BusinessMagazin

Tag: dealeri

  • Honda a pornit vânătoarea de dealeri pe piaţa locală, cea mai puţin riscantă metodă de a câştiga noi clienţi

    Ce poate face în vremuri tulburi o marcă auto care vrea să îşi crească repede reţeaua, deşi nu înregistrează volume foarte mari?

    Soluţia identificată pentru importatorii acestor mărci, care vând anual de ordinul sutelor de unităţi, este aceea de a intra în parteneriate cu reţele de dealeri deja extinse, cu investiţii amortizate, cu riscuri cât mai mici pentru businessuri. Astfel, brandul câştigă noi centre de vânzare, iar dealerul nu este obligat la investiţii majore şi câştigă din creşterea vânzărilor.

    Primul brand care a demarat o astfel de campanie în 2014 este Honda, brandul japonez care a ajuns de la vânzări de peste 2.500 de maşini în 2008 la circa 500-600 în ultimii trei ani şi care, de la 19 dealeri cât avea în 2010, a scăzut la 17 în prezent. De asemenea, şi piaţa locală a pierdut aproape 80% din volum între 2008 şi 2013, 2014 fiind primul de creştere după şase consecutivi de declin.

    „Honda este un brand de nişă, nu este unul de volum, şi, prin urmare, modelul nostru de business trebuie să fie diferit faţă de cel al unuia de volum care se poate susţine singur printr-o investiţie 3S (care include showroom, service şi depozit pentru piese – n.red.). De aceea am regândit modelul de business al Honda în România. La început ne concentrăm pe investiţii mono-marcă, 3S, dealeri independenţi, dar în momentul de faţă ne orientăm către modelul de business multimarcă, asocierea cu grupuri auto de retail puternice, cu experienţă, dar unde avem o separare clară a mărcilor şi împărţim resursele în backoffice, inclusiv partea de service auto. Având în vedere îmbătrânirea parcului auto, nu mai poţi susţine un service monomarcă în condiţiile actuale“, a spus Ionuţ Lupu, director comercial al Honda Trading România (HTR), importatorul mărcii pe piaţa locală, controlat de Honda Trading Corporation Japonia.

    O strategie similară a fost anunţată şi de SEAT la finalul anului trecut, care are în plan reluarea campaniei de extindere a reţelei la nivel naţional tocmai prin asocieri ale dealerilor, unde un concesionar mai mare al mărcii va colabora cu un altul care îşi va asuma rolul de agent de vânzări. Re­ţeaua mărcii spaniole deţinute de grupul Volks­wagen s-a redus de la 22 de centre în 2007 la 12 în prezent pe fondul scăderii vo­lumelor de la aproape 5.000 în 2007 la 850 anul trecut, însă anul acesta este estimată o creştere a vânzărilor de aproape 80%, la peste 1.400 de unităţi.

    Pentru a creşte acoperirea mărcii, planul importatorului este de a veni cu un concept pentru zone mari, cu potenţial de vânzări, care să genereze profit şi pe vânzări, şi pe service, cu showroom şi cu atelier, iar un al doilea pentru zone mai mici, unde nu se justifică o astfel de investiţie, unde un dealer auto al unei alte mărci devine şi agent de vânzări pentru SEAT.

    Bogdan Militaru, fostul brand manager al SEAT, actual director de marcă al Audi, de la data de 15 ianuarie, declara în decembrie anul trecut într-un interviu că ideea de agent de vânzări este gândită pentru zone unde nu se justifică o investiţie mare. Aceşti agenţi vor avea contract cu un dealer SEAT şi vor reprezenta acel dealer în zona unde activează, ei având posibilitatea de a vinde şi de a repara şi alte mărci.

    Cei de la Honda vor să preia un model întâlnit la marii jucători de pe piaţa locală, precum Porsche România, unde cei mai mulţi dealeri comercializează sau oferă service pentru cel puţin două dintre cele patru mărci importate (Audi, Volkswagen, Skoda şi Seat), sau Dacia, unde dealerii comercializează atât Dacia, cât şi Renault, dacă nu şi Nissan, dar service-ul poate interveni asupra tuturor modelelor celor trei branduri. „Acest tip de proiect poate fi valabil pentru toate mărcile care nu sunt de volum. Până şi Dacia, Renault şi Nissan partajează partea de service şi backoffice, suport şi contabilitate, la fel şi Porsche România. Nu este un model străin, cu atât pentru mărcile de nişă care au nevoie de o reprezentare separată“, a spus Ionuţ Lupu.

    Din acest motiv, reţeaua Honda s-a extins în ultimii ani în cadrul unor grupuri ce comercializau cel puţin un alt brand puternic, dacă nu chiar mai multe, cum este cazul Rădăcini, cu un portofoliu alcătuit din şapte mărci auto. „Anul trecut am început parteneriate cu grupuri auto mari de pe piaţa locală precum Rădăcini şi Casa Auto Iaşi, parte a Grupului Tester. Tester a răspuns cererii noastre, inclusiv de transformare în multibrand a locaţiei. Honda are showroomul în complexul Casa Auto şi service alături de celelalte mărci. Acesta va fi modelul pe care ne vom baza de acum înainte – grupuri putenice, care nu au presiunea costurilor fixe şi a service-ului, dar cu showroom separat şi restul serviciilor partajate în cadrul grupului“, a spus directorul comercial al mărcii nipone.

  • După o scădere de 80% în timpul crizei, piaţa auto locală dă semne de revenire

    În vara anului 2008, piaţa se îndrepta spre un volum de peste 315.000 de autoturisme comercializate anual, iar deschiderile de dealeri şi de showroomuri erau evenimente la ordinea zilei. Din acel moment, vânzările au început să se micşoreze, iar în anul ce a urmat, 2009, declinul a ajuns la -50%, procent la care apelau şi dealerii când ofereau discounturi celor încă dispuşi să investească în achiziţia unei maşini noi.

    Practica, deşi limitată, a afectat piaţa – chiar şi la începutul acestui an, Brent Valmar, vicepreşedintele APIA, trăgea un semnal de alarmă cu privire faptul că aproape unul din patru dealeri este în insolvenţă din cauza politicilor comerciale ce au pus accent pe preţ şi pe discount. Cu toate că mulţi dealeri încă suferă efectele crizei, revenirea apetitului pentru consum a încurajat piaţa să crească oferta şi să se extindă.
    Printre primele mărci care au demarat campanii de extindere se numără Ford, Honda şi BMW.

    Producătorul german a deschis încă de la începutul anului trecut un nou centru la Ploieşti, investiţia fiind realizată de Proleasing Motors, companie care mai deţine şi un dealer Ford. Anul acesta, BMW a revenit în Iaşi, unde Trado Motors, fostul dealer, a închis activitatea de vânzare în 2012 şi s-a concentrat pe service.

    Locul eliberat de Trado pe vânzarea de BMW în capitala Moldovei a fost preluat de dealerul din Brăila al mărcii. „În 2011 am deschis la Brăila centrul BMW, iar în 2012 am decis să investim într-o locaţie nouă. În acel an a venit oportunitatea de la Iaşi, moment când am luat decizia de a investi acolo“, a spus Mircea Andreev, general manager la APAN Motors. Grupul APAN include afaceri în domeniul hotelier, imobiliare şi începând cu acest an şi în cel agricol. „În total, la nivel de grup estimăm afaceri de 20 de milioane de euro în acest an şi de 30 de milioane de euro anul viitor“, a subliniat Andreev. Grupul Apan a fost înfiinţat în 1991, iar în 1998 a intrat pe piaţa auto devenind dealer Renault.

    Ulterior, în 2001, în portofoliu a fost adăugat Nissan, iar în prezent grupul mai vinde Dacia, Fiat, Alfa Romeo, Lancia, Jeep, Honda şi BMW.

    Grupul APAN, controlat de omul de afaceri brăilean Mircea Andreev, a investit 3,5 milioane de euro într-un nou dealership BMW în Iaşi, cu o suprafaţă construită de 2.800 mp şi una totală de 15.000 mp, acesta fiind cel de-al 15-lea centru al mărcii şi cel de-al doilea deschis în ultimii doi ani, după Proleasing Ploieşti în primăvara anului 2013.

    Noul centru este construit strict pentru marca BMW, dar include şi service pentru MINI. „În Iaşi dorim să vindem inclusiv flote de BMW-uri. O flotă a fost cumpărată de E.ON, deoarece unul dintre cele mai mari sedii ale lor din România este în Iaşi, iar mulţi dintre managerii lor sunt aici. De asemenea, contăm foarte mult pe cei din sectorul IT&C. Spre exemplu, Amazon are un centru de dezvoltare în Iaşi, dar şi alte companii foarte active din IT. În IT sunt salarii mari şi vrem să atragem clienţi din acest segment“, a spus Ovidiu Bîcîin, executive manager al Apan Motors.

    Cea mai mare companie din Iaşi după cifra de afaceri este producătorul de componente auto Delphi Diesel Systems, cu un business de 1,5 miliarde de lei în 2013, în creştere de la 1,8 mld. lei în 2012, urmat de E.ON Moldova Distribuţie, companie care a achiziţionat 258 de utilitare Ford Ranger în 2012, contra sumei de 6,5 milioane de euro.

    Dacă salariile pentru industria de call center sunt mai mici în Iaşi comparativ cu cele din Capitală, programatorii sunt plătiţi cu pachete similare. Salariile acestora pornesc de la aproximativ 3.150 de lei (700 de euro) pentru un începător cu experienţă de un an, dar pot ajunge la 13.000 – 18.000 de lei (3.000 – 4.000 de euro) pentru cei cu vechime, potrivit datelor firmelor de recrutare. Cei din call centere au salarii cuprinse între 900 şi 2.000 – 2.200 de lei net pe lună, faţă de circa 1.500 lei cât este salariul mediu net la nivel de judeţ.

    În ceea ce priveşte vânzările de maşini la nivel de judeţ, în Iaşi s-au comercializat în primele zece luni ale acestui an aproape 1.900 de autoturisme noi, cu circa 30% peste nivelul atins în perioada similară anului trecut, creşterea fiind peste cea a pieţei totale.

  • Stihl: vrem 20 de dealeri noi

    În prezent, în reţeaua Stihl activează cca. 200 dealeri, care operează în jur de 300 de magazine şi spaţii de service. “Ne dorim ca la  Stihl să avem cel mai ridicat standard de magazine din domeniu în toată ţara şi din acest motiv ne vom concentra resurse importante pentru dezvoltarea reţelei. Îi vom sprijini pe dealerii noştri inclusiv financiar pentru implementarea noilor standarde. Toate aceste schimbări vor produce o consolidare calitativă a reţelei , cu un standard ridicat al serviciilor, de care vor beneficia în ultimă instanţă toţi clienţii noştri”,  precizează Ioan Mezei.

    Pe lângă ridicarea standardului comercial şi de servicii, compania se va concentra şi pe dezvoltarea unor tehnici noi de comunicare cu clienţii. “Suntem foarte conştienţi că, în domeniul nostru, comunicarea cu beneficiarii este esenţială, iar în piaţa în care activăm aceasta este deficitară, mai ales din cauza faptului că astfel de produse se vând şi pe suprafeţele mari, fără a beneficia de consiliere. Motouneltele reprezintă produse  cu multe particularităţi tehnice, care nu pot fi vândute fără o minimă consiliere de utilizare”, explică Ioan Mezei.

    Pe lângă dezvoltarea calitativă, Stihl îşi menţine obiectivul de creştere cu minim 20 de distribuitori în acest an. “Aşteptăm în continuare alături de noi persoane cu spirit antreprenorial care îşi doresc să dezvolte o afacere împreună cu o companie germană de top. Aceştia beneficiază de tot suportul nostru, inclusiv de training-uri tehnice şi de management. Sprijinul pe care îl oferim este o oportunitate mai ales pentru tinerii serioşi, cu înclinaţii tehnice, care vor să se dezvolte pe propriile picioare, mai ales că investiţiile de start-up sunt minimale, acestea ridicându-se la aproximativ 10-15 mii de euro”, adaugă Ioan Mezei.  

    Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 de către Andreas Stihl. Veniturile grupului  în 2013 au fost de 2,81 miliarde de euro, în creştere cu 1,4% faţă de 2012. Compania are peste 13.800 angajati, deţine 6 fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu  120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Filiala din România, înfiinţată în 1997, importă motounelte sub brandurile Stihl şi Viking.

  • Seat renaşte din cenuşă pe piaţa locală şi vrea să-şi dubleze cota de piaţă

    Seat, brandul latin din portofoliul grupului Volkswagen, a pierdut pe piaţa locală 78% din vânzări între 2008, când livra pe piaţa locală aproape 4.000 de maşini, şi 2013. Aceas-ta a fost cea mai abruptă scădere din-tre cele patru mărci din portofoliul Pors-che România, în condiţiile în care Audi a pier-dut în acelaşi interval 40%, Volkwagen 63 de procente, iar Skoda şi-a redus livrările cu 76%. Pe de altă parte, anul trecut Seat a urcat cu 31%, la 850 de maşini vândute, după lansarea noilor generaţii ale compactelor Leon şi Toledo, în timp ce restul brandurilor din portofoliu încă scădeau.

    Creşterea a continuat şi în acest an, cu  51%, cel mai ridicat avans dintre cele patru mărci.

    „Uşor nu a fost în ultimii ani, dar am şi învăţat foarte mult. În ultimii cinci ani am învăţat mai mult decât în primii zece. În primii zece ani am învăţat să gestionăm succesul, de la an la an, pe măsură ce creştea piaţa. Acum această perioadă ne-a învăţat să gestionăm businessul cu restricţii financiare, cu restricţii din partea pieţei, să învăţăm să ne aşezăm şi să ne redimensionăm businessul chiar şi de la o lună la alta“, spune Bogdan Militaru, brand manager Seat în cadrul Porsche România.

    Scăderea vânzărilor de maşini noi, a pieţei, dar şi a intră-rilor în service a avut un impact direct asupra reţelei de dea–leri a mărcii. La nivel naţional un sfert din cei aproape 400 de dealeri din 2008 s-au închis în ultimii ani, iar unu din patru dealeri din prezent este în insolvenţă, în timp ce reţeaua Seat s-a redus aproape la jumătate. „În anii de criză unii au supravieţuit, în timp ce alţii au pierit. Am ajuns la o reţea de 13 dealeri, de la 22 în 2007. În şase ani de criză reţeaua s-a redus destul de mult“, explică Militaru.

    Dar, odată cu creşterea vânzărilor, importatorul are în plan realuarea planului de expansiune a reţelei.
    „În trimestrele trei şi patru dorim să pornim un program de reconstrucţie a reţelei, prin găsirea unor parteneri noi dar şi prin implementarea unui concept de agenţi oficiali. Seat are această politică în Europa, de agenţi, care este conformă cu legislaţia europeană a liberei concurenţe. Şi dealerii noştri mari, precum cel din Braşov, îşi pot găsi în zonele şi judeţele apropiate parteneri şi pot colabora chiar şi cu dealerii altor mărci sau cu service-uri multimarcă“, a subliniat directorul.  Există un set de standarde pe care acest agent trebuie să le îndeplinească, însă obiectivul este ca respectivul să nu aibă investiţii mari de realizat. Astfel, riscul financiar devine unul redus; cel mai important element este service-ul ce trebuie autorizat de Seat.

    „Avem câteva zone ţintite. Din septembrie vom demara activ şi vom face publice zonele în care vom fi direct inte-re–saţi. Acum realizăm studii cu privire la parcul auto, mo-dele şi vechime, pentru a identifica piaţa auto din zonele respective şi ne facem programul de deschidere şi expansiune pe următorii ani“, a spus Bogdan Militaru. Spre comparaţie, în ianuarie 2008, când piaţa venea după un an-record, în care vânzările de maşini au atins maximul istoric, Seat avea în plan creşterea reţelei de dealeri de la 20 la 30 până în 2012, cu un ritm de creştere anual de doi-trei dealeri.

    În opinia lui Militaru, piaţa auto locală ar trebui să atingă un nivel minim de cel puţin 100.000 de maşini pentru a asigura o sustenabilitate reţelei naţionale de dealeri. Dar un astfel de volum al vânzărilor a fost înregistrat în anul 2010. „Fără dealeri noi suntem simpli importatori, ei sunt contactul nostru cu piaţa. Fără dealeri «sănătoşi» din punct de vedere financiar nu putem avea performanţă în piaţă“, a subliniat Militaru.

    Cea mai recentă mutare în reţeaua Seat a fost închiderea centrului Porsche Aviaţiei în 2013 şi relocarea mărcilor Seat şi Skoda în cadrul Porsche Bucureşti Nord, de unde mărcile Audi şi Porsche „au plecat“ în centrul Pipera 2, alături de Bentley şi Lamborghini.

  • Fascinaţia maşinii japoneze: de ce a intrat Suzuki pe piaţa din România când alţi dealeri puneau lacătul pe uşă

    MĂRCILE JAPONEZE AU FOST FOST ÎNTOTDEAUNA PRIVITE CA FIIND AUTOMOBILE EXOTICE, IAR CINE ACHIZIŢIONEAZĂ UN AUTOMOBIL DE LA UNUL DINTRE BRANDURILE NIPONE O FACE DUPĂ CE A STUDIAT PIAŢA, ESTE DE PĂRERE ALIN RADU, GENERAL MANAGER LA SUZUKI ROMÂNIA, ŞEFUL REPREZENTANŢEI PE PIAŢA LOCALĂ. ”Japonezii au venit ultimii în România şi din acest motiv clienţii au percepţia că maşinile japoneze au preţuri mai mari decât cele germane, cu toate că economia de piaţă a egalizat preţurile, iar acum şi brandurile japoneze sunt competitive pe piaţa locală. Şi maşinile japoneze au acum un raport preţ/calitate bun, iar pe segmentele A, B, C şi SUV acestea au chiar un preţ mai bun decât maşinile germane„, a spus Alin Radu. El a subliniat că, ”din păcate pentru vânzătorii de maşini japoneze, piaţa românească este una filogermană când vine vorba de automobile„.

    În România cel mai bine vândut brand japonez este Toyota, cu 938 de maşini noi înmatriculate în primele cinci luni, în creştere cu 15%, potrivit datelor de la Poliţie, urmat de Suzuki, cu 369 de unităţi, în urcare cu peste nouă procente, şi Mazda cu 319 unităţi, în urcare cu 45% faţă de perioada similară a anului trecut.

    În 2013 vânzările mărcii au scăzut cu aproximativ 30% faţă de anul anterior, la 928 de maşini. Cel mai bun an pentru marca niponă a fost 2009, când s-au livrat aproape 1.800 de maşini pe piaţa locală. ”Anul trecut vânzările au scăzut deoarece au scăzut volumele de producţie pentru Swift şi SX4 şi nu am putut livra. Uzina a trecut de la trei schimburi la două. Tot anul trecut a intrat în producţie S-Cross. A existat o pauză pentru a permite instalarea noilor linii şi s-a oprit importul de Alto din India. Pentru noi anul 2013 a fost cel mai rău până acum. Piaţa locală a scăzut şi ea, dar noi am exagerat„, a declarat Alin Radu.

    Un dezavantaj al mărcii, în opinia şefului Suzuki, este faptul că brandul nu vinde flote mari, cum fac alte branduri. ”Gama noastră este atipică deoarece România nu are volume mari pe clasele A şi B. Pe de altă parte, cota de piaţă pe 4×4 este de 3,7%, una foarte bună, iar la 4×4 benzină suntem 8%, mult peste principalul concurent, Dacia Duster.„

    Anul trecut circa 80% din piaţă a fost reprezentată de vânzările către companii, iar companiile de leasing operaţional au avut o cotă importantă. În acest an, firmele au ajuns la un procent de 74% în primele cinci luni, dar numai după demararea programului de casare, fără care persoanele juridice reprezentau 84%.

    ”Persoanele fizice, în lipsa unui mecanism care să le încurajeze să se orienteze către maşini noi, se orientează acum către automobile vechi şi foarte ieftine şi foarte poluante. Timbrul de mediu ne-a adus în situaţia hilară în care în ţară intră maşini care se pot încadra direct în programul Rabla. Este o formă socială făcută prost deoarece cu toţii plătim. Ce intră în parc sunt multe maşini cu echipare de bază, iar în cele mai multe cazuri clienţii sunt dispuşi să renunţe şi la elementele de siguranţă. Vedem cum maşini mai puţin poluante precum cele Euro 3 şi 4 nu pot fi aduse din cauza taxelor mari, iar cele noi nu sunt încurajate„, a spus directorul Suzuki România.

    În cazul mărcii nipone, persoanele fizice reprezintă 40% din vânzări şi restul persoanele juridice. ”Pentru noi, companiile înseamnă în realitate clienţi cu meserii liberale precum avocaţi sau notari. La capitolul flote anul trecut nu am performat deloc bine, dar în acest an am livrat câteva inclusiv firmelor de leasing operaţional. Noi ne concentrăm pe companiile locale„, a spus Alin Radu.

    În ceea ce priveşte distribuţia pe judeţe, 40% din vânzările de maşini noi Suzuki se vând în Bucureşti, iar restul în provincie. Dacă se ia în calcul şi Ilfov, atunci Capitala se apropie de 50%.

    La fel precum în cazul Mazda sau Opel, biroul local se ocupă cu activitatea legată de operaţiunile de marketing, strategia comercială şi preţuri, în timp ce importurile sunt realizate de fiecare dealer în parte. ”Înainte de 2008 în România erau trei importatori, la Bucureşti, Timişoara şi Oradea. La sfârşitul anului 2007, începutul lui 2008, a fost înfiinţat biroul de reprezentanţă. Eu sunt cel care a început businessul din partea fabricii. Noi am prins finalul apoteotic al pieţei româneşti şi toată criza„, spune şeful Suzuki România.

    ”Noi am venit la 0,06% cotă pe o piaţă de 300.000 de maşini. Suzuki aproape nu exista în România în 2008. Am dezvoltat reţeaua de dealeri de la trei la un maxim de 20. Aproape toţi au fost dealeri noi, nu au mai lucrat anterior cu Suzuki, cu excepţia a doi dintre ei, care erau subdealeri de dinainte de 2008. Aici au fost şi avantaje, şi dezavantaje. Desigur, dezavantajul a fost acela de a nu fi lucrat pe piaţa de dinainte de 2008, dar avantajul a fost că am lucrat cu ei în condiţii reale de piaţă şi din acest motiv am avut fluctuaţii mici ale numărului de dealeri.„ În prezent marca japoneză are 17 dealeri, la fel precum în 2009, în timp ce în 2010, respectiv 2011 numărul acestora urcase la 19, respectiv 20.

  • Preţuri record: Doar 50 de maşini vândute în Cuba în primele 6 luni de la eliminarea limitelor impuse la achiziţiile auto

     Cubanezii au aşteptat cu interes intrarea în vigoare în luna ianuarie a legii care ridica restricţiile, însă preţurile au fost majorate de patru ori sau chiar mai mult, astfel că un model sedan de familie a ajuns la un preţ similar cu maşinile sport europene.

    Statul a anunţat că 75% din veniturile obţinute din vânzarea de maşini noi vor fi investite în sistemul public de transport.

    Vânzările totale la cele 11 saloane ale dealerilor auto din Cuba au ajuns la doar 1,28 milioane de dolari în primele şase luni, a declarat vicepreşedintele companiei de stat Corporacion CIMEX, Iset Vazquez, citat de site-ul Cubadebate.com.

    Până la începutul acestui an, cubanezii erau nevoiţi să ceară o autorizaţie din partea autorităţilor pentru a putea cumpăra de la dealerii de stat maşini noi, dar şi vechi, care au aparţinut în cele mai multe cazuri companiilor de închiriere de autovehicule.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul a scăzut aproape de 4,44 lei/euro, pentru prima dată în ultimele cinci luni

     La debutul şedinţei, euro a fost tranzacţionat la 4,4535 lei, uşor peste nivelurile de la închiderea sesiunii anterioare, de 4,4520 – 4,4530 lei/euro.

    Ulterior, în piaţă au fost plasate numeroase ordine de vânzare de euro şi cumpărare de lei, astfel că rata de schimb a scăzut până aproape de 4,44 lei/euro, nivel peste care a fost în ultimele cinci luni.

    “Volumele sunt mari, în prima oră s-au făcut tranzacţii cât aproape în toată şedinţa de luni. Se vând euro şi se cumpără lei, pentru a fi plasaţi apoi în depozite, pentru că dobânzile sunt destul de ridicate”, a afirmat un dealer.

    Dobânzile practicate marţi dimineaţă de băncile comerciale pentru plasamentele în lei pe termen de o zi au avansat la 3,5% – 4% pe an, după ce luni ratele medii ale dobânzilor pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au crescut de la 2,79% – 3,29% pe an la 3,14% – 3,64% pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rabla 2014: Distribuţia tichetelor nu se mai face pe judeţe, ci strict în funcţie de cerere

     Ministrul Mediului Attila Korodi a făcut, joi, unele precizări legate de desfăşurarea programului Rabla anul acesta

    “Se va merge la comercianţi, vor exista numai tichete electronice, care vor fi trase de comercianţi dintr-o bază naţională, fără o distribuire pe judeţe”, a arătat ministrul.

    Anul trecut, tichetele Rabla au fost distribuite colectorilor în funcţie de numărul autovehiculelor uzate din fiecare judeţ, criteriu după care urmau să fie distribuite şi dealerilor auto anul acesta, conform proiectului Ghidului de finanţare pentru Rabla pus în dezbatere publică în 5 martie.

    În urma dezbaterii publice, s-a hotărât ca toate tichetele să fie la dispoziţia oricărui dealer, în funcţie de cerere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stihl România a ajuns la o reţea de peste 300 de magazine anul trecut

    Dealerii Stihl sunt societăţi distincte, care operează sub franciza brandului german, atât magazine cât şi service-uri. Suprafeţele pe care se desfăşoară activitatea unui dealer Stihl diferă, de la un minim de spaţiu  de 40 mp, până la  2.000 mp.

    “În general, dezvoltarea unui astfel de business se produce în jurul unei persoane cu abilităţi tehnice, care poate opera şi un service. Pe lângă cunoştinţele tehnice, un partener Stihl trebuie să dovedească şi o înclinaţie antreprenorială, pe care să se bazeze atunci când pleacă la drum alături de noi”, spune Ioan Mezei, directorul general al Stihl România.

    ”Această forumulă nu a dat greş şi iată că în cadrul reţelei s-au putut dezvolta afaceri consistente, unele dintre ele atingând o cifră de afaceri şi de 2-3 milioane de euro pe an.” completează Ioan Mezei.

    Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 ale cărui venituri au ajuns în 2012 la  2,7 miliarde de euro.Compania are peste 12.000 angajati, deţine şase fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu  120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Stihl  România este o companie înfiinţată în 1997 şi deţinută 100% de firma mamă.

  • Cum evoluează cursul de schimb joi dimineaţa

     În debut, băncile au cotat euro la 4,4960 lei, sub nivelul din jurul orei 16:30 de miercuri, când schimburile s-au realizat la 4,5050 – 4,5075 lei/euro.

    Ulterior, cotaţiile au înregistrat oscilaţii reduse, iar în jurul orei 10:10 euro era cotat la 4,4930 – 4,4960 lei.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro