Tag: Curtea Constitutionala

  • La loc comanda in CSM

    Explicatia: doi procurori si un judecator membri CSM – Lidia
    Barbulescu, Dan Lupascu, respectiv Dan Chiujdea – au primit, desi
    era ilegal, un nou mandat de membru, pretextand ca nu li se poate
    aplica prevederea nereinnoirii mandatului, intrucat legea care o
    prevedea a fost adoptata dupa prima lor alegere.

    Sesizarea pe care PDL a facut-o la Curtea Constitutionala si
    care a stat la baza deciziei acesteia privind validarea componentei
    CSM arunca si Senatul in derizoriu; eminenti juristi ai opozitiei
    au fost girantii procedurii neconstitutionale, in ciuda
    avertismentelor publice venite de la presedintele Traian Basescu si
    de la ministrul Justitiei.

  • Legea educatiei este constitutionala

    Curtea Constitutionala a respins ca inadmisibila atat sesizarea
    presedintele Senatului, Mircea Geoana, cat si pe cea formulata de
    108 deputati PSD, PC si PNL, apreciind astfel ca Legea educatiei
    este in acord cu prevederile legii fundamentale. Decizia a fost
    luata cu sapte voturi “pentru” si doua “impotriva”. Este pentru a
    treia oara cand Legea educatiei a intrat in atentia Curtii
    Constitutionale. Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament
    asupra Legii educatiei in data de 28 octombrie 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Retrospectiva 2010 – Stralucirea despotismului luminat

    Nu e vorba de incalcarea vreunor principii de politete politica,
    ci de instinctul de autoconservare care ar fi trebuit sa-i arate
    majoritatii parlamentare calea cea mai scurta pentru punerea in
    aplicare a unor masuri anticriza cerute de fi nantatorii externi.
    Dar partidele de la guvernare, in special PDL, au preferat sa
    abuzeze in acest an de procedura asumarii raspunderii pe diverse
    proiecte de legi, ba chiar pe cate doua proiecte deodata,
    transformand Parlamentul nu doar in cronicar al ordonantelor de
    urgenta, la fel ca precedentele cabinete, ci si in spectator al
    discursurilor prin care premierul Emil Boc anunta ca nevoia urgenta
    de masuri, amanate totusi de acelasi premier din 2008 incoace,
    justifica asumarea raspunderii Guvernului pe legea pensiilor, a
    reducerilor de salarii in domeniul bugetar, pe legea salarizarii
    unice sau a educatiei, stabilind un record trist si greu de egalat
    in viata parlamentara post-1989 din Romania.

    A revenit Curtii Constitutionale misiunea de a echilibra (desi
    fara voie) balanta raporturilor parlamentare, dupa ce a trimis
    legea pensiilor in dezbatere si, foarte posibil, va proceda similar
    si cu legea educatiei. Insa controlul hibrid juridico-politic pe
    care judecatorii constitutionalisti l-au exercitat asupra legilor
    promovate de Guvern a aratat si lacunele Constitutiei si nevoia de
    a regandi chiar locul unde trebuie situat un arbitru constitutional
    in viitoarea lege fundamentala. Curtea Constitutionala a aratat ca
    se poate comporta strict ca o a treia forta de presiune
    supra-politica, dupa majoritatea si minoritatea parlamentara,
    cenzurand prevederi legislative ce i-ar fi afectat in mod direct pe
    membrii sai, cum a fost cazul legii recalcularii pensiilor, de la
    care au fost exceptati prin prevederea expressis verbis a Curtii
    doar judecatorii!

    In conditiile in care austeritatea a inceput practic in Romania
    de la 1 iulie, odata cu adoptarea primelor masuri severe de
    ajustare bugetara, e de inteles de ce presedintele Traian Basescu a
    renuntat la sportul favorit al dialogului direct cu masele si a
    devenit mai mult o eminenta tacuta refugiata la Palatul Cotroceni –
    sau in indepartata Asie atunci cand, ca la manifestatiile de 1
    Decembrie, era asteptata prezenta sa in mijlocul publicului. Partea
    buna a acestei schimbari fortate de strategie este ca mesajele
    prezidentiale se concentreaza pe chestiuni in majoritate importante
    si beneficiaza de o expunere mai mare atunci cand sunt emise, dupa
    cum s-a vazut si la jumatatea lui decembrie, in cazul
    avertismentelor presedintelui Basescu cu privire la potentiala
    ratare a aderarii la Schengen pe considerente judiciare.

    Ranile capatate in campania electorala prezidentiala de
    principalele formatiuni politice erau inca deschise in prima luna a
    anului, un moment propice pentru clarificarea raporturilor de
    putere in interiorul lor. Dupa cum era de asteptat, in PSD s-a pus
    cel mai acut problema acestei limpeziri, dupa ce Mircea Geoana
    incheiase lamentabil campania electorala anterioara si pierduse
    cursa prezidentiala in ciuda sprijinului acordat de PNL, PC si mai
    multe formatiuni neparlamentare (PRM si PNG fiind demne de
    remarcat). Congresul PSD s-a incheiat cu venirea la conducerea
    partidului a lui Victor Ponta, un candidat inventat pe ultima suta
    de metri si sprijinit de Adrian Nastase, Miron Mitrea si Radu
    Mazare, care insa nu a insemnat mai mult decat reglarea conturilor
    cu tabara perdanta si nicidecum reformarea mesajului si a liderilor
    PSD. Ca e asa avea s-o dovedeasca, la incheierea anului,
    suspendarea lui Mircea Geoana din partid, din vointa lui Ponta,
    indiferent la pierderile de imagine ale partidului de pe urma unei
    astfel de decizii.


    Curtea Constitutionala a preluat stafeta vizibilitatii publice,
    suspendand – dupa o decizie controversata procedural – activitatea
    Agentiei Nationale de Integritate, spre satisfactia larg
    impartasita a clasei politice. Reformarea legii de functionare a
    ANI a insemnat, dupa cum apoi s-a si vazut, diminuarea pana aproape
    de zero a puterii de presiune pe care ANI, prin cercetarea
    declaratiilor de avere ale personajelor publice, o avea la
    dispozitie. Raportul pe justitie al Comisiei Europene avea sa
    critice in termeni neobisnuit de duri sabotarea ANI, dar si faptul
    ca “Romania incalca criteriile de aderare”, prevestind ceea ce acum
    a devenit impasul procesului de aderare la spatiul Schengen.

    Presedintele Traian Basescu si-a asumat prezentarea publica a
    masurilor de austeritate bugetara discutate cu finantatorii externi
    ai Romaniei, desi, chiar potrivit propriilor lui declaratii,
    aceasta “era treaba Guvernului”.

  • Ce treaba are Legea educatiei cu motiunea de cenzura

    Curtea Constitutionala a decis, paradoxal, ca motiunea de
    cenzura pe care opozitia a depus-o trebuie discutata, admitand
    implicit contrazicerea propriei decizii din urma cu doua saptamani,
    cand a statuat ca asumarea raspunderii pe Legea educatiei este
    neconstitutionala. Premierul Emil Boc si reprezentantii coalitiei
    au exultat la aflarea deciziei Curtii si au anuntat, fara a mai
    aduce in discutie decizia precedenta, ca discutarea motiunii de
    cenzura va debloca mecanismul asumarii raspunderii si va permite
    adoptarea proiectului.

    Opozitia nu a parut la fel de multumita de decizia CC, insa nici nu
    a avut o pozitie unitara fata de ea: liderii PNL si PSD au anuntat
    separat doua scenarii diferite: liberalii s-au pronuntat pentru
    nediscutarea motiunii de cenzura, tocmai pe considerentul ca astfel
    s-ar valida insusi procedeul asumarii, iar social-democratii au
    accentuat nevoia de a lupta cu guvernul si initiativele sale prin
    orice mijloace, fie si printr-o motiune de cenzura amanata de atata
    vreme. Pentru ca legea fundamentala nu prevede un mecanism de
    retragere a motiunii de cenzura, opozitia ar trebui sa prezinte
    documentul in Parlament, iar in termen de trei zile sa fie dat si
    votul asupra acestuia.

    Exasperarea evidenta legata de sicanele dintre partidele
    parlamentare l-au facut pe presedintele Traian Basescu sa
    rabufneasca, la aniversarea Bursei de Valori, cu o tirada de
    critici la adresa liderilor politici pe care i-a indemnat sa fie
    “responsabili” acum, pentru ca “anul viitor s-ar putea sa fie prea
    tarziu”, referindu-se la blocarea in Parlament a proiectelor de
    legi discutate cu FMI, care poate periclita relatia Romaniei cu
    institutiile financiare internationale. Greu insa de crezut ca
    opozitia se va lasa cucerita de astfel de indemnuri, atata timp cat
    nu a obtinut nici macar o singura concesie, fie ea politica –
    demiterea Robertei Anastase – sau tehnica, prin cooptarea
    observatiilor sale in proiectele de legi care asteapta girul
    Legislativului.

  • Legea educatiei, pierduta in chichitele constitutionalistilor

    CC a decis deja ca asumarea raspunderii de catre Guvern este
    neconstitutionala, intrucat intrerupe un proces de dezbatere deja
    inceput in Parlament, dar premierul Emil Boc vrea sa continue cu
    asumarea raspunderii, intrucat considera ca de fapt conflictul
    institutional intre Guvern si Parlament ar fi fost oprit prin
    depunerea motiunii de cenzura, dupa ce Guvernul si-a pus la
    dispozitie mandatul in schimbul adoptarii Legii educatiei.

    Interesant este ca Guvernul isi doreste practic votul la
    motiunea de cenzura (care trebuia sa fie dezbatuta dupa trei zile
    de la depunerea ei) pentru a putea consfinti adoptarea legii. Iar
    Guvernul mai pregateste inca o asumare, pentru legea salarizarii
    unitare, proiect aflat deocamdata la revizia finala a echipei de
    negociatori de la FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana.

    CC va continua dezbaterea miercuri, 24 noiembrie, dupa ce a
    amanat sa-si dea verdictul asupra intentiei Guvernului de a
    continua procedura de asumare a raspunderii pentru Legea educatiei.

  • Basescu a pus economia la cale, Curtea Constitutionala la colt si patronatele la punct

    Unul dintre mesajele importante pe care le-a transmis
    presedintele, cu ocazia unui seminar economic, a avut ca tema
    eludarea legii de catre firmele care isi desfasoara activitatea in
    Romania. Basescu a anuntat ca se impune, “cu strictete” modificarea
    Codului Muncii, intrucat “a devenit aproape un sport pentru mediul
    de afaceri nerespectarea legii”. In context, presedintele a facut
    cunoscut faptul ca una dintre ultimele analize arata ca “1,6
    milioane de romani care pleaca dimineata la serviciu muncesc la
    negru, nefiind inregistrati oficial in campul muncii, in timp ce
    alti 4,5 milioane sunt inregistrati oficial”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Divort in stil unguresc. Coalitia, incotro?

    Marko Bela si UDMR au lasat politeturile si au cerut imperativ
    coalitiei sa functioneze si in Parlament, nu doar la “numaratoarea
    bob cu bob”. Sa functioneze, adica sa adopte legea educatiei, fie
    prin asumarea raspunderii, fie prin votul in plen, eventual si cu
    amendamentele pe care UDMR le-a depus si care ar fi fost adoptate
    de drept daca judecatorii constitutionalisti nu se opuneau.

    Amenintarile cu iesirea din coalitia care-l sustine pe Emil Boc
    au fost insa repede tratate cu apa rece de presedintele Traian
    Basescu, care si-a sacrificat aniversarea zilei de nastere pentru a
    media un armistitiu intre UDMR si premier, la randul sau aproape
    gata – s-a spus – sa plece de bunavoie, si nu silit de vreo motiune
    de cenzura.

    Abia in saptamana care vine coalitia va afla daca mai exista, dupa
    o sedinta a grupurilor parlamentare UDMR consacrata acestui
    subiect; deja PDL a anuntat ca a inceput demersuri pentru
    deblocarea activitatii parlamentare, ca sa-i convinga pe maghiari
    ca legea educatiei nu va ramane inca alti ani in sertarele
    comisiilor de invatamant si pe presedintele Traian Basescu ca
    majoritatea parlamentara nu este “toxica”, ci cat se poate de
    dedicata cauzei.

    Negocierile cu opozitia privind trecerea proiectelor de legi pe
    care puterea le considera importante – a pensiilor, a educatiei si
    a salarizarii unitare – se lovesc insa de problema Roberta
    Anastase, presedinta Camerei Deputatilor, careia PSD si PNL ii cer
    demisia de peste o luna, interval in care au blocat sedintele in
    plen pe care aceasta ar fi vrut sa le conduca.

  • UDMR pierde Legea educatiei. Cine a tradat la Curtea Constitutionala

    Pe langa faptul ca anuleaza planurile cabinetului Boc, care a
    incercat sa impuna prevederi controversate precum schimbarea
    modului de alegere a rectorilor si a consiliilor de administratie
    ale scolilor, decizia Curtii arunca in aer coalitia PDL-UDMR. Cum
    trecerea Legii educatiei prin asumare directa era singura sansa de
    a-si vedea aprobate prevederile privind predarea istoriei si a
    geografiei in limba materna, UDMR se pregateste de noi discutii cu
    PDL pentru ramanerea la guvernare.

    Oficial, presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat ca se va
    conforma deciziei CC, preconizand negocierile spatamana viitoare:
    “In coalitie va trebui sa discutam. Eu am convocat, convoc
    conducerea UDMR, Consiliul Permanent al UDMR pentru luni, tot luni
    voi avea o intrevedere cu grupurile parlamentare, intre timp vom
    avea consultari si cu altii din UDMR si in zilele urmatoare
    incercam sa ajungem la o concluzie”.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Ce se va intampla cu Legea educatiei?

    Conform Constitutiei, daca un proiect de lege a ajuns in
    dezbatere avansata la Senat, nu mai poate fi retras, astfel incat
    asumarea raspunderii de catre Guvern pentru Legea educatiei ar
    incalca legea fundamentala, intrucat implica intreruperea
    procedurii de legiferare la Senat, sustine Geoana.

    Un al doilea motiv pentru sesizarea lui Geoana este ca Guvernul
    si-a mai asumat raspunderea in Parlament pe aceeasi lege si in 2009
    si atunci Curtea Constitutionala a declarat demersul
    neconstitutional, avand in vedere ca legea fusese dezbatuta
    insuficient.

    Asumarea raspunderii Guvernului pe Legea educatiei va avea loc
    in data de 28 octombrie, la ora 10.00, in sedinta Camerelor reunite
    ale Parlamentului.