BusinessMagazin

Tag: declaratii

  • Declaraţiile Vioricăi Dăncilă referitoare la autostrada Comarnic-Braşov: „Va fi declarată de importanţă naţională”

    „Autostrada Comarnic-Braşov este în parteneriat public-privat. Am avut solicitări din partea unei societăţi chinezo-turce. Eu am luat hotărârea, împreună cu colegii mei, să scoatem din parteneriat public-privat, iar în prima şedinţă de CSAT această autostradă să devină de importanţă naţională sau de infrastructură critică, astfel încât să putem să demarăm cît mai repede lucrările la această autostradă”, a anunţat, duminică, la Ploieşti, premierul Viorica Dăncilă.

    Dăncilă a adăugat că procedurile sunt complicate: „La noi s-a format această instituţie a contestaţiilor şi pentru a trece de toate aceste obstacole cred că soluţia este ca această autostradă să devină de importanţă naţională, astfel încât să începem execuţia cât mai repede din fonduri guvernamentale”.

    La finele anului trecut, premierul Viorica Dăncilă spunea că termenul realist pentru finalizarea autostrăzii Comarnic- Braşov este anul 2024, dar spera ca şantierul să fie gata mai devreme, în condiţiile în care la începutul lui 2019 urma să fie desemnat constructorul câştigător.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Titus Dobre, fost ministru al turismului, cere demisia directorului ANM: A făcut declaraţii hazardate şi panicarde, care au golit litoralul românesc în acest weekend

    “Directorul ANM să explice dacă mai poate face prognoze corect. Dacă nu, să-şi dea demisia! Declaraţiile hazardate şi panicarde ale directoarei ANM, Elena Mateescu, au golit litoralul românesc, în acest weekend. Joi, 11 iulie, directorul general al ANM a afirmat că fenomenul meteo care a generat miercuri o furtună devastatoare în Grecia, soldată cu sute de victime, între care şi şase morţi, ar putea să provoace incidente şi în România, litoralul urmând să fie afectat”, a scris, pe Facebook, Mircea Titus Dobre.

    Fostul ministru al Turismului a precizat că vestea că sunt şanse ca ciclonul din Grecia să lovească şi România, mai ales litoralul românesc, a determinat mii de români să-şi anuleze rezervările pentru acest weekend.

    “În cursul zilei de sâmbătă s-au emis averitizări din vreme severă pe litoral, inclusiv cod portocaliu de furtuni, deşi aceste fenomene nu s-au înregistrat. „Să ne răspundă doamna director ANM dacă nu are echipamente performante pentru a da prognozele corect. Dacă nu există aceste echipamente sau specialiştii de la ANM nu ştiu să le folosească, atunci ar trebui să elibereze posturile. Tot doamna director ANM a declarat că populaţia trebuie să se pregătească pentru un dezastru, până la sfârşitul acestei luni, deşi, cu altă ocazie, explica faptul că nu se pot da prognoze corecte pentru o perioadă mai lungă de trei zile. Dacă va continua în acest fel, va reuşi să distrugă turismul românesc, nu doar pe Litoral, ci şi în celelalte zone ale ţării”, a completat Dobre.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teodorovici: Nu ne împrumutăm pentru salarii

    Ministrul Finanţelor a declarat miercuri că suma de 2 miliarde de euro pe care România a împrumutat-o de pe piaţa externă nu este destinată plăţii salariilor.
     
    „Nu ne împrumutăm pentru salarii. Şi eu îmi doresc ca acel deficit pe care România astăzi îl are să fie dus în special pe zona de investiţii, e obligatoriu pentru orice ministru de Finanţe”. Ministrul spune că afirmaţiile legate de costurile finaţărilor sunt fără temei. „Dacă cineva obiectiv compară costul de finanţare pe care România îl are astăzi cu celelalte state din afara UE, din UE şi din zona euro, o să vadă că sunt costuri foarte bune pe care România astăzi le are. Din păcate se creează pe această temă un subiect nejustificat, fel de fel de declaraţii care mai de care mai neadevărate”.
     
    Ministrul spune că ministerul a anunţat la începtul anului strategia în materie de credite externe. „E o finanţar,e repet pentru a nu ştiu câta oară ca să fie clar, Ministerul de Finanţe a prezentat la începutul anului, cum face în fiecare an, această strategie. Câţi se împrumută, prin ce se împrumută, cât intern, cât extern, pentru că piaţa are nevoie să ştie această informaţie. Nu e absolut nimic nou”.
     
    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China cere FedEx o explicaţie adecvată asupra refuzului de a expedia produse Huawei

    Purtătorul de cuvânt al ministerului, Geng Shuang, a declarat, la un post de ştiri din Beijing, că aşteaptă o explicaţie din partea companiei americane, FedEx, în privinţa refuzului de a presta serviciul de exediere pentru produsul Huawei.

    FedEx şi-a prezentat scuzele, explicând că a fost o “eroare operaţională” după ce PC Magazine, o revistă americană de calculatoare, a anunţat, vineri, că FedEx a refuzat să livreze telefonul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Goana după creierele românilor

    Playtika, care a intrat pe piaţa românească în 2011, are 250 de angajaţi în centrul de suport şi 100 de angajaţi, ingineri şi specialişti IT la centrul de dezvoltare deschis în 2018.
    Acest centru de dezvoltare este făcut în colaborare cu americanii de la Qualitest, cea mai mare companie de testare software şi asigurare a calităţii.
    „Noi dezvoltăm în principal social games, dar de câţiva ani am început să creăm şi jocuri casual, pe care utilizatorii le accesează zilnic”, a declarat Oran Piekarski, director de operaţiuni la Playtika, într-o discuţie cu ZF.
    Aproape 10% din „creierele” Playtika, o companie pentru care chinezii au plătit peste 4 miliarde de dolari, sunt în România.
    Stefanini, un furnizor brazilian de servicii IT, are în România cel mai mare centru din Europa, care deserveşte aproape 100 de ţări şi care în 2018 a ajuns la afaceri de aproape 50 de milioane de euro cu peste 1.600 de angajaţi.
    Planul este de a continua angajările dacă mai găsesc „creiere”, având în vedere lupta acerbă din piaţa românească.
    Gigantul german Continental investeşte 20 de milioane de euro în extinderea clădirii de birouri din Iaşi, unde au un centru de inginerie cu aproape 2.000 de salariaţi.
    „În Iaşi, colegii lucrează la maşinile care vor circula pe străzi peste unul, doi sau chiar cinci ani. Lucrează la tehnologiile viitorului”, spune Christian von Albrichsfeld, şeful Continental România, grup care a ajuns la peste 20.000 de angajaţi pe piaţa românească, dintre care peste 5.700 sunt ingineri şi specialişti IT&C.
    E.ON, grupul german din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, trebuie să angajeze în următorii doi ani 300 de specialişti IT la centrul de cercetare, dezvoltare şi inovare de la Iaşi, unde lucrează deja 100 de oameni.
    Gigantul american HP şi-a majorat echipa din România cu 30% în ultimii trei ani, ajungând la peste 1.300 de angajaţi.
    „Vrem să creştem în continuare numărul de angajaţi ai HP în România. Cu cei peste 1.300 de angajaţi pe care îi avem în acest moment, suntem în top 3 reprezentanţe HP în Europa. Avem 13 divizii ale HP prezente în România, oferind servicii în aproximativ 25 de limbi”, a declarat într-o discuţie cu ZF Mugur Pantaia, managing director la HP România. Lunar, avem peste 100 de poziţii pentru angajare deschise în România, a precizat el.
    Nu există săptămână în care o companie internaţională, dar şi o companie românească din IT să nu anunţe planuri de extindere şi oferte de angajare.
    Bitdefender, a doua cea mai valoroasă companie antreprenorială românească, după UiPath, tocmai s-a mutat lângă „borcanul cu miere”, adică în mijlocul campusului studenţesc din Grozăveşti construit de Ceauşescu în anii ’80 şi care după două-trei decenii a devenit unul dintre principalii furnizori de creiere pentru multinaţionale, dar şi pentru firme româneşti.
    Pe lângă firmele din IT care aleargă după creiere româneşti, în joc au intrat şi fondurile de investiţii şi băncile din România. BCR şi-a lansat propriul accelerator de business – InnoviX, împreună cu UiPath, Google for Startups, Mindspace şi European Center for Services Investments and Financing.
    Techcelerator, un program de mentorat al fondului de investiţii GapMinder, în parteneriat cu Globalworth, EY România şi Banca Transilvania, tocmai a selectat şapte start-up-uri româneşti care vor primi o finanţare iniţială de 350.000 de euro, în schimbul unei părţi din companie.
    Pentru acest gen de finanţare s-au bătut 185 de start-up-uri, dintre care 26 au fost preselectate, iar în final 7 vor primi banii.
    În IT, salariul mediu a ajuns în aprilie 2019 la 7.200 de lei net (adică 1.525 de euro), la care se adaugă beneficii „fără număr”. Acum 10 ani salariul mediu în IT era de 2.600 de lei (adică 650 de euro, în cursul euro de atunci).
    Dacă România ar fi avut nu 120.000-130.000 de „creiere” din IT, ci 300.000, companiile le-ar fi absorbit imediat.
    Problema este că România nu poate produce anual atâtea creiere în IT, dar şi în inginerie, cât cere piaţa.
    Dacă am fi avut mai mult creier acum 20 de ani, am fi fost cu doi paşi înainte.

  • Dan Bittman, despre UE: „Europa e un conglomerat de fugiţi de acasă”

    „Europa e un conglomerat de fugiţi de acasă. Peste un an s-ar putea să nu mai existe Uniunea Europeană. Planul meu ar fi să scrie pe paşaportul meu: Dan Bittman, cetăţean european, nu român, nu ungur, nu iugoslav. Aici s-a pierdut startul, în Europa. Americanii sunt americani pentru că toţi au paşaport american. Şi sunt chinezi, români, bulgari. Aşa am fi fost toţi într-o barcă.

    Altfel, de ce să trag eu pentru polonez? Să plătesc eu taxe aici în ţară? Sau muncitorul meu se duce frumos afară şi-i plăteşte taxe francezului, neamţului, spaniolului, nu mie. Nu-mi plăteşte mie aici. Că de-aia şi aici e o discuţie, cu diasporă, cu nediasporă…“, a declarat solistul.  

    În urmă cu mai multe luni, Bittman a fost aspru criticat pentru declaraţiile sale privind munca românilor din diaspora. Apostrofat în urma odelor pe care le-a făcut primarului PSD din Sectorul 5, Dan Bittman l-a apostrofat pe un critic, spunându-i să se ducă în Spania la căpşuni.  

    Bittman a prezentat un eveniment organizat de primarul sectorul 5, care ar fi costat 700.000 de euro. Valul de revoltă a ajuns şi pe internet, acolo unde Dan Bittman a replicat astfel: „Vaaaai da ştii ce ruşine îmi e??!!! Muncesc cinstit şi un prost ca tine îmi spune să mi fie ruşine,du te n Spania la căpşuni şi fii demn”, a scris Dan Bittman pe contul său de socializare.  

    Acum, la TVR1, Bittman a vorbit despre comentariile negative primite atunci: „Toată ura îndreptată atunci spre mine a fost una plătită. M-am uitat şi eu printre comentariile de atunci şi am observat că majoritatea erau de pe conturi false.“ scrie gazetaromaneasca.ro

  • Ce avere are Şerban Nicolae, omul care ar putea să fie următorul preşedinte al României

    Potrivit declaraţiei de avere depusă pe 13 iunie 2018, Şerban Nicolae deţine, alături de soţia sa, un teren intravilan de 550 de metri pătraţi în Voluntari, precum şi o casă de locuit cu o suprafaţă de aproximativ 381 metri pătraţi.
     
    Şerban Nicolae a declarat şi un automobil Citroen din 2011, precum şi bijuterii sau obiecte de artă şi cult în valoare totală de aproximativ 25.000 de euro.
     
    Senatorul PSD a declarat şi mai multe împrumuturi acordate în nume personal, care ating o valoare totală de aproximativ 350.000 de lei şi 13.500 de euro. Pe de altă parte, Nicolae are şi datorii de 243.500 de euro, respectiv 217.570 de lei.
     
    În funcţia de senator, Şerban Nicolae a încasat o indemnizaţie anuală de 111.420 de lei. El a mai obţinut 1.674 de lei ca onorariu din partea TEMPUS Grup SPRL, 3.300 de lei în urma cesiunii unor părţi sociale deţinute, precum şi 25.000 de lei ca restituire fond campanie din partea Autorităţii Electorale Permanente.
     

  • Ce s-a mai întâmplat cu Cuminţenia Pământului: preţul real este mult mai mare decât cel vehiculat anterior

    “Încă îi aşteptăm la Ministerul Culturii să vină clar cu o ofertă scrisă, să ne spună care este preţul, dacă se doreşte vânzarea acestei opere de artă, de acolo încolo vom lua o decizie şi vom discuta”, a declarat ministrul Culturii într-o conferinţă de presă care a avut loc joi, la Palatul Victoria.
     
    Totodată, acesta a declarat că preţul real al operei de artă este mai mare decât cel de 11 milioane de euro vehiculat anterior, în timpul mandatului lui Vlad Alexandrescu.
     
    “Vreau să îl anunţ (pe Vlad Alexandrescu, n.r.) că preţul nu este de 11 milioane de euro, atât cât a crezut dânsul la perioada respectivă, nu ştiu de unde a vehiculat această sumă, dar eu aştept, nu merg pe presupuneri şi să vehiculez cifre în spaţiul public decât în momentul în care voi avea la minister o ofertă scrisă din partea acelora care deţin în momentul de faţă această operă de artă”, a spus Breaz.
     

  • După ce a fost demis de Dăncilă pentru declaraţiile publice legate de reorganizarea Guvernului şi a bugetarilor, Remus Borza renunţă. “La anul mă las, în politică au carieră amantele şi hoţii”

    În politică au carieră amantele şi hoţii, a declarat marţi fostul consilier guvernamental Remus Borza, care a admis, într-o discuţie televizată despre culisele demiterii sale, că s-ar putea lăsa de politică.

    Borza spune că declaraţiile sale despre aparatul bugetar au fost o surpriză neplăcută pentru premier şi de aici decizia demierii. El a precizat că s-a întâlnit de trei ori ce premierul Viorica Dăncilă, căreia i-a prezentat, atuinci când i s-a propus postul, viziunea sa despre reformă şi despre problemele economice ale ţării, nevoia de prioritizare a investiţiilor în infrastructură, de alocări pentru cercetare şi inovare, precum şi pentru turism. „Avem nevoie de creştere organică, pe producţie şi pe export, dar din păcate am pus la pământ 7.500 de fabrici”, a declarat Remus Borza la Realitatea TV.

    Borza spune că nu a vorbit despre concedieri în aparatul bugetar. „Îi putem plăti pe toţi, dar trebuie să îi punem să livreze, este nevoie de creşterea calităţii muncii în aparatul bugetar”, a spus Borza, care a evidenţiat faptul că Guvernul Năstase a lucrat cu 800.000 de bugetari, iar în prezent sunt 1,4 milioane. „Statul plăteşte mult şi cere puţin, avem nevoie de criterii de competenţă. Indiferent de guvernare, aparatul bugetar a crescut, caracterizat de clientelism politic şi de mediocritate”, a spus Borza.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Care a fost reacţia lui Igor Dodon în legătură cu presupusa finanţare din Rusia

    „Toate aceste elemente, unele dintre ele, unele dintre ele sunt rupte din context, sunt montări. În ceea ce ţine de federalizare, nu poate avea loc federalizarea Republlicii Moldova, aici să fie foarte clar. Nu va accepta nimeni un plan de federalizare pentru Republica Moldova. Din Occident, nimeni nu va ccepta în aceste condiţii. Cuvântul federalizare a fost spus de domnul Plahotniuc lui Kozak la mine în birou marţi. Toţi care mă cunosc, care au de-a face cu Dodon ştiu că eu nu umblu cu filmări. Discuţii au avut loc, evident că au avut loc. Am discutat cu toţi. Eu mi-am pus ca scop să găsesc o soluţie ca să ieşim din situaţia aceasta. Ce ţine de federalizare este propunerea liderului democrat către ruşi, lucru confirmat de domnul Kozak într-un interviu. Ceea ce ţine de bani este rupt din context. Niciun partid nu poate fi finanţat din exterior”, a declarat Igor Dodon, referitor la înregistrările apărute în spaţiul public.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.