şi o reformă a pensiilor. Sindicatele, inclusiv din sănătate, au ieşit să protesteze, acuzând şi faptul că guvernul nu este dispus la dialog social.

    Un impozit pe profit de 21% ar putea să pară că descurajează afacerile, mai ales dacă este comparat cu cel general de 9% din Ungaria, al cărei guvern mizează pe cele mai mici taxe corporate din UE pentru a atrage investitori străini. Însă în anumite sectoare, impozitele pe profit din Ungaria pot ajunge şi la 50%. Iar impozitele excepţionale pe profiturile suplimentare făcute în criză (windfall tax) par să fi devenit regula în UE. În Ungaria, acest gen de impozitare, aplicat companiilor precum bănci, retaileri şi producători de carburanţi, tinde să se permanentizeze. De altfel, guvernul acestei ţări, unde inflaţia şi dobânzile sunt cele mai mari din Uniune, este printre primele care au aplicat măsuri de reducere a cheltuielilor încă de anul trecut, deşi nu au fost descrise ca fiind măsuri de austeritate. Costurile cadourilor electorale şi faptul că fondurile europene sunt blocate erodează bugetul. Deficitul din primele cinci luni ale anului este unul record. Guvernul a răspuns cu creşteri de taxe, precum cele pentru anumite depozite bancare, şi extinderea în 2024 a taxelor de tipul windfall. Astfel de planuri sunt de la un timp făcute publice când toată lumea doarme. Apoi a venit anunţul şoc: ministerele trebuie să caute modalităţi de a reduce cheltuielile cu cel puţin 3% în domenii sensibile politic cum ar fi programele de susţinere a familiilor, subvenţii pentru locuinţe şi sănătate. Cea mai mare bancă a ţării, OTP, cere să se facă mai mult, având în vedere deficitul bugetar de aproape 10% din PIB din primul trimestru. Pentru 2023, guvernul de la Budapesta are o ţintă de deficit de 3,9% din PIB, dar OTP estimează unul de 6% din PIB. În Germania, o ţară disciplinată fiscal, este mai simplu: proiectul de buget pentru 2024 aprobat de guvern prevede reducerea cheltuielilor cu 6,4% (scăderi în toate departamentele în afară de apărare) şi reactivarea frânei datoriilor. Aceasta înseamnă scăderea deficitului bugetar de la 1,1% din PIB anul acesta (în prezent indicatorul este mult mai mare) la 0,4% din PIB anul viitor. Fitch consideră că reducerile de cheltuieli fac aceste planuri realizabile.

  • Răzvan Botea, ZF: Dacă nu tăiem excepţii fiscale, nu creştem taxe, nu scădem cheltuieli, atunci de unde să scadă deficitul bugetar?

    Când pieţele financiare simt miros de sânge, nu ezită să atace. Şi, în definitiv este normal. Sunt banii lor. Când cineva care are un loc stabil de muncă de ani buni, cu un salariu decent şi îţi cere bani împrumut, ştii că va avea capacitatea să ţi-i înapoieze. Când îţi cere bani împrumut un om care nu a mai avut un loc de muncă de doi ani la care să stea mai mult de trei luni, dacă îi dai bani împrumut, cel mai probabil poţi să îi consideri donaţi.

    Or, bugetul României arată în acest moment ca al unui pauper asistat social de Uniunea Europeană, dar care nici nu se ştie exact dacă va reuşi să ia banii europeni.

    Deficitul bugetar, datoria publică, nu este a statului român. Este datoria noastră, a tuturor care trăim şi muncim în România, dar şi a copiilor şi nepoţilor noştri. Nu o rambursează nici Marcel Ciolacu, nici guvernul care va veni după alegerile din 2024, ci tot noi, care plătim taxe şi impozite aici.

    Guvernul trebuie să găsească urgent bani, fie din creşterea veniturilor, fie din scăderea cheltuielilor, astfel încât să mai astupe din gaura bugetară. Variantele nu sunt foarte multe: tăieri de cheltuieli, creşterea colectării, majorarea taxelor, eliminarea nişelor fiscale şi creşterea PIB (astfel încât, chiar dacă deficitul în lei rămâne la fel, raportat la PIB scade). Creşterea PIB nu poate fi promisă, la fel ca majorarea colectării, aşa că rămân celelalte variante. Nu este clar pe unde va scoate guvernul cămaşa, dar cert este că trebuie să găsească o modalitate.

    Finanţele ţării sunt într-o situaţie care începe să arate a dezastru. La cinci luni din an, gaura, în total (din subestimarea cheltuielilor şi supraestimarea veniturilor) depăşeşte 30 mld. lei. Spre comparaţie, tot deficitul bugetar pentru 2023 ar fi trebuit să fie, conform proiecţiei de la început de an, de 70 mld. lei. Iată că la cinci luni, deja discutăm, în termeni practici, de un deficit de 105 mld. lei pe tot anul. Astfel, dacă gaura nu se mai adânceşte, dar nici nu scade, deficitul va însemna 6,6% din PIB, în loc de 4,4%, cât trebuia să fie. Sigur că realitatea la final de an va arăta altfel, dar remarca este făcută doar pentru a da o dimensiune situaţiei actuale. 

    De ce este nevoie de scăderea deficitului bugetar? În primul rând, nu pentru că România este în procedură de deficit excesiv, ci pentru că pieţele financiare, adică cei care împrumută statul român, se uită la acest angajament, adică la capacitatea României de rambursa banii pe care ei îi împrumută. Or, când cheltuielile tale cresc mult mai repede decât veniturile, capacitatea de a plăti datoriile scade.

    În tot acest context, deficitul public trebuie scăzut, sau măcar adus sub un oarecare control. Cum faci asta, însă, dacă nu vrei şi oricum nu poţi să scazi cheltuieli serioase, cum sunt salariile şi pensiile, nu poţi creşte colectarea peste noapte şi nici nu vrei să elimini nişele fiscale? Laşi totul la voia creşterii PIB, astfel încât deficitul să fie mai mic raportat la un PIB mai mare? În definitiv, aşa cum a scris Iulian Anghel, editorul politic al ZF, când plăteşti datoria nu plăteşti procente din PIB, plăteşti lei, euro sau dolari. Şi creşterea nu este sigură oricum. Iată că economia, PIB, frânează şi nu se ştie când va apăsa din nou acceleraţia.

    Creşterile de taxe cu impact serios ies din ecuaţie, pentru că o majorarea care să aibă efect puternic şi pe termen scurt este creşterea de TVA. Pe lângă impactul electoral devastator pe care l-ar avea o astfel de măsură, este foarte complicat să creşti azi preţurile şi mai mult decât cresc ele singure deja. Tăieri de salarii, pensii, ies din discuţie din aceleaşi raţiuni. Dimpotrivă, se vorbeşte şi se întâmplă tocmai invers, adică majorări de venituri.

    Rămân mult discutatele facilităţi fiscale. Marcel Ciolacu, premierul României, a vorbit de excepţii fiscale de 74 mld. lei pe an. Marcel Boloş, ministrul finanţelor din partea PNL, în aceeaşi barcă, dar în acelaşi timp de partea cealaltă a baricadei, a spus de asemenea că vede ca o posibilă soluţie eliminarea acestor nişe fiscale. Iată însă că, în ultimele zile, declaraţiile politice au luat altă turnură şi Marcel Ciolacu a spus că anul acesta nu mai elimină facilităţile fiscale.

    Sigur, într-o situaţie ideală, nimeni nu ar trebui să „plătească” aceste facturi. Mai devreme sau mai târziu, scadenţa oricum vine şi cu cât măsurile sunt luate mai din timp, cu atât va fi mai puţin dureros şocul. Scopul este consolidarea fiscală, cum îi spun analiştii financiari scăderii deficitului public. Dar consolidarea fiscală nu poate cădea din cer.  Dacă nici nu tăiem facilităţi fiscale, nu creştem taxe, nu scădem cheltuieli, atunci de unde să scadă deficitul bugetar?