BusinessMagazin

Tag: Daniel Morar

  • BIOGRAFIE: Daniel Morar, fostul procuror-şef al DNA, ajunge judecător la Curtea Constituţională

     Morar a urcat profesional, treaptă cu treaptă, acasă, în Ardeal, consacrarea venind însă ulterior, în Capitală, odată cu funcţiile ocupate în instituţii centrale şi, implicit, mult mai vizibile.

    Notorietatea lui, recunoscută în cheie favorabilă inclusiv în rapoarte MCV, se datorează, în principal, perioadei la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), care, pe de altă parte, i-a asociat numele şi cu ideea că anumite instituţii (DNA, ANI etc.) ar fi partizane şi dirijate de la Cotroceni. Dincolo de acuzele de acest fel, majoritatea lansate din direcţia adversarilor politici, Traian Băsescu nu s-a ferit nicio clipă să îl laude pe Morar pentru activitatea sa, subliind că a avut “o mână bună” cu acesta la conducerea DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Daniel Morar, numit de Băsescu în funcţia de judecător la Curtea Constituţională

     “Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat luni, 25 martie a.c., Decretul de numire a domnului Daniel-Marius Morar în funcţia de judecător la Curtea Constituţională pentru un mandat de 9 ani, începând cu data de 9 iunie 2013”, informează Administraţia prezidenţială.

    Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a luat în discuţie şi celelalte cazuri de încetare a mandatului, respectiv ale lui Ion Predescu, numit la propunerea Senatului, şi Acsinte Gaspar, numit la propunerea Preşedinţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Daniel Morar, acuzat de încălcarea Codului deontologic de către judecătorii din CSM

    “Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis joi, în unanimitate, să sesizeze Inspecţia judiciară privind afirmaţiile făcute de domnul Daniel Morar, prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în interviul publicat în Revista 22 din data de 5 martie 2013 dacă prin aceste afirmaţii: afost afectată independenţa sistemului de justiţie, a judecătorilor şi procurorilor (art. 1 alin. 2 şi art. 30 alin. 2 din Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM); s-au încălcat normele Codului deontologic al judecătorului şi procurorului (art. 18 alin. 2 din Codul deontologic); a avut o conduită necorespunzătoare în calitatea sa de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau dacă a săvârşit o abatere disciplinară (art. 97 alin. 1 din Legea 303/2004)”, potrivit unei informări a Secţiei remisă presei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parchetul General va cere Guvernului detalii privind măsurile legislative referitoare la statutul procurorilor

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) va cere Guvernului detalii privind Programul de guvernare la măsurile legislative pentru “Clarificarea statutului procurorilor şi rolul Ministerului Public raportate la dispoziţiile constituţionale”, informează, vineri, Ministerul Public. În data de 11 ianuarie 2013, a avut loc o întâlnire a prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale, procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, procurorii şefi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), conducerea PICCJ şi membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), “în contextul îngrijorării exprimate de marea majoritate a corpului profesional al procurorilor cu prilejul consultării din data de 10 ianuarie 2013 faţă de declaraţiile apărute in spaţiul public cu privire la iminenţa unor modificări referitoare la poziţia şi rolul procurorului”, se arată în comunicatul Ministerului Public remis presei.

    Toate stirile pe mediafax.ro

  • Daniel Morar despre scandalul din CSM: ”Este generat de unii membri CSM frustraţi că au pierdut alegerile în faţa unui procuror”

    Prezent la o emisiune tv, procurorul general interimar Daniel Morar a declarat că întrag scandalul ce a precedat alegerea Oanei Hăineală în fruntea CSM este generat de unii membri ai consiliului frustraţi că au pierdut alegerile. Daniel Morar a explicat că frustrarea unor membri CSM rezidă şi în faptul că în premieră CSM este condus de un procuror. Procurorul general a afirmat că votul din CSM a fost democratic şi legal şi nu există nici o interdicţie ca un procuror să fie preşedinte al consiliului.”Scandalul a izbugnit pentru că judecătorii sunt mai mulţi în tară şi dar în CSM. Nu s-a întâmplat până acum ca un procuror să fie ales preşedinte CSM. S-a întâmplat anul acesta. Dar nu este motiv pentru a pune sub semnul întrebării statutul procuorilor”, a declarat Daniel Morar la Digi24. 

    Alte stiri pe gandul.info

  • Kovesi şi Morar au toate şansele să rămână la post până după alegeri

    Mandatul Codruţei Kovesi la Parchetului de pe lângă ICCJ expiră la 2 octombrie, iar cel al lui Daniel Morar la DNA a expirat la 12 august, dar a fost prelungit prin delegare cu încă şase luni de Codruţa Kovesi, după prelungirea din februarie. Conform legii, Ministerul Justiţiei face propuneri pentru şefia Parchetului şi a DNA, care sunt avizate consultativ de CSM şi apoi pot fi respinse o singură dată de preşedintele Traian Băsescu.

    Partea cea mai interesantă a poveştii este că sunt cel puţin două obstacole în calea numirii înainte de alegerile din 9 decembrie a unor înlocuitori ai lui Kovesi sau Morar agreaţi de USL. Pe de o parte, în iulie, vicepreşedintele CSM, Oana Schmidt-Hăineală, declara că legea permite exercitarea funcţiei de procuror-şef al DNA prin delegare pe timp nedeterminat, dând exemple de alte funcţii de conducere în procuratură ocupate prin delegare mai mulţi ani în anumite situaţii speciale în care s-a apreciat că schimbarea nu e de dorit (cazuri de corupţie, instabilitate instituţională).

    Pe de altă parte, Consiliul Superior al Magistraturii a îngreunat considerabil, printr-o decizie adoptată la 10 iulie, procesul de selecţie a propunerilor pentru funcţiile de conducere în PICCJ şi DNA. Anterior, propunerile se făceau de către ministrul justiţiei şi erau avizate consultativ de CSM, care trebuia să se pronunţe în 15 zile; acum, procedura de avizare se lungeşte la 90 de zile, iar ministrul nu poate înainta Preşedinţiei propunerile înainte de emiterea avizului de către CSM. Mona Pivniceru, pe atunci membră a CSM, a votat şi ea aceste modificări ale legii.

  • Redutele care au scăpat asaltului USL. Azi, Parchetul şi DNA

    Explicaţia stă în faptul că mandatul lui Morar expiră la 12 august, iar preşedintele interimar Crin Antonescu ar putea uza de prerogativele sale spre a-l înlocui pe Morar cu un apropiat al USL, decapitând astfel DNA, una dintre ultimele instituţii esenţiale unde noua guvernare nu-şi instalase oamenii.

    Ministrul justiţiei, Titus Corlăţean, a anunţat deja că nu va face nicio propunere pentru postul de procuror-şef al DNA în perioada interimatului prezidenţial, urmând astfel recomandările Comisiei Europene. Ministerul poate face însă propuneri pentru alte funcţii care în prezent sunt vacante, între care cea de prim-adjunct al procurorului general şi cele de adjuncţi ai procurorului-şef al DNA.

    În ce o priveşte pe Codruţa Kovesi, mandatul ei expiră la 2 octombrie. În conflictul din jurul referendumului privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condus de Kovesi, a acţionat deja, autosesizându-se în legătură cu “comunicatul Curţii Constituţionale din data de 02.08.2012 privind datele contradictorii primite de la autorităţile publice privind numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente”.

    În consecinţă, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului “s-a constituit o cauză penală în care se efectuează cercetări în legătură cu conţinutul listelor electorale permanente şi al listelor suplimentare utilizate în referendumul din 29 iulie 2012”, a informat Parchetul ICCJ. Procurorii Secţiei au ridicat de la Autoritatea Electorală Permanentă copiile listelor electorale permanente şi listele suplimentare cu semnăturile alegătorilor în original, considerate necesare în efectuarea activităţilor de urmărire penală.

    Aceasta înseamnă nu numai că asupra oficialilor care au dat date contradictorii despre listele electorale planează spectrul unui dosar penal, ci şi că s-a realizat o “securizare” a listelor electorale folosite la referendum, care astfel ies practic de sub controlul tuturor celorlalte autorităţi (MAI, AEP, BEC) şi intră sub controlul direct al Parchetului condus de Kovesi.

  • Daniel in groapa cu rechini

    Deci luptam cu rechinii. Prejudiciul total retinut din
    rechizitorii este de peste 673 milioane lei si aproximativ 49 de
    milioane de euro, comparativ cu peste 295 milioane lei si peste 131
    milioane euro in anul 2009. De asemenea, a sustinut Morar, in
    perioada 2005-2010 au fost condamnati definitiv 832 de inculpati in
    dosarele instrumentate de procurorii anticoruptie.

    Dintre cei trimisi in judecata anul trecut, 420 aveau functii de
    conducere sau demnitati publice, intre care demnitari (un
    prim-ministru, trei ministri, doi senatori, un deputat, doi
    secretari de stat, doi subprefecti), un lider sindical si un sef de
    Stat Major General al Armatei.

  • Cazul Pasat: una-i arestarea, alta-i ancheta

    El a anuntat ca investigatiile continua, dar fara ca masura
    arestarii sa mai poata fi luata. Dan Pasat este acuzat de doua
    infractiuni de santaj si mai multe fapte de coruptie si a fost
    presat in ultima perioada de lideri din esalonul secund al PDL
    sa-si dea demisia din partid, in special dupa ce Camera Deputatilor
    nu a reusit sa aprobe solicitarea DNA de incuviintare a arestarii
    lui Pasat.

  • Seful DNA: Coruptia in Romania, o problema de mentalitate

    Unii politicieni nu ofera “un foarte bun exemplu” prin
    sustinerea unor persoane condamnate pentru trafic de influenta sau
    mita, declara Daniel Morar.

    Raportul interimar al Comisiei Europene, publicat marti, arata
    cu Bucurestiul nu a mentinut ritmul reformelor in actiunile de
    combatere a coruptiei , constatand insa “bilantul pozitiv” al
    Directiei Nationale Anticoruptie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro