BusinessMagazin

Tag: daimler

  • Afacerile Daimler în România au ajuns la 410 milioane de euro în 2016

    Star Transmission şi Star Assembly, companii care produc componente pentru industria de automobile, îşi vor extinde unităţile de producţie şi în acest an, atât la Cugir, cât şi la Sebeş. În unitatea de producţie de la Sebeş, în cadrul proiectului „Reman”, vor fi recondiţionate cutii de viteză primite de la dealeri, folosind cele mai noi tehnologii din domeniul automotive. Acest proiect va crea circa 150 de noi locuri de muncă.

    În paralel, la Cugir, acolo unde a început totul acum 15 ani, printr-o investiţie majoră va fi extinsă una dintre hale şi se va continua dezvoltarea proiectului „High pressure pipes” inaugurat în luna august a anului trecut. Aici se produc conducte de înaltă presiune pentru motoarele pe benzină, o investiţie totală de 13 milioane de euro, care a creat peste 100 de noi locuri de muncă.

    Star Transmission a produs în anul 2016 un număr de peste 8 milioane de piese la Cugir.

  • Start la completat CV-uri! Un brand de lux face angajări în România

    Astfel se creează 200 de locuri de muncă, transmite corespondentul MEDIAFAX. „Star Transmission, filială a grupului Daimler, îşi continuă strategia de dezvoltare sustenabilă în România, prin deschiderea celei mai noi unităţi de producţie.

    IATĂ AICI LOCUL DIN ROMÂNIA UNDE SE VA DESCHIDE NOUA FILIALĂ MERCEDES DAIMLER

  • Giganţii industriei auto se unesc pentru a pune la punct infrastructura necesară maşinilor electrice

    BMW Group, Daimler AG, Ford Motor Company şi Volkswagen Group cu Audi şi Porsche au semnat un Memorandum de Înţelegere pentru a crea cea mai puternică reţea de încărcare din Europa. Obiectivul este construirea rapidă a unui număr mare de staţii de încărcare pentru a permite călătorii pe distanţe lungi pentru conducătorii de automobile electrice (BEV).

    Staţiile de încărcare ultra-rapide şi de mare putere vor avea până la 350kW, fiind mult mai rapide decât cea mai puternică staţie de încărcare din prezent. Conform planului, construcţia staţiilor va începe în 2017. Ţinta este construirea a aproximativ 400 de astfel de puncte de încărcare în Europa. Până în 2020, clienţii vor avea acces la sute de puncte de încărcare de mare putere. Scopul este de a permite călătoriile pe distanţe lungi cu ajutorul reţelei deschise de staţii de încărcare plasate de-a lungul autostrăzilor şi arterelor importante, ceea ce nu a fost posibil pentru majoritatea conducătorilor de automobile electrice (BEV) până în prezent. Această soluţie ar urma să permită sistemului de încărcare cu energie electrică să devină la fel de simplu ca alimentarea cu combustibil de la benzinăriile clasice.

    Reţeaua se va baza pe tehnologia standard Combined Charging System (CCS). Infrastructura de încărcare planificată se extinde de la standardul tehnic existent de încărcare pentru curent continuu şi alternativ către următorul nivel al capacităţii de încărcare rapidă cu curent continuu, de până la 350 kW. Maşinile electrice care sunt compatibile cu puterea maximă a staţiilor de încărcare se pot reîncărca, indiferent de marcă, în mult mai puţin timp decât în prezent. Reţeaua este proiectată pentru a deservi toate automobilele echipate cu CCS, facilitând astfel adoptarea maşinilor electrice (BEV) în Europa.  

    „Există doi factori decisivi pentru noi: încărcarea foarte rapidă şi poziţionarea corectă a staţiilor de încărcare”, a declarat Oliver Blume, Chairman of the Executive Board la Porsche AG. „Împreună, aceşti doi factori ne permit să călătorim cu maşinile alimentate electric la fel cum călătorim cu maşinile convenţionale cu combustie. În calitate de constructor auto, ne implicăm activ în modelarea viitorului nostru, nu numai prin construirea automobilelor integral electrice, ci şi prin construirea infrastructurii necesare”.

    În timp ce partenerii fondatori – BMW Group, Daimler AG, Ford Motor Company şi Volkswagen Group – vor fi parteneri cu drepturi egale, şi alţi producători de automobile vor fi încurajaţi să participe la reţea pentru a ajuta la stabilirea unor soluţii de încărcare confortabile pentru proprietarii maşinilor electrice (BEV). Societatea mixtă este deschisă şi la colaborări cu parteneri regionali.

    Înfiinţarea societăţii mixte este condiţionată de implementarea acordurilor finale şi de reglementările cu privire la fuziuni din diferite jurisdicţii.
     

  • Transportul conectat în viziunea Daimler

    La Internationale Automobil-Ausstellung (IAA) 2016 Hanovra, cel mai mare eveniment din lume dedicat vehiculelor comerciale, toate discuţiile s-au învârtit în jurul unui concept: conectivitatea.

    În condiţiile în care „ameninţarea“ IoT (internet of things – n.red.) este din ce în ce mai evidentă, transportatorii de pretutindeni încearcă să adapteze modelele de lucru la noua eră digitală: flote conectate, servicii de asistenţă pentru şofer sau chiar maşini autonome.

    Lanţul logistic se sprijină astfel pe mai mulţi participanţi, precum producători de camioane, depozitari, clienţi şi mulţi alţii; conectivitatea şi crearea unei reţele inteligente de transport par să devină temele centrale pentru aceştia. Companiile de renume precum Daimler, Scania, Volvo sau Iveco au prezentat modele care ies în evidenţă în special prin soluţiile tehnologice adoptate; este posibil ca unele dintre acestea să nu ajungă niciodată pe drumuri, fiind în multe cazuri vorba de prototipuri, dar intenţia producătorilor este de a se concentra mai mult pe conectarea maşinilor între ele; la un sistem central inteligent preocuparea este evidentă.

    Tot în cadrul IAA 2016 s-au acordat, în cadrul unei ceremonii, distincţiile camionul anului, autobuzul anului şi van-ul anului. Poate că e mult spus „ceremonie“, pentru că deşi evenimentul a fost destul de bine regizat, premiile acordate nu au adus mari surprize; câştigătorii categoriei autobuzul anului, spre exemplu, colantaseră deja maşina premiată cu ore bune înainte de acordarea titlului. La fel şi în cazul camionului laureat, unde producătorii ofereau la stand brelocuri incripţionate cu „Truck of the Year 2017“.

    Vizitatorii au avut însă ce admira, pentru că şi unele companii care nu produc decât subansambluri, aşa cum este Bosch, au pus în scenă viziunea lor despre cum ar trebui să arate camionul ideal. Desigur, este din nou vorba despre un prototip care nu va intra niciodată în producţie. Prin lansarea în premieră mondială a Urban eTruck, divizia de camioane a Daimler a legat practic principalele două trenduri de la Hanovra: digitalizare şi e-mobilitate (concept care se referă la maşini electrice). Este vorba de un vehicul care produce zero emisii locale şi este extrem de silenţios, dar care asigură performanţele unui camion cu motor pe combustie în ceea ce priveşte capacitatea de încărcare.

    Urban eTruck este mai greu cu 1,7 tone decât un camion de dimensiuni similare pe diesel, iar bateriile susţin o autonomie de 200 de kilometri. Un aspect interesant este modul în care şoferul este asistat de sistemul de operare, prin intermediul a două displayuri care ocupă locul destinat, în mod obişnuit, instrumentelor standard. Displayul central afişează mai multe informaţii de bază, precum cele despre drum, dar şi diferenţa dintre autonomia estimată şi cea reală. Iar aici apare, potrivit celor de la Daimler, adevărata inovaţie: în vreme ce traseul definit iniţial se bazează pe un consum mediu al bateriilor, evenimentele din trafic pot influenţa semnificativ acele date. În acel moment, sistemul central sugerează mai multe opţiuni pentru a reduce consumul şi pentru a obţine o autonomie mai mare.

    Grupul Daimler este prezent pe piaţa locală prin Star Transmission, care a finalizat recent o nouă investiţie de 13 milioane de euro într-o hală de producţie din cadrul fabricii companiei din Cugir, judeţul Alba. În noua unitate au fost angajaţi 150 de oameni, iar aceştia vor produce conducte de înaltă presiune pentru motoarele pe benzină.

  • Comoara ascunsă în centrul Bucureştiului, descoperită de jurnaliştii britanici. “Se află chiar sub Intercontinental”

    Jurnaliştii britanici de la Daily Mail au venit până în România pentru un reportaj inedit. Maşina Ducelui de Edinburgh a fost găsită abandonată într-o parcare din centrul Bucureştiului, mai exact în cea subterană a Hotelului Intercontinental.

    Comoara ascunsă în centrul Bucureştiului, descoperită de jurnaliştii britanici. “Se află chiar sub Intercontinental”

  • Rezumatul unui eşec de 500 mil. euro al celor care au condus şi conduc România

    La o lună de când ministrul economiei Costin Borc şi Markus Schafer, şeful producţiei Mercedes-Benz, îşi dădeau mâna peste o cutie de viteze asamblată în Sebeş, Daimler a anunţat că a ales Polonia şi nu România pentru o investiţie de 500 mil. euro şi Ungaria pentru o extindere evaluată la 600 mil. euro. Ministrul Borc ratează astfel „şansa de a rămâne în istorie“ cu atragerea unei investiţii strategice în economie.

    Pierderea investiţiei de 500 mil. euro într-o nouă uzină de motoare în favoarea Poloniei este considerată a fi unul dintre cele mai mari sau poate chiar cel mai mare eşec al României din ultimii ani, în con­textul în care aceasta ar fi însemnat 1.500 de noi locuri de muncă şi exporturi anuale de peste 1 mld. euro.

    ZF a cerut la Guvern şi la Ministerul Economiei o reac­ţie cu privire la această decizie a Daimler, în con­textul în care, potrivit informaţiilor din industrie, nego­cierile au fost conduse de Costin Borc, vice­pre­mier şi ministru al economiei în guvernul tehno­crat con­dus de Dacian Cioloş.

    Potrivit reprezentanţilor Ministerului Economiei, în cadrul discuţiilor „partea română şi-a arătat deschis şi transparent dorinţa de a dezvolta concret, în con­tinuare, colaborarea cu Daimler, folosind instrumente pre­cum ajutor de stat, facilitarea negocierilor cu co­muni­tăţile locale, facilităţi pentru personalul anga­jat“.

    „După investiţia în uzina Mercedes-Benz care s-a dus la Kecskemet, construcţia fabricii de motoare în Polonia este al doilea eşec al strategiei autorităţilor române cu privire la atragerea unui producător german în ţară“, a spus Constantin Stroe, preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din Ro­mânia (ACAROM). El spune că decizia de a merge în Polonia a fost determinată de trei factori principali, printre care infrastructura, sau mai degrabă lipsa ei din România, lipsa argumentelor concrete din partea guvernului şi lipsa unei decizii, timp de cinci ani de zile, cu privire la învăţământul profesional.

     

  • O nouă fabrică, o nouă conducere

    Grupul Daimler este prezent în România prin trei companii, dintre care două cu activitate de producţie, Star Transmission şi Star Assembly, care produc componente şi cutii de viteze şi Mercedes-Benz România, ca importator penru autovehiculele grupului Daimler. Dacă până în 2014 activitatea de vânzări era cea mai vizibilă, începând cu acel an, când au fost anunţate investiţiile de 300 de milioane de euro de la Sebeş, atenţia a fost captată şi de uzina din Alba, nu doar de limuzinele de lux sau de camioanele brandului german.

    Odată cu producţia transmisiei automate de înaltă tehnologie 9G-Tronic la Star Assembly în Sebeş, Daimler investeşte peste 300 milioane euro pentru extinderea capacităţii şi crearea a peste 1.000 de locuri de muncă.

    „Transmisii cu tehnologie de ultimă oră realizate în România la cele mai înalte standarde vor fi regăsite pe cele mai noi modele Mercedes-Benz, distribuite în întreaga lume, iar lansarea din acest an cu siguranţă va rămâne un moment de referinţă atât local, cât şi la nivelul întregii reţele Daimler“, spune Philipp Hagenburger. El a fost singurul oficial al Mercedes-Benz prezent la începutul lunii aprilie la uzina Star Transmission din Sebeş, cu toate că de acum înainte aproape toate maşinile Mercedes-Benz vor fie echipate cu 9G-Tronic.

    „Având în vedere faptul că vânzările Mercedes-Benz la nivel internaţional au crescut în 2015 pentru al şaselea an consecutiv şi au atins pragul de două milioane de unităţi, fabrica din Sebeş va contribui de acum în mod activ la succesul brandului în România, dar şi la nivel internaţional“, a subliniat directorul Mercedes-Benz România.

    La finalul anului trecut, Mercedes-Benz România a adoptat o nouă structură organizaţională, în linie cu strategia la nivel global şi local, având în vedere, în acelaşi timp, focusul extins al companiei când vine vorba de nevoile clienţilor. Astfel, structura companiei s-a schimbat prin reorganizarea în două divizii – Passenger Cars, respectiv Commercial Vehicles.
    Philipp Hagenburger ocupă poziţia de CEO Mercedes-Benz, îndeplinind în acelaşi timp şi funcţia de managing director la Passenger Cars, în timp ce Valeriu Zaharia este managing director pentru Commercial Vehicles. René Neumann este CFO al Mercedes-Benz România şi este responsabil pentru toate activităţile de business ale companiei.

    În ceea ce priveşte piaţa locală, Philipp Hagenburger spune că vânzările de autoturisme în România vor continua evoluţia pozitivă. „Dacă analizăm faptul că vânzările auto în primul trimestru al anului au înregistrat o creştere de 21% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, acest lucru va fi vizibil şi în segmentul premium, unde preconizăm consolidarea poziţiei de lider a Mercedes-Benz. În plus, în ianuarie 2016, vânzările auto au atins un nivel record pentru ultimii şapte ani, aspect ce arată potenţialul de creştere al pieţei auto pentru anul în curs“, a spus directorul Mercedes-Benz România.

    Un alt factor important, în opinia sa, pentru stimularea creşterii pieţei auto poate fi reprezentat de măsurile de relaxare fiscală, precum reducerea TVA la 20% din 2016 şi 19% din 2017 şi reducerea taxei de dividend de la 16% la 5% din acest an. „De asemenea, creşterea pieţei auto ar trebui să fie impulsionată şi de evoluţia generală a economiei, în contextul în care estimările existente indică un avans al Produsului Intern Brut în jurul nivelului de 4%.“

    Philipp Hagenburder spune că se observă această evoluţie pozitivă a companiei în tandem cu creşterea economiei României. Anii de criză au trecut şi deschiderea tot mai mare a consumatorului român către piaţa vest-europeană şi globală stimulează achiziţia unor produse mai bune, de calitate, inclusiv în industria auto. „Astfel, înregistrăm o creştere constantă, atât în ceea ce priveşte volumul, cât şi calitatea, setând standarde mai înalte pentru obiectivele din anul 2016.“

     

  • Viaţa într-un cabrio

    Noul S-Class Cabriolet vine atât în varianta clasică, S 500, cât şi în variantele modificate de AMG: S 63 4MATIC şi S 65. Din punctul de vedere al dotărilor, S 500 arată ca o limuzină de lux; este şi normal, fiind vârful de lance al celor de la Daimler. Fiind vorba de un S-Class, toate detaliile sunt fine dar bine definite; elementul de noutate este dat de faptul că vorbim de un cabriolet, prima maşină de lux cu 4 locuri cu acoperiş retractabil lansată de Mercedes în ultimii 45 de ani.

    Din punct de vedere al designului, dau dreptate companiei: este, într adevăr, „comeback of a dreamcar“. Senzaţia pe care o ai conducând un S-Class Cabriolet pe străzile din Cannes este unică; sigur, puterea maşinii devine evidentă atunci când ieşi de pe drumurile aglomerate şi intri pe cele mai puţin umblate, acolo unde motorul de 450 de cai-putere de pe S 500 poate fi cu adevărat testat. Chiar dacă maşina este destul de grea (aproximativ două tone), forţa cutiei automate 9G-tronic face tranziţia între viteze destul de simplă, aproape pe nesimţite – şi ne putem mândri cu faptul că aceasta este produsă la Sebeş.

    Grupul german a fost anul trecut al zecelea cel mai mare exportator din economia românească, după ce a urcat de pe poziţia 85 în urmă cu un an, însă poate urca pe podium în condiţiile în care a început producţia unei noi cutii de viteze la fabrica din Sebeş, iar până la finalul anului producţia se va tripla, cel puţin.

    „La cifra de afaceri, am putea trece de un miliard de euro cu noua cutie de viteze. Acest lucru depinde de producţieşi mai ales de cererea din piaţă. Vom continua să urcăm şi în topul exportatorilor“, a spus Falk Pruscha, director general al Star Transmissionşi Star Assembly, cele două divizii locale ale Daimler AG. Noua cutie cu nouă trepte, produsă la Sebeş de luna aceasta, se regăseşte pe 20 de modele Mercedes-Benz, iar potenţialul său este de a ajunge la peste 800.000 de unităţi anual, produse la Stuttgart şi Sebeş. Cu un preţ mediu de 3.000 de euro, dacă jumătate din producţie ar fi la Sebeş, numai transmisia cu 9 trepte ar aduce exporturi de 1,2 miliarde de euro, suficient pentru ca grupul german să intre în topul primilor trei exportatori.

    Revenind la S-Class, dimensiunea maşinii este în anumite situaţii problematică – dar acest lucru este de aşteptat la o limuzină. Virajele strânse nu pot fi luate foarte din scurt, cel puţin în cazul S 500; dacă vorbim de varianta dezvoltată împreună cu AMG – S 43 – setările sport îşi fac destul de mult simţităprezenţa.

    Una dintre cele mai folositoare funcţii mi s-a părut heads-up display ul (HUD), care elimină practic nevoia de a te uita ba la drum, ba la dashboard; informaţiileesenţiale precum viteza, rotaţiile sau direcţia de urmate (preluată de la GPS)  sunt redate pe parbriz, dar fără să deranjeze câtuşi de puţin.

    Cele mai multe îmbunătăţiri aduse noului S-Class nu sunt însă la vedere. Spre exemplu, noua funcţie Thermotronic, destinată modelelor cabriolet, reprezintă o automatizare completă a sistemului de climă: şoferul nu trebuie să aleagă setarea pentru modul decapotate, computerul de bord ajustând temperatura în funcţie de cea exterioară şi de alţi factori.
    E păcat să mergi cu acoperişul tras, aşa că am vrut să văd cât de eficient este sistemul hidraulic şi dacă funcţionează, aşa cum spun cei de la Mercedes, şi în timpul mersului. La 50 de kilometri pe oră, acoperişul se retrage în 20 de secunde, iar un spoiler subţire instalat pe parbriz atenuează destul de mult forţa vântului resimţită în interior.

    S 500 Cabriolet nu e deloc zgomotoasă, poate chiar prea liniştită pentru gustul meu. Lucrurile se schimbă atunci când turezi motorul S 63: un sunet care te anunţă că urmează să simţi puterea celor 577 de cai-putere. Şi chiar îi simţi: cu pedala lipită de podea, viteza te împinge în scaun. Nu am putut să ating viteze prea mari, fiind pe un segment de drum limitat ca viteză, dar îmi închipui că un drive test pe Autobahn e chiar mai violent – din nou, în sensul bun al cuvântului.

    E important de menţionat însă că S-Class nu a fost şi nu va fi niciodată o maşină de circuit – este o limuzină, iar asta face cu atât mai spectaculoasă munca AMG. Sistemele de asistenţă rutieră, de care S-Class beneficiază, sunt extrem de utile din punct de vedere al siguranţei, dar pot aduce şi o oarecare doză de banalitate experienţei de la volan. E suficient să spun că maşina se poate conduce aproape singură, în măsura în care îţidoreşti acest lucru.

    Preţul de pornire pentru S 500 este de 139.000 de euro, iar pentru S 63 de 187.000 de euro.

    Potrivit Bloomberg, Mercedes-Benz şi-a crescut vânzările de două ori mai rapid decât BMW în primul trimestru al acestui an, ajungând aproape de prima poziţie în piaţa de lux pentru prima oară într-un deceniu. Livrările diviziei de lux de la Daimler au crescut cu 13%, la 483.487 vehicule până în martie, comparativ cu 6% creştere pentru BMW, care a vândut 478.743 de maşini. Audi, cel de-al treilea producător de maşini de lux la nivel global, va raporta în cursul zilei de marţi vânzările.

    Mercedes a declarat că vrea să întreacă BMW până în 2020, o ţintă pe o pot îndeplini odată cu popularitatea noilor modele. BMW are o serie mai veche de modele, fără să aibă anula cesta un echivalent pentru E-Class, Seria 5 sedan urmând să apară din nou abia anul viitor.
     

  • Cum arată si cât costă primul yacht Mercedes – GALERIE FOTO

    În urmă cu patru ani, grupul Daimler a prezentat conceptul unui yacht de lux numit Arrow 460 Granturismo Edition 1.

    La începutul lunii aprilie, Mercedes a anunţat că va lansa yachtul de 100 de cai putere în apele de lângă riviera franceză, pregătind astfel intrarea pe piaţă a celor 10 exemplare a ambarcaţiunii de lux.

    Cu o valoare de 1,7 milioane de dolari, yachtul de lux va putea fi cumpărat doar de persoane din state diferite, asigurându-se astfel că o ţară va deţine un singur exemplar.

  • Care este legătura dintre salariile mari şi componentele auto sofisticate

    La doi ani de când Markus Schaefer, membru în consiliul de administraţie al Mercedes-Benz Cars şi supply chain manager, a venit la Sebeş pentru a vesti investiţia de 300 de milioane de euro, neamţul a făcut un anunţ discret, dar cu o importanţă şi mai mare. „În această locaţie ne vom angaja la dezvoltarea altor noi proiecte ce ţin de trenul de rulare, în viitor. Suntem la începutul activităţii noastre. Avem mult potenţial de dezvoltat. Ce ne dorim este să dezvoltăm acum această uzină şi să vedem proiectul dus mai departe“, a spus executivul de la Daimler.

    Atragerea de componente din trenul de rulare înseamnă mai exact producţie de motoare şi axe. Şi pentru că uzina din România este supravegheată direct de către cea din Stuttgart, înseamnă că producţia de acolo se poate replica şi aici, adică şi motoare. Mai mult, declaraţia vine după ce Daimler deja a cumpărat mai mult teren lângă situl actual de producţie din Sebeş, unde compania se poate extinde în voie. Întrebat dacă terenul a fost cumpărat doar pentru a-l securiza, decizie deseori adoptată de companii pentru a se asigura că nu vine nimeni să construiască aproape de ei sau pentru a-l utiliza, Markus Schaefer a spus doar că Daimler „doreşte să se dezvolte în continuare“.

    Spre comparaţie, la Stuttgart se produc anual circa 1,5 milioane de cutii de viteze, adică de cinci ori mai multe decât anul trecut la Sebeş, alături de aproape 700.000 de motoare. În România miza o reprezintă atragerea producţiei noului motor de 2,0 litri diesel, motor care poate ajunge la vânzări de sute de mii de unităţi anual. Cu o producţie de cutii de viteze de aproape un milion de unităţi alături de o producţie de 500.000 de motoare, Daimler poate urca rapid chiar şi pe cea de-a doua poziţie în topul exportatorilor, şi chiar întrece Dacia, dacă aici vor fi produse motoare şi mai scumpe decât cel de 2,0 litri.

    Potrivit Daimler, la Star Transmission deja se produc pe lângă cutii de viteze şi componente pentru acestea, dar şi pentru motoare. „Cifra de afaceri ar putea trece de un miliard de euro cu noua cutie de viteze; acest lucru depinde de producţie şi mai ales de cererea din piaţă. Vom continua să urcăm şi în topul exportatorilor“, a spus Falk Pruscha, director general al Star Transmission şi Star Assembly. Anul trecut Star Transmission a urcat pe locul 10 în topul exportatorilor cu o producţie de 300.000 de cutii de viteze (cele mai multe cu şapte trepte) şi 8 milioane de componente mici pentru cutii.

    Compania a demarat în acestă lună producţia noii cutii de viteze, iar până la finalul anului previziunile se referă la triplarea producţie, sau chiar mai mult. În prezent compania are la Sebeş o suprafaţă de producţie de 120.000 mp, iar la Cugir încă 25.000 mp. Două treimi din suprafaţa actuală de la Sebeş, de 120.000 mp, sunt dedicate halei noi pentru cutia cu nouă trepte.

    Noua cutie cu nouă trepte se regăseşte pe 20 de modele Mercedes-Benz, iar potenţialul său este de a ajunge la peste 800.000 de unităţi anual, produse la Stuttgart şi Sebeş, însă compania nu a specificat niciun detaliu legat de mixul de producţie. Cu un preţ mediu de 3.000 de euro, dacă jumătate din producţie ar fi la Sebeş, numai transmisia cu 9 trepte ar aduce exporturi de 1,2 miliarde de euro, suficient pentru companie să urce direct pe podiumul exportatorilor.
    Cel mai mare exportator al României este Dacia, în timp ce Ford România a pierdut anul trecut o poziţie, coborând de pe locul trei pe patru, după ce a mutat motorul de 1,5 litri Ecoboost în Ţara Galilor, iar producţia lui B-Max a scăzut uşor.
    „La finalul anului trecut aveam 1.800 de salariaţi, iar până la finalul acestui an vom mai recruta 500, pentru a creşte numărul schimburilor în uzina care produce cutia de nouă trepte. Acum producem într-un singur schimb, iar până la sfârşitul lui 2016 vom ajunge la trei schimburi de producţie“, a subliniat Falk Pruscha.

    Având în vedere creşterea puternică a producţiei de cutii de viteze până la finalul acestui an, compania are în plan să dezvolte livrările şi pe calea ferată, nu doar pe calea transportului rutier. În 2014, în momentul punerii pietrei de temelie a fabricii, fostul premier, Victor Ponta, le spunea nemţilor de la Daimler că vor circula în 2015 de la Sibiu la Nădlac pe autostradă. La doi ani de la acele declaraţii nici măcar drumul până la Sibiu nu se face integral pe autostradă; al treilea lot al autostrăzii Sibiu-Orăştie, adică 22 km, între localităţile Sălişte şi Cunţa, este închis din septembrie 2015, iar redeschiderea, în cel mai bun caz, va fi făcută în septembrie anul acesta. Cele mai optimiste previziuni indică 2017 ca termen de ianugurare al autostrăzii spre Nădlac, ceea ce se traduce, practic, în doi ani de întârziere.

    „Căutăm noi posibilităţi de transport şi ne uităm şi spre alternativa de transport feroviar pentru viitor. Acum discutăm cu guvernul pentru a conecta situl de aici la calea ferată. Avem infrastructura la o distanţă de trei kilometri şi trebuie să vedem cum ne putem conecta pentru a putea transporta mai eficient“, a spus şeful fabricii Star Transmission.

    Săptămâna trecută, comisia de transport din Parlamentul European a făcut o vizită la Ministerul Transporturilor, tocmai pentru a promova transportul feroviar în detrimentul celui rutier. Pe de altă parte, transportul de marfă pe calea ferată are în România o viteză medie de 23 km/h, iar infrastructura de autostrăzi abia reuneşte 700 km.