BusinessMagazin

Tag: datorie publica

  • Finanţele publică, în sfârşit, ceea ce ştia toată lumea: Datoria publică a trecut de nivelul de atenţionare de 50% din PIB. De la începutul lui 2021, România s-a împrumutat cu 57 de miliarde de lei

    Datoria publică a României a crescut cu 57 de miliarde de lei de la începutul anului şi a ajuns la 556,4 mld. lei, adică 50,2% din PIB-ul României din ultimele patru trimestre. Datele sunt aferente lunii septembrie 2021 şi au fost publicate abia în decembrie.

    Finanţele au publicat astăzi un comunicat prin care anunţă că România are al nouălea cel mai mic grad de îndatorare din Uniunea Europeană, dar şi că, în lumina noilor date de la INS despre evoluţia PIB, datoria publică este de 48,5% din PIB, ca urmare a creşterii PIB.

    „Conform informaţiilor comunicate de Institutul Naţional de Statistica (INS) în 7 decembrie 2021 privind valoarea estimată a PIB aferent trimestrului III 2021, la sfârşitul lunii septembrie 2021, indicatorul datorie guvernamentală reprezintă 48,5% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht”, anunţă reprezentanţii Finanţelor.

    Este adevărat, 60% este plafonul maxim admis pentru datoria publică ca pondere în PIB, însă economiştii consideră că un nivel de îndatorare între 45 şi 50% din PIB este deja o linie roşie pentru o economie a României şi datoria publică devine o frână a creşterii economice.

    Chiar şi cu raportarea la un PIB mai mare, care reduce automat datoria ca pondere în PIB, misiunea de a ţine datoria publică la sub jumătate din PIB este foarte grea pentru Finanţe. La nivelul lunii septembrie 2021, când datoria era de 556,4 mld. lei, deficitul bugetar era de 44,3 mld. lei. Cu un deficit programat de 83,3 mld. lei, înseamnă că Finanţele trebuie se împrumută cu încă 39 de mld. de lei până la finalul anului, adică încă circa 3,2 puncte procentuale din PIB. În consecinţă, chiar şi cu o datorie de 48,5% din PIB în septembrie, doar din deficitul bugetar se mai adaugă cel puţin 3 puncte procentuale din PIB datorie până la final de an, ceea ce înseamnă că datoria publică trece de 50% din PIB.

     

     

  • Datoria publică se ţine cu dinţii la sub 50% din PIB: guvernul a adăugat într-o lună încă 20 de miliarde de lei la datoria publică, dar ca pondere în PIB a scăzut, ca urmare a creşterii economice

    Datoria publică a României a urcat la 545,3 mld. lei în iulie 2021, de la 526 mld. lei în iunie 2021, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe. Ca pondere în PIB însă, datoria publică a României a scăzut, de la 49,5% din PIB în iunie 2021, la 49,3% din PIB în iulie, ca urmare a creşterii economice din T2/2021.

    De la începutul anului, guvernul a adăugat 46 de mld. de lei (peste 9 mld. de euro) la datoria publică, iar din 2019, când datoria guvernamentală era de 373,5 mld. de euro (35,3% din PIB), a adăugat 171,8 mld. lei (34 mld. euro).

    După scadenţă, datoria publică era de 19,4 mld. lei pe termen scurt şi de 525,9 mld. lei pe termen mediu şi lung.

    După valute, datoria guvernamentală a fost de 248,8 mld. lei în lei, 252,9 mld. lei, echivalent în euro, 42 mld. lei echivalent în dolari şi 1,6 mld. lei echivalent în alte valute.

    Datoria administraţiei publice centrale a fost de 529,6 mld. lei, în vreme ce datoria administraţiilor locale a fost de 15,7 mld. lei.

     

  • Datoria externă totală a României a crescut în primele şase luni cu 2,09 mld.euro, la 128 mld. euro. Datoria publică directă a fost de 57,7 mld. euro, cu 400 mil. euro mai mult faţă de decembrie 2020

    Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în perioada ianuarie-iunie 2021 cu 2,09 mld. euro, la un total de 128,02 miliarde euro, din care datoria publică directă a fost de 57,7 miliarde euro, în creştere cu 400 mil. euro faţă de finalul anului trecut, când a înregistrat valoarea de 57,3 miliarde euro, arată datele publicate vineri de BNR.

    Din volumul total, datoria externă pe termen lung a însumat 92,47 mld.euro la 30 iunie 2021, adică 72,2% din totalul datoriei externe, în scădere cu 0,4% faţă de 31 decembrie 2020, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 35,5 mld. euro, respectiv 27,8% din totalul datoriei externe, în creştere cu 7,4% faţă de finalul anului trecut.

    La 30 iunie 2021, datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 33,3 miliarde euro, în scădere faţă de nivelul de 34,1 mld. euro înregistrat la 31 decembrie 2020, din care 173 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

    În perioada ianuarie-iunie 2021, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,8% comparativ cu 20,1% în anul 2020.

    Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 iunie 2021 a fost de 4,8 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.

    Datele BNR mai arată că gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2021 a fost de 81,4%, comparativ cu 90,7% la 31 decembrie 2020.

  • Datoria externă totală a României a crescut în primele cinci luni cu 1,05 mld.euro, la 126,9 miliarde euro. Datoria publică directă a fost de 57,5 miliarde euro, în creştere cu 267 milioane euro faţă de decembrie 2020

    Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în perioada ianuarie-mai 2021 cu 1,05 mld. euro, la un total de 126,9 miliarde euro, din care datoria publică directă a fost de 57,5 miliarde euro, în creştere cu 267 mil. euro faţă de finalul anului trecut, când a înregistrat valoarea de 57,3 miliarde euro, arată datele publicate miercuri de BNR.

    Din volumul total, datoria externă pe termen lung a însumat 92,1 mld.euro la 31 mai 2021, adică 72,6% din totalul datoriei externe, în scădere cu 0,7% faţă de 31 decembrie 2020, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 34,7 mld. euro, respectiv 27,4% din totalul datoriei externe, în creştere cu 5,1% faţă de finalul anului trecut.

    La 31 mai 2021, datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 33,2 miliarde euro, în scădere faţă de nivelul de 34,1 mld. euro înregistrat la 31 decembrie 2020, din care 177 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

    În perioada ianuarie-mai 2021, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,4% comparativ cu 20,1% în anul 2020.

    Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 mai 2021 a fost de 4,9 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.

    Datele BNR mai arată că gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2021 a fost de 84,8%, comparativ cu 90,7% la 31 decembrie 2020.

  • Dezvăluiri fără precedent despre BNR de la Guvernatorul Mugur Isărescu

    Mugur Isărescu a explicat astăzi deciziile de politică monetară, care este situaţia macroeconomică şi a dat câteva explicaţii legate de modul de intervenţie a Băncii Naţionale pe piaţa valutară.

    De asemenea, el a explicat ce s-a întâmplat în martie 2020, când a venit criza COVID, când oamenii şi-au scos banii din bănci, când a existat o presiune mare pe cursul valutar şi cum a acţionat BNR. 

    – Datoria publică a României, care tocmai a ajuns la 50% din PIB, ar trebui să rămână sub 60% din PIB, poate chiar 55% din PIB, iar într-un timp rezonabil deficitul bugetar ar trebui să scadă sub 3% din PIB, a declarat miercuri guvernatorul BNR Mugur Isărescu, după şedinţa CA al BNR. 

    – Isărescu spune că majorarea deficitului bugetar nu este o excepţie, ci mai degrabă regula în Uniunea Europeană, iar o creştere până la 60% din PIB nu ar trebui să pună probleme majore.

    – Pentru reducerea datoriei şi a deficitului este nevoie de reformă, de creşterea veniturilor bugetare, de o disciplină a cheltuielilor, precum şi de evitarea tuturor excepţiilor la încasările bugetare, a spus guvernatorul, subliniind că aceste măsuri sunt apanajul Guvernului.

    – În acest context, guvernatorul BNR s-a pronunţat şi asupra posibilităţii apariţiei unei crize economice majore, aşa cum a prezis economistul Nouriel Roubini.

    – „Spre să nu aibă dreptate”, a comentat Mugur Isărescu, care a admis că perioada dobânzilor reduse se apropie de sfârşit, iar tendinţele sunt de revenire la normalitate.

    – „Depinde de presiunile inflaţioniste”, a precizat Isărescu, care a vorbit şi de un control mai serios al lichidităţilor de pe piaţa monetară, precum şi de presiunile inflaţioniste legate de evoluţia unor preţuri administrate, cum sunt cele ale gazelor.

     

  • Analiştii financiari prevăd un curs de 5,01 lei/euro în 12 luni, o rată medie a inflaţiei de 3,75% şi o creştere economică de 6,1% la finalul anului. Datoria publică va ajunge la 54% din PIB, iar indicele ROBOR la 3 luni, cel mai folosit indicator pentru credite, va creşte la 1,97%

    Analiştii financiari estimează deprecierea leului până la un curs mediu de 5,0183 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul iunie 2022-iunie 2021, va înregistra o valoare medie de 3,75%, potrivit Asociaţiei CFA Society.

    Datele colectate de CFA arată că, pentru orizontul de 6 luni, peste 93% dintre analiştii incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 4,9653 lei/euro.

    „Peste 93% dintre participantii la sondaj estimeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuala, nefiind inregistrat niciun raspuns de apreciere pentru RON. Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9653, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului prognozat este 5,0183 lei pentru un euro“, spun analiştii CFA.

    (Sursa: CFA România)

     

    În acelaşi timp, rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (iunie 2022/iunie 2021) a inregistrat o valoare medie de 3,75%, dar niciun participant la sondaj nu prevede o scadere a ratei inflatiei in urmatoarele 12 luni.

    Indicatorul CFA România de încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA Romania în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia asociaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la  activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

    În ceea ce priveşte indicatorul de încredere Macroeconomica al CFA pentru luna mai, acesta a continuat să crească comparativ cu luna anterioară, la valoarea de 74,5 puncte, maximul ultimilor 6 ani. Faţă de aceeasi luna a anului precedent, indicatorul a crescut cu 38,4 puncte.

    De asemenea, componenta de conditii curente a indicatorului a crescut cu 19,5 puncte fata de luna anterioara.

    “Indicatorul de incredere a continuat sa atinga noi maxime post- criza Covid-19. Aceasta evolutie este consistenta cu majorarea anticipatiilor de crestere economica pentru anul 2021, la peste 6%. Insa, cresterea cererii interne, combinata cu factorii externi va conduce si la majorarea ratei inflatiei”, spune Adrian Codirlasu, CFA – Vicepresedinte al Asociatiei CFA Romania.

    Începând cu luna aprilie acestui an, CFA Society  a interogat analiştii şi cu privire impactul crizei coronavirusului asupra economiei nationale, iar răspunsurile centralizate pentru luna mai arată că peste 65% dintre respondenţi anticipează că durata impactului economic al cornavirusului se va resimti inclusiv în 2022, iar 22% consideră că impactul va atinge şi T4/2022.

    În acelaşi timp, datele sondajului arată că deficitul bugetului de stat pentru anul 2021 a atins  valoarea medie a anticipatiilor de 6,4%, în timp ce indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, va ajunge la 1,97% în următoarele 12 luni.

    Totodată, pentru 2021, anticipatiile de evolutie in termeni reali a PIB sunt de plus 6,1%, în timp ce datoria publică ca procent din PIB va ajunge la 54% în următoarele 12 luni.

    În ceea ce priveşte orizontul de aderare a României la zona euro, analiştii CFA Romania estimează ca acest lucru se va realiza în 2030.

  • Datoria externă totală a României a scăzut cu 58 mil. euro în prima lună din 2021, la 125,3 mld. euro. Datoria publică directă a fost de 57,6 mld. euro

    Datoria externă totală a României, publică şi privată, a scăzut în ianuarie 2021 cu 58 mil. euro, la un total de 125,3 miliarde euro, din care datoria publică directă a fost de 57,6 miliarde euro, în creştere cu 0,92% faţă de finalul anului trecut, arată datele publicate marţi de BNR.

    Din volumul total, datoria externă pe termen lung a însumat 91,45 mld. euro la 31 ianuarie 2021, adică 72,9%din totalul datoriei externe, în creştere cu 0,2% faţă de 31 decembrie 2020, în timp ce datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 33, 93 mld. euro, respectiv 27,1% din totalul datoriei externe, în scădere cu 0,7% faţă finalul anului trecut.

    La 31 ianuarie 2021, datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 32,37 miliarde euro, în scădere cu 351 mil. euro faţă de nivelul înregistrat la 31 decembrie 2020, din care 122 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).   

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 9,8% în luna ianuarie 2021, comparativ cu 18,6% în anul 2020. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 ianuarie 2021 a fost de 5,8 luni, în comparaţie cu 5,7 luni la 31 decembrie 2020.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 ianuarie 2021 a fost de 86,7%, comparativ cu 88,4 % la 31 decembrie 2020.

  • Datoria externă totală a României a crescut cu 15,6 mld. euro în 2020, la 125,4 mld. euro. Datoria publică directă a fost de 57,1 mld. euro, cu peste 18 mld. euro mai mare faţă de nivelul din 2019

    Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în 2020 cu 15,6 miliarde euro, la un total de 125,4 miliarde euro, după ce datoria publică directă a ajuns la 57,1 miliarde euro, în creştere cu 45,8% faţă de finalul anului trecut, arată datele publicate luni de BNR.

    “Creşterea datoriei publice directe a provenit din emisiunile de obligaţiuni pe piaţa externă ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 8,8 mld. euro şi respectiv de 3,3 mld dolari (2,68 echivalent mld. euro), din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 3, 53 mld. euro, precum şi din variaţia preţurilor titlurilor de valoare de circa 1,95 mld. euro”, notează BNR.

    La 31 decembrie 2020, datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 32,72 miliarde euro, în scădere cu 902 mil. euro faţă de nivelul înregistrat la 31 decembrie 2019, din care 125 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

    Din volumul total, datoria externă pe termen lung a însumat 91,27 mld. euro , adică 72,8% din totalul datoriei externe, în creştere cu 22,8% faţă de 31 decembrie 2019, iar datoria externă pe termen scurt a fost de 34,17 mld. euro, respectiv 27,2% din totalul datoriei externe, în scădere cu 3,6%.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,6% în perioada ianuarie – decembrie 2020, comparativ cu 19,3% în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 decembrie 2020 a fost de 5,7 luni, în comparaţie cu 4,5 luni la 31 decembrie 2019.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2020 a fost de 88,4%, comparativ cu 68,8% la 31 decembrie 2019.

  • România, un câmp de bombe bugetare: În anul crizei, guvernul Orban a lăsat moştenire un deficit bugetar de 102 mld. lei, adică 21 mld. euro, cu 10 mld. lei peste estimări

    Ministerul Finanţelor a publicat miercuri seară închiderea bugetară pentru anul 2020, an de pandemie şi an în care economia s-a confruntat cu una dintre cele mai violente crize economice într-un termen atât de scurt.

    Căderea economică de 5%, plus necesarul de finanţare de aproape 50 mld. lei pentru ţinerea economiei pe linia de plutire a dus deficitul bugetar la 102 mld. lei, adică aproape 10% din PIB, cu mult peste aşteptări.

    Veniturile totale au fost de 322 mld. lei, din care veniturile fiscale  (TVA, impozit pe venit, accize etc.) au fost de 151 mld. lei, iar veniturile din contribuţiile de asigurări sociale (25% din salariul brut pentru pensie) au fost de 112 mld. lei.

    Cheltuielile totale au fost de 424 mld. lei, din care cheltuielile de personal pentru cei 1,24 de milioane de bugetari au fost de 109 mld. lei, cheltuielile pentru plata pensiilor pentru 5 milioane de români au fost de 138 mld. lei, iar cheltuielile pentru plata dobânzilor pentru creşterea accelerată a datoriei publice au fost de 14,5 mld. lei.

    Nu cred că un alt guvern ar fi putut să obţină rezultate bugetare mai bune, având înv edere violenţa crizei economice, fragilitatea businessului din România, unde primele 1.000 de companii realizează 49% din cifra de afaceri totală din economie, iar restul de 599.000 de companii se bat pe ce a rămas, dependenţa de piaţa europeană, în special de Germania, necesitatea susţinerii şomajului tehnic pentru cei peste 1 milion de angajaţi care au fost nevoiţi să fie trimişi acasă din cauza închiderii economiei, plus cheltuielile sanitare venite peste noapte.  Că multe dintre aceste cheltuieli s-au făcut aiurea, asta-i altă problemă.

    Guvernul Orban a lăsat în economie venituri fiscale de peste 20 mld. lei prin amânarea plăţii unor taxe şi impozite.  Câte se vor recupera în 2021 vom vedea.

    Problema este că structura bugetară a României este foarte proastă, având în vedere că cheltuielile pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, în sumă de 247 mld. lei, reprezintă nu mai puţin de 93% din veniturile fiscale, ceea ce este o situaţie nemaiîntâlnită.

    Dacă mai punem la socoteală necesarul pentru plata dobânzilor la datoria publică, de 14,5 mld. lei, rezultă că toate veniturile fiscale sunt mâncate. Nu mai rămâne nimic pentru altceva.

    Acum guvernul Cîţu încearcă să închidă, cel puţin pe hârtie, bugetul pe 2021 care, în varianta cea mai optimistă, indică o creştere economică de 4,3% şi o creştere a veniturilor totale bugetare cu 31 mld. lei, respectiv de la 322 mld. lei în 2020, la 353 mld. lei în 2021.

    Pe hârtie avem o creştere de 7%, dar această majorare, respectiv această strângere de taxe şi impozite depinde de foarte multe lucruri: ritmul de vaccinare, revenirea Germaniei şi a Europei, posibilitatea şi dorinţa companiilor care şi-au amânat taxele şi impozitele de a avea bani pentru a le plăti în 2021, şi nu în ultimul rând creşterea businessurilor.

    Economia României este extrem de polarizată, iar companiile mici depind de ce fac companiile mari şi de creşterea economică.

    Guvernul Cîţu mizează pe o creştere economică de 4,3%, în timp ce analiştii şi-au pus în previziuni o creştere economică mai redusă, estimările mergând între 2,7% şi 4%.

    Dacă anul agricol va fi bun, economia va indica o creştere de 4%, dar asta nu înseamnă că statul va avea venituri mai mari la buget.

    Pentru că nu mai poate susţine un deficit bugetar de 10% din PIB ca în 2020, guvernul Cîţu trebuie să reducă acest deficit la 7% în 2021, ceea ce înseamnă o reducere în valoare nominală de 24 mld. lei faţă de anul trecut. O ajustare extrem de dificilă, având în vedere că se bazează pe o speranţă a creşterii veniturilor cu 31 mld. lei şi o creştere a cheltuielilor bugetare cu numai 7 mld. lei, în condiţiile în care sindicaliştii din sistemul bugetar se pregătesc să rupă gardurile de la Palatul Victoria din cauza îngheţării salariilor, iar cei 5 milioane de pensionari sunt la rândul lor nemulţumiţi că nu ştiu cu cât le va mai creşte pensia. Şi oricum, speranţele pentru o creştere de 40% sunt irealizabile.

    BNR, care susţine guvernul prin scăderea dobânzii de referinţă astfel încât Ministerul Finanţelor să se poată împrumuta mai ieftin, a avertizat public asupra incertitudinilor bugetare legate de consolidarea fiscală , un termen extrem de preţios folosit de economişti pentru a justifica necesitatea reducerii deficitului bugetar, scăderii cheltuielilor şi creşterii veniturilor.

    România, ca de altfel toată Europa, se va confrunta în primul trimestru cu o recesiune economică intervenită ca urmare a reînchiderii economiilor Europene şi a semnelor de întrebare legate de rapiditatea vaccinării populaţiilor.

    În cazul României, companiile pierd 200 mil. euro pe zi din cauza încetinirii revenirii economice. Dacă guvernul ar accelera vaccinarea, care costă 2 mil. euro pe zi, businessul ar putea să-şi revină mult mai repede.

    Temerea cea mai mare este că îngheţarea salariilor la buget s-ar putea să nu fie de ajuns pentru obţinerea deficitului bugetar de numai 7% din PIB, adică de 78 mld. lei , dacă cele 31 mld. lei în plus la venituri nu se vor realiza.

    Este bine să reamintim că preşedintele Băsescu şi guvernul Boc au tăiat salariile la buget cu 25% în mai 2010, când bugetul nu se închidea cu 4 mld. lei.

    În următoarele zile vom vedea bugetul pe 2021 pe care îl va prezenta guvernul Cîţu, pentru a vedea cât de realist este făcut.

    PSD, în opoziţie, a prezentat propriul buget pe 2021, o însăilare de date frumos prezentate într-un Power Point, dar care arată mai optimist decât şi optimismul guvernului Cîţu.

    Niciun guvern nu va putea să închidă într-un mod rezonabil bugetul pe 2021 având în vedere situaţia economică, datele din piaţă, modul de construcţie bugetară, unde cheltuielile fixe mănâncă toate veniturile fiscale.

    Să nu ne amăgim că altcineva ar putea obţine rezultate bugetare mai bune sau ar putea strânge mai multe venituri din economie. Doar dacă nu vrea să majoreze taxele şi impozitele sau să reducă salariile şi pensiile, sau să vândă la foc automat companiile de stat, licenţele 5G etc.

    Ca să încheiem anul 2020, mai trebuie să vină situaţia datoriei publice, ca să vedem cum a arătat explozia.

    În ultimii 5 ani, guvernele Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban şi acum Cîţu au lăsat câte o bombă bugetară în economie.

    Să vedem în capul cărui guvern vor exploda.

    Oricum, victimele vor fi companiile şi noi.

  • Datoria externă totală a României a crescut cu peste 10 mld. euro în primele 11 luni din 2020, la aproape 120 mld. euro. Datoria publică directă a fost de 51,6 mld. euro

    Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în primele 11 luni din 2020 cu 10,18 miliarde euro, la un total de 119,9 miliarde euro, după ce datoria publică directă a ajuns la 51,6 miliarde euro, în creştere cu 31,8% faţă de finalul anului trecut, arată datele publicate miercuri de BNR.

    “Creşterea datoriei publice directe a provenit din emisiunile de obligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 6,3 mld. euro şi respectiv de 3,3  mld. dolari (2,76 echivalent mld. euro), din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 514 milioane euro, precum şi din variaţia preţurilor titlurilor de valoare de circa 1,5 mld. euro”, menţionează raportul BNR.

    În perioada ianuarie-noiembrie 2020, datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 32,72 miliarde euro, în scădere cu 904 mil. euro faţă de nivelul înregistrat la 31 decembrie 2019, din care 144 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

    Din volumul total, datoria externă pe termen lung a însumat 85,79 mld. euro , adică 71,5% din totalul datoriei externe, în creştere cu 15,4% faţă de 31 decembrie 2019, iar datoria externă pe termen scurt a fost de 34,17 mld. euro, respectiv 28,5% din totalul datoriei externe, în scădere cu 3,6%.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 19% în perioada ianuarie – noiembrie 2020, comparativ cu 19,3% în 2019. La 30 noiembrie, gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost de 5,2 luni, în comparaţie cu 4,5 luni la 31 decembrie 2019.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2020 a fost de 74%, comparativ cu 68,8% la 31 decembrie 2019.