Tag: Curtea Constitutionala

  • Republica Moldova: Curtea Constituţională a decis suspendarea unor prerogative ale lui Igor Dodon

    Curtea a constatat că “preşedintele se află în imposibilitatea îndeplinirii mandatului, din cauza refuzului deliberat de a-şi exercita obligaţia constituţională“.

    Decizia a fost luată după ce Igor Dodon a respins pentru a doua oară candidaturile la funcţiile de miniştri propuse de către Guvern.

    Prerogativele prezidenţiale în acest sens urmează să fie preluate de către preşedintele Parlamentului, Andrian Candu. Acesta va emite decretele de numire a celor şapte miniştri noi: Ministrul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – Svetlana Cebotari, Ministrul Justiţiei – Alexandru Tănase, Vicepremier pentru Integrare Europeană – Iurie Leancă, Ministrul Economiei – Chiril Gaburici, Vicepremier pentru Reintegrare – Cristina Lesnic, Ministrul Agriculturii – Liviu Volconovici, Ministrul de Externe – Tudor Ulianovschi.

    Igor Dodon: Curtea Constituţională a devenit ostatica propriilor decizii neinspirate

    Preşedintele moldovean Igor Dodon a declarat, marţi, după ce a fost i-au fost suspendate unele prerogative, că decizia Curţii Constituţionale este una “neinspirată”, iar membrii Curţii “au acceptat să joace aşa cum le dictează guvernarea democrată”.

    “Curtea Constituţională a devenit ostatica propriilor decizii neinspirate, a precedentelor pe care le-a creat. Este evident pentru toată lumea că membrii CC au acceptat să <<joace>> aşa cum le dictează guvernarea democrată. Acum CC este nevoită să ia în continuare decizii controversate, la limita legii şi dincolo de limita bunului simţ. Era de aşteptat că CC va repeta trucul politic din 17 octombrie a.c., când Preşedintele ţării a fost suspendat, pentru a fi învestit în funcţie ministrul apărării Sturza. Sunt iarăşi încălcate grav procedurile legale. În mod normal, la CC trebuia să se adreseze Guvernul prin hotărîre de Guvern, sau Parlamentul prin hotărîrea Parlamentului. Dar s-au adresat prin sesizarea a doar cîţiva deputaţi. Deci guvernarea a ales calea simplistă şi abruptă, o cale înjositoare chiar şi pentru miniştrii propuşi”, a transmis Dodon prin intermediul contului de Facebook.

    Decizia a fost luată după ce Igor Dodon a respins pentru a doua oară candidaturile la funcţiile de miniştri propuse de către Guvern. Curtea Constituţională a constatat că “preşedintele se află în imposibilitatea îndeplinirii mandatului, din cauza refuzului deliberat de a-şi exercita obligaţia constituţională”.

    “Aceşti miniştri intră în Guvern pe uşa din spate, fiind lipsiţi de legitimitatea şi credibilitatea cuvenite. Prin decizia de azi, CC a trecut definitiv în zona gri a democraţiei şi a statului de drept. Curtea şi-a reconfirmat imaginea de instrument politic docil, nu de organ constituţional. Este o cădere dezonorantă şi regretabilă pentru un stat care se vrea democrat. Cît priveşte poziţia mea, am decis să nu cedez, decît să explic apoi ani de zile de ce am numit în funcţie o garnitură de miniştri compromişi. Iar partea bună în toată această chestiune este că guvernarea se compromite din nou în ochii cetăţenilor. Ceea ce o va dezavantaja mult în acest an electoral“, a mai spus preşedintele moldovean.

    Partidul Democrat a anunţat, la sfârşitul lunii decembrie, că şapte dintre cei 13 membri ai Guvernului vor fi schimbaţi. Liderul PD, Vlad Plahotniuc, a afirmat că guvernul urmează să fie reprezentat de către tehnocraţi, pentru a avea o mai mare independenţă.

    La mijlocul lunii octombrie, Curtea Constituţională a statuat că preşedintele Republicii Moldova are dreptul să verifice dacă un candidat propus de către premier corespunde pentru o funcţie, însă nu are drept de veto faţă de propunerea prim-ministrului.

    Ulterior, învestirea lui Eugen Sturza în funcţia ministru al Apărării a fost făcută de către preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, după ce Igor Dodon a fost suspendat temporar de către Curtea Constituţională.

    Potrivit Constituţiei Republicii Moldova, refuzul deliberat al preşedintelui ţării de a-şi îndeplini obligaţia constituţională de numire a propunerii repetate a prim-ministrului constituie o încălcare gravă a obligaţiilor sale constituţionale şi poate fi considerată o situaţie în care preşedintele este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile. Drept urmare, interimatul în astfel de situaţii este asigurat de către preşedintele Parlamentului sau de către prim-ministru.

     

     

  • Cartelele prepay pot fi cumpărate fără furnizarea datelor de identitate. Legea privind identificarea utilizatorilor este neconstituţională în ansamblu

    Curtea Constituţională a luat această decizie întrucât dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil.

    De asemenea, CC a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

    Judecătorii constituţionali au luat în discuţie, marţi, excepţia ridicată în 9 iulie de Avocatul Poporului, care a atacat Legea pentru modificarea şi completarea OUG nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, pe raţiuni legate, între altele, de ocrotirea vieţii intime şi de faptul că actul normativ nu ar reglementa criteriile obiective de stabilire a duratei stocării datelor cu caracter personal.

    Procurorul şef al DIICOT, Alina Bica, a transmis, luni, Curţii Constituţionale (CC) punctul de vedere al instituţiei referitor la criticile aduse de Avocatul Poporului la adresa Legii privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay, arătând că acestea sunt neîntemeiate.

  • Legea eutanasierii câinilor fără stăpân este constituţională

    Curtea Constituţională a stabilit, miercuri, că Legea privind câinii fără stăpân este constituţională.

    Anunţul a fost făcut de către preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, care a declarat că CC a apreciat că sesizarea privind legea este neîntemeiată, iar legea este constituţională, pentru că s-a respectat decizia anterioară.

    “Noi am apreciat că articolul 1 alineatul 8, care a fost declarat neconstituţional data trecută, a fost pus de acord cu decizia CC, deci acum eutanasierea nu mai este o măsură lăsată la îndemâna exclusivă a autorităţilor locale, legea spune în ce condiţii se poate ajunge la eutanasiere, e ultima măsură şi o măsură extremă”, a adăugat Zegrean.

    Curtea Constituţională a luat în discuţie miercuri sesizarea în cazul legii privind câinii fără stăpân, care prevede eutanasierea în termen de 14 zile lucrătoare a câinilor comunitari ce nu sunt revendicaţi sau adoptaţi.

    Camera Deputaţilor a adoptat, în 10 septembrie, Legea privind câinii fără stăpân, care stabileşte, printre altele, un termen de 14 zile lucrătoare în care câinii sunt ţinuţi în adăposturi, după care, dacă aceştia nu sunt revendicaţi sau adoptaţi, pot fi eutanasiaţi, edilii având posibilitatea să amâne eutanasierea.

    Un grup de 30 de parlamentari din toate grupurile politice, cu excepţia UDMR, a atacat la Curtea Constituţională legea prin care a fost modificată şi completată Ordonanţa de urgenţă 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor.

    Cei 30 de parlamentari susţin, în sesizarea transmisă Curţii Constituţionale, că actul normativ nu conduce la împiedicarea înmulţirii şi proliferării câinilor fără stăpân, ci traumatizează societatea civilă, “demers care nu este de natură a traduce drepturile fundamentale ale omului în România”.

    Semnatarii invocau decizia anterioară a Curţii, potrivit căreia legiuitorul era obligat să stabilească o ordine de prioritate cu privire la soluţiile privind gestionarea câinilor fără stăpân, judecătorii constituţionali apreciind că soluţia eutanasierii câinilor fără stăpân poate fi aplicată doar în ultimă instanţă, respectiv numai atunci când toate celelalte soluţii au fost aplicate în mod corespunzător dar nu şi-au atins scopul de a limita sau eradica acest fenomen.

    Contestatarii făceau, de asemenea, referire la aceeaşi decizie a Curţii, care statua că prin folosirea unei tehnici legislative inadecvate legiuitorul a adus atingere în final demnităţii umane, valoare supremă prevăzută în Constituţie: “Demnitatea umană, sub aspect constituţional, presupune două dimensiuni inerente, respectiv relaţiile dintre oameni (…) precum şi relaţia omului cu mediul înconjurător, inclusiv cu lumea animală, ceea ce implică, în privinţa animalelor, responsabilitatea morală a omului de a îngriji aceste fiinţe într-un mod de natură a ilustra nivelul de civilizaţie atins”.

    “Raportat la legea criticată, Curtea a stabilit că legiuitorul trebuie să legifereze calitativ şi previzibil, aplicarea eutanasierii câinilor fără stăpân fiind permisă sub aspect constituţional exclusiv ca ultim resort, respectiv numai atunci când toate celelalte soluţii au fost aplicate corespunzător de către autorităţile locale, însă nu şi-au atins scopul de a limita sau de a eradica fenomenul câinilor fără stăpân”, se arăta în documentul transmis CC.

    Potrivit contestatarilor, metodele de gestionare a câinilor prin eutanasiere sau încarcerare permanentă în adăposturi sunt dezavuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii care a concluzionat că unica soluţie pentru controlul populaţiei canine este sterilizarea, şi nu “programele de eutanasiere care sunt atât ineficiente, cât şi costisitoare”.

    “Se poate astfel cu uşurinţă observa că legea criticată a fost adoptată pentru a doua oară de legiuitor cu sfidarea completă a drepturilor constituţionale precum şi a Deciziei Curţii Constituţionale nr.1/11.01.2012, pe care legiutorul este obligat să o respecte întrutotul”, arătau semnatarii.

    Potrivit documentului, eutanasia câinilor fără stăpân, aşa cum este reglementată în lege, este o măsură care contravine demnităţii şi liberei dezvoltări a personalităţii umane, valori, principii şi libertăţi publice garantate de Constituţie. Eutanasia este o măsură violentă, traumatizantă, care împiedică libera dezvoltare a personalităţii umane, se mai arată în sesizare.

    Semnatarii documentului sunt parlamentarii Călin Popescu Tăriceanu, Ioan Ghişe, Nicolae Nasta, Petru Gartner Ene, Titus Liviu Paşca, Sorin Ilieşiu, Ion Luchian, Marin Burlea, Sebastian Grapă, Marius Isăilă (PNL), Cristiana Anghel, Tudor Barbu, Cristian Dănuţ Mihai, Dumitru Pelican, Mihai Neagu, Eugen Durbacă (PC), Haralambie Vochiţoiu, Florinel Butnaru, Florinel Dumitrescu, Valer Marian, Ioan Ionescu, Constantin Popa, Dumitru Bujor, Dan Ioniţă, Marian Vasiliev, Ruxandra Jipa (PPDD), Ion Toma, Cătălin Croitoru, Ionel Butunoi (PSD) şi Leonard Cadăr (independent).

    Preşedintele Traian Băsescu declara în 16 septembrie că va promulga “fără reţineri” legea privind eutanasierea câinilor maidanezi, în forma votată în Parlament, precizând că aşteaptă decizia Curţii Constituţionale.

    “În forma în care a trecut prin Parlament o promulg fără reţineri. Este ceea ce eu cred că trebuie să se întâmple. După ce ajunge populaţia canină la o dimensiune rezonabilă se poate gândi şi alt mod, dar acum este un pericol pentru copii, pentru bătrâni, pentru oameni în general”, a spus preşedintele Traian Băsescu.

    După adoptarea legii au fost organizate mai multe proteste, atât de către persoane care cer rezolvarea problemei câinilor maidanezi prin strângerea acestora de pe străzi, cât şi de cei care se opun eutanasierii maidanezilor.

  • Curtea Constituţională a Germaniei va decide miercuri soarta euro. O hotărâre nefavorabilă ar putea duce la căderea guvernului de la Berlin

    Decizia judecătorilor va fi urmărită “cu sufletul la gură” de investitorii de pe burse, pieţele de obligaţiuni şi pieţele valutare, dar şi de lideri politici din Germania, Europa şi întreaga lume, o hotărâre nefavorabilă putând conduce chiar la căderea guvernului de la Berlin, potrivit The Guardian. Dezbaterea vizează compatibilitatea Mecanismului European de Stabilitate şi a pactului fiscal încheiat la începutul acestui an de liderii europeni cu constituţia Germaniei. Respingerea celor două proiecte europene de către Curte ar declanşa haosul pe pieţele financiare şi ar pune sub semnul întrebării existenţa monedei unice.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Curtea Constituţională a primit de la Parchet o informare privind ancheta în cazul listelor electorale

    De altfel, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a precizat marţi că nu i-au fost solicitate documente de către CC şi că, prin urmare, nici nu a trimis Curţii documente.

    Pe de altă parte, surse oficiale au relatat că judecătorii CC discută, în deschiderea şedinţei de marţi, care a început în urmă cu puţin timp, despre erata trimisă la Monitorul Oficial şi despre adresele transmise Guvernului în legătură cu referendumul din 29 iulie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iliescu: Curtea Constituţională trebuie să valideze referendumul

    Iliescu a spus că misiunea CC nu va fi uşoară, în condiţiile în care trebuie să se pronunţe referitor la validarea sau invalidarea referendumului, ţinând cont de o prevedere “rigidă” introdusă în Legea referendumului, cea referitoare la pragul de 50% plus unu.

    Iliescu a menţionat că această prevedere nu există în Europa, fiind introdusă în România în urma unor presiuni interne şi internaţionale şi a arătat că nu e firesc ca judecătorii CC să dea o decizie în baza unei reglementări atât de rigide, în condiţiile unei prezenţe di circa 50% din electorat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se explică verdictul CCR privind legea referendumului: Nu călcaţi pe logică!

    Pe de o parte, CCR a dezavuat dorinţa USL de a organiza un referendum nu numai fără cvorum de aprobare (aflat în vigoare atunci când demiterea preşedintelui se aprobă dacă pentru ea votează majoritatea alegătorilor înscrişi pe liste), dar şi fără cvorum de prezenţă (aflat în vigoare atunci când referendumul se validează dacă 50%+1 din alegătorii înscrişi pe liste vin la vot). Pe de altă parte, CCR a dezavuat dorinţa PDL de a organiza referendum de demitere nu numai cu cvorum de prezenţă (statuat în legea referendumului din 2000), dar şi cu cvorum de aprobare (statuat în legea referendumului din 2000, înlăturat de PSD în 2007, reinstaurat de PDL în aprilie 2012 şi desfiinţat din nou de USL prin legea aprobată în iunie de Parlament şi prin OUG 41/2012).

    Soluţia de acum a CCR, care spune că e necesar cvorumul de prezenţă, dar nu şi cel de aprobare, confirmă atât legea USL din iunie, contestată fără succes de PDL, cât şi OUG 41/2012 a guvernului Ponta, care afirmă exact acelaşi lucru – desfiinţează cvorumul de aprobare. Probleme apar doar în cazul ordonanţei, care prevede, în mod ilogic, că desfiinţarea cvorumului de aprobare ar presupune în mod necesar o “derogare” de la cvorumul de prezenţă din legea referendumului.

    Dar are această “derogare” importanţa pe care i-o atribuie unii lideri ai USL care susţin că referendumul din 29 iulie trebuie neapărat să se facă după OUG 41/2012, pentru a-i asigura validarea indiferent de prezenţa la vot?

    CVORUMUL DE PREZENŢĂ

    Legea referendumului (3/2000) prevede astfel în privinţa cvorumului de prezenţă: “Art. 5 (2). Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale”. Textul acestui articol, sub incidenţa căruia intră toate tipurile de referendum, nu a fost niciodată modificat direct de nicio lege ulterioară.

    CVORUMUL DE APROBARE

    În privinţa cvorumului de aprobare, Legea 3/2000 prevede pentru referendumurile privind probleme de interes naţional şi local că este nevoie de “majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară / la nivelul unităţii administrativ-teritoriale”, în timp ce pentru referendumurile privind demiterea preşedintelui prevede: “Art. 10. Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.” Acest articol este cel care de-a lungul anilor a făcut obiectul propunerilor de modificare, atât din partea partidelor din actuala USL, cât şi din partea PDL.

    @ Prima modificare a făcut-o PSD în 2007, prin Legea 129/2007, astfel: “Art. 10. – Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care au participat la referendum.” Legea respectivă a fost declarată constituţională de CCR, cu motivaţia că rămâne la latitudinea legiuitorului să decidă ce fel de cvorum de aprobare preferă. Despre modificarea cvorumului de prezenţă, CCR a constatat, fără comentarii, că “valabilitatea referendumului nu mai este condiţionată de participarea majorităţii persoanelor înscrise pe listele electorale”. Intr-o opinie concurentă (nu contrară) faţă de decizia CCR, judecătorul Kozsokar Gabor a comentat însă, restabilind logica elementară, că precizarea privind derogarea “este inutilă şi ineficientă, întrucât, în realitate, noul text de lege nu conţine nici o derogare, art.5 alin.(2) şi art.10 reglementând chestiuni diferite”.

    Pe baza legii 129/2007 s-a desfăşurat referendumul din 19 mai 2007 de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Atunci, participarea la vot a fost de 44,45% din totalul alegătorilor, iar ponderea celor prezenţi la vot care au aprobat demiterea a fost de 24,75%. La finele lui mai 2007, CCR constata în decizia sa de validare, care examina atât participarea la vot, cât şi rezultatul votului, că “nu s-a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care au participat la referendum”.

    @ Acest regim legal a rămas în vigoare până în aprilie 2012, când Legea 62/2012, promulgată de preşedinte, reinstituie formularea iniţială a art.10 din legea referendumului, îngreunând aşadar demiterea preşedintelui.

    @ În mai 2012, USL revine, propunând prin parlamentarii Georgică Severin şi Cornel Pieptea un proiect de lege cu un articol unic – modificarea cvorumului de aprobare din legea referendumului – care prevede: “Art. 10. Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care au participat la referendum”. La sfârşitul lui iunie, legea Severin-Pieptea a fost aprobată de Senat şi de Camera Deputaţilor.

    La 27 iunie, PDL a contestat la CCR constituţionalitatea legii Severin-Pieptea pe motiv de cvorum de aprobare, intenţionând să obţină astfel reinstaurarea Legii 62/2012, cu argumentul că majoritatea de voturi cu care poate fi demis preşedintele României ca urmare a unui referendum nu poate fi mai mică decât majoritatea de voturi cu care acesta este ales. CCR a respins la 10 iulie contestaţia. “Niciun text constituţional nu condiţionează dreptul legiuitorului de a opta pentru fixarea unei anumite majorităţi care să se pronunţe pentru demiterea prin referendum a Preşedintelui României. Demiterea Preşedintelui României prin referendum reprezintă o sancţiune pentru săvârşirea unor fapte grave, motiv pentru care Curtea reţine că este justificat ca aceasta să fie aprobată de cetăţeni cu majoritatea voturilor valabil exprimate”, arată CCR.

    @ Între timp, guvernul Ponta a emis OUG 41/2012, publicată în MO din 5 iulie, care modifică legea referendumului în mod identic cu textul din Legea 129/2007: “Art. 10. Prin derogare de la art. 5 (2), demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum.”

    CE URMEAZĂ?

    În decizia din 10 iulie privind constituţionalitatea legii Severin-Pieptea, CCR a amintit şi de existenţa OUG 41/2012 cu acelaşi obiect, precizând că ea instituie o derogare de la regula cvorumului de prezenţă. In acest context, CCR a simţit nevoia să afirme în privinţa regulii cvorumului de prezenţă că “întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente (…) reprezintă o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art.2 alin.(1) din Legea fundamentală.” Această precizare nu vine să conteste legea Severin-Pieptea, ci doar să confirme raportul firesc de coroborare între art.10 şi art. 5(2), raport pe care legea respectivă nu îl contrazice cu nimic.

    Insistenţa CCR asupra cvorumului de prezenţă este în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia, instituţia de referinţă a Consiliului Europei în materie de drept constituţional. În general, după cum reiese din mai multe documente ale Comisiei, instituţia nu recomandă instituirea unui cvorum de prezenţă (care stimulează strategiile bazate pe absenteism ca mijloc de invalidare a referendumurilor) şi nici a unui cvorum de aprobare (care riscă să ducă la situaţii când proiectul supus referendumului este aprobat cu majoritatea celor prezenţi la vot, dar nu şi cu majoritatea alegătorilor de pe listele electorale). Totuşi, Comisia precizează că sunt situaţii când un cvorum de prezenţă este necesar pentru a da autoritate rezultatului votului, iar atunci când legea generală a referendumului dintr-o ţară prevede cvorumuri, este recomandabil ca acestea să se aplice unitar pentru toate tipurile de referendum şi să se asigure stabilitatea legislativă (lucru amintit şi de CCR în decizia sa).

    În acest context, este riscantă insistenţa unor fruntaşi ai USL de a susţine în continuare OUG 41/2012 în dauna legii Severin-Pieptea, mizând pe presupunerea că precizarea din ordonanţă privind “derogarea” ar duce la validarea referendumului chiar şi în condiţii de prezenţă sub 50%+1 a alegătorilor înscrişi pe liste. În deciziile din 2007 ale CCR privind legea 129/2007 şi validarea rezultatelor referendumului de demitere de atunci – invocate de USL acum ca argumente – nu apărea nici ideea că numai asigurarea unui cvorum de prezenţă corespunde prevederilor art.2 din Constituţie, nici ideea că toate tipurile de referendum trebuie să aibă reglementări unitare în materie de cvorumuri. Aceste idei sunt esenţiale pentru înţelegerea deciziei de acum a CCR şi deci pentru determinarea sensului în care guvernul Ponta ar urma să-şi respecte propriile promisiuni, făcute inclusiv oficialilor de la Bruxelles, de a pune de acord cu deciziile CCR toate textele de lege privind referendumul.

    “În legătură cu referendumul, vreau să vă informez, stimaţi colegi, membri ai Cabinetului, eu am adresat astăzi o scrisoare preşedinţilor celor două camere, rugându-i, pentru că nu am dreptul constituţional să convoc eu, dar rugându-i să convoace cât mai rapid în sesiune extraordinară camerele Parlamentului, pentru a pune în acord toate textele de lege cu deciziile Curţii. Asta este opinia mea şi opinia noastră, a Guvernului, eu cred că toate deciziile Curţii Constituţionale sunt bune şi trebuie respectate şi am procedat în consecinţă”, a declarat Victor Ponta în şedinţa de guvern din 11 iulie. Singurul text în vigoare care nu este în acord cu decizia CCR este OUG 41/2012.

    Preşedintele Crin Antonescu, care a primit decizia CCR privind legea Severin-Pieptea, are acum două variante: să promulge legea în termen de 10 zile de la data primirii deciziei sau s-o retrimită spre reexaminare Parlamentului, dar nu pentru a o pune de acord cu decizia CCR (din moment ce legea este deja în acord cu decizia CCR), ci în virtutea unor eventuale obiecţii proprii. În acest din urmă caz, preşedintele trebuie să promulge legea în 10 zile de la primirea legii reexaminate de Parlament.

    Există şi varianta ca preşedintele să promulge legea imediat, iar în sesiunea parlamentară extraordinară convocată pentru 17-18 iulie să fie dezbătută OUG 41/2012, pentru transformarea ei în lege, care va rămâne ultimul act normativ adoptat înainte de referendum. În acest caz, legea rezultată va fi inevitabil atacată de PDL la CCR. Va fi interesant dacă CCR şi-ar menţine atunci insistenţa asupra păstrării cvorumului de prezenţă sau dacă, la fel ca în 2007, va lua act fără comentarii de faimoasa “derogare” lipsită de logică.

  • Cum motivează Curtea Constituţională respingerea sesizării privind schimbarea lui Anastase de la şefia Camerei Deputaţilor

    Curtea constată că revocarea din funcţie a preşedintelui Camerei Deputaţilor nu afectează, prin obiectul şi efectul juridic al unei asemenea hotărâri, valori şi principii constituţionale. Curtea constată că Hotărârea Camerei Deputaţilor 25 din 3 iulie 2012, având ca obiect revocarea din funcţie a preşedintelui Camerei Deputaţilor, este un act juridic cu caracter individual, care nu afectează valori şi principii constituţionale.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ne vedem la Curtea Constituţională (de la Karlsruhe)

    Ratificarea celor două tratate mai aşteaptă însă câteva săptămâni, împiedicând astfel intrarea în vigoare a MES la termenul prevăzut de 1 iulie, întrucât ambele au fost multiplu contestate la Curtea Constituţională de la Karlsruhe, pe motiv că subminează puterea parlamentului de a legifera în materie de buget şi riscă să dreneze banii Germaniei în folosul unei solidarităţi europene prost înţelese, din care au de câştigat numai băncile şi guvernele indisciplinate fiscal. Primul termen de examinare a contestaţiilor depuse la Curtea Constituţională este 10 iulie.

    Faptul că printre cei care au votat contra în parlamentul german au fost şi 26 de reprezentanţi ai coaliţiei de centru-dreapta care o susţine pe Angela Merkel denotă, conform analiştilor, că a mai rămas foarte puţin spaţiu de manevră pentru cancelarul german dacă ar dori să ceară parlamentului aprobarea pentru măsuri şi mai generoase de salvare a băncilor şi a ţărilor europene cu probleme. Această îngustare a marjei de acţiune reflectă starea de spirit din societatea germană: un sondaj Forsa publicat în această săptămână arată că 54% din populaţie susţine în continuare că introducerea monedei euro a fost o decizie corectă, însă 75% dintre nemţi se opun lansării de euroobligaţiuni comune ale zonei euro, iar trei sferturi se opun creării unor State Unite ale Europei după model american, adică transferului de suveranitate de la statele naţionale către instituţiile europene.