Tag: curs

  • Rubla rusească s-a depreciat faţă de dolar la minimul ultimelor şapte luni

    La jumătatea tranzacţiilor, rubla era tranzacţionată la 71,32 unităţi pentru un dolar, la bursa din Moscova, nivel înregistrat cel mai recent la sfârşitul lunii ianuarie.

    Rubla a coborât cu 3,75%, la 81,71 unităţi pentru un euro, cel mai redus nivel din acest an.

    Preşedintele rus Vladimir Putin şi alţi oficiali ruşi au declarat la începutul acestei luni că piaţa valutară este sub control, dar cu toate acestea rubla s-a depreciat cu aproape 20% în decurs de numai o lună.

    Cotaţia rublei a scăzut treptat în ultima lună din cauza evoluţiei descendente a preţurilor petrolului, iar declinul s-a accentuat luni în condiţiile în care petrolul Brent, de referinţă la bursa din Londra, a coborât sub 45 de dolari pe baril pentru prima oară din martie 2009.

    Ministrul rus al Economiei, Alexei Uliukaiev, a avertizat luni că preţurile petrolului ar putea scădea pentru scurt timp sub nivelul de 40 de dolari pe baril, potrivit agenţiei de presă ruse Interfax.

    Deprecierea rublei face exporturile ruseşti mai competitive, dar erodează veniturile populaţiei, alimentează inflaţia şi sufocă investiţiile şi creşterea economică.

     

  • Euro atinge maximul ultimelor 6 luni faţă de dolar, din cauza temerilor provocate de economia Chinei

    Indicele dolarului, care măsoară performanţa monedei americane faţă de şase monede majore, este în declin cu 0,7%, la cel mai redus nivel din ultimele două luni, din cauza aşteptărilor în scădere ale investitorilor ca Rezerva Federală (Fed) americană să înceapă creşterea dobânzilor în septembrie, relatează Reuters.

    Randamentul titlurilor Trezoreriei SUA pe termen de 10 ani a coborât sub 2%, reducând atractivitatea dolarului.

    Euro a urcat la 1,1499 dolari pe unitate, cel mai ridicat nivel atins din februarie, ulterior fiind tranzacţionat la 1,147 dolari pe unitate, în creştere cu 0,6%.

    Dolarul a coborât la 120,73 yeni pe unitate, fiind în declin cu mai mult de un yen, de la nivelul de 121,96 yeni pe unitate atins vineri la New York.

    Bursele asiatice au atins luni minime ale ultimilor trei ani, influenţate de declinul de 8,5% al bursei din Shanghai, cel mai grav din 2007.

     

  • Marea Britanie, plan de reducere a cheltuielilor guvernamentale cu 20 miliarde de lire

    Secretarul şef al Trezoreriei, Greg Hands, a scris membrilor Guvernului să identifice măsuri de eficientizare şi reforme, a anunţat instituţia. Reducerile vor fi detaliate în luna noiembrie, la revizuirea cheltuielilor.

    “Angajările se află la un nivel record, criminalitatea este în scădere, iar mulţumirea populaţiei faţă de sistemul de sănătate este în creştere de la an la an. Cu toate acestea, împrumutăm 1 liră pentru fiecare 10 lire cheltuite, iar datoria naţională se află la cel mai ridicat nivel din ultimii 50 de ani. Dacă nu vom rezolva problema acestei datorii, riscăm securitatea economică”, afirmă Osborne într-un document care va fi prezentat marţi.

    Anunţul are loc la mai puţin de două săptămâni după ce Osborne a inclus în bugetul prezentat pe 8 iulie măsuri de reducere a beneficiilor, în paralel cu introducerea unui salariu de subzistenţă pentru persoanele cu venituri mici.

     

  • Economistul-şef al BRD: Grexitul ar aduce o depreciere conjuncturală a leului de 5%, dar poate fi încă evitat

    “În condiţiile în care soluţia pentru problema Greciei va fi un exit (un scenariu puţin probabil dar parcă puţin mai mult decât acum 6 luni) vom vedea tensiuni pe pieţele valutare şi, probabil, atingerea limitelor intervalului normal de fluctuaţie. Este, totuşi, un scenariu care încă este posibil a fi evitat. Dat fiind faptul că sistemul nostru bancar este bine capitalizat, iar expunerea faţă de băncile greceşti este de circa 11-13%, cred că rezilienţa lui la un astfel de şoc este optimală. Asta nu înseamnă că mişcarea pieţelor nu va fi vizibilă, ci că va fi conjuncturală şi reversibilă. Astfel, în condiţiile unui Grexit putem avea în vedere o depreciere conjuncturală a ron de circa 5%”, a declarat Libocor pentru MEDIAFAX.

    El a adăugat că scenariul cel mai probabil încă este favorabil rămânerii Greciei în zona euro şi a făcut o trimitere la istorie, atragând atenţia că grecii au tendinţa să ia decizii greşite şi că lecţia istorică a demonstrat că nu se pot descurca singuri sa rezolve problemele.

    “Deteriorarea acestui scenariu depinde de cum va trata Grecia relaţia cu Europa din care face parte: cu individualismul spartan a lui Leonidas (la Termopile) sau cu înţelepciunea unificatoare a lui Temistocle (la Salamina). Istoria ne arată că abordarea celui din urmă a salvat Grecia atunci”, a spus Libocor.

    Zona euro se pregăteşte pentru intrarea Greciei în incapacitate de plată, în această săptămână, după ce a refuzat să prelungească finanţarea ţării, în urma anunţului surprinzător al premierului Alexis Tsipras referitor la organizarea unui referendum.

    Vineri noaptea, Tsipras a anunţat că vrea să organizeze la 5 iulie un referendum pe tema propunerilor de reformă ale creditorilor, iar Parlamentul a aprobat duminică această propunere.

    Leul românesc şi eurobondurile Bulgariei au înregistrat luni cele mai mari scăderi între monedele şi obligaţiunile statelor din estul Europei, din cauza temerilor că sistemele bancare vor fi afectate de o ieşire a Greciei din zona euro.

    Leul s-a depreciat în raport cu euro la 4,4931 unităţi, de la 4,4577 lei pentru un euro vineri, iar faţă de dolar a fost depăşit pragul de 4 lei, potrivit cursului oficial al BNR, după evenimentele din Grecia.

  • ING: Cursul rămâne la 4,48-4,52 lei/euro până la referendumul din Grecia. Leul se va aprecia ulterior

    “Ne aşteptăm ca EUR/RON să testeze pragul superior al «zonei de stabilitate a BNR (4,38-4,52)» înaintea rezultatelor referendumului din Grecia privind acceptarea programului de măsuri asociate extensiei finanţării externe. Este probabil ca BNR să fie prezentă în piaţă peste nivelul de 4,50 pentru a limita volatilitatea ridicată pe termen scurt, ceea va conduce la reducerea excesului de lichiditate din piaţa monerată şi va pune presiune ascendentă pe ratele de dobândă”, a declarat pentru MEDIAFAX economistul-şef al INS, Ciprian Dascălu.

    El a arătat că ultimele sondaje arată că 56% dintre greci sunt în favoarea măsurilor de austeritate ataşate programului de salvare.

    “Deşi întrebarea de la referendum nu este directă şi nu sunt explicate consecinţele votului, ne aşteptăm ca votul să fie în favoarea programului propus de europeni. Este posibil ca implentarea programului să ducă la dispute politice în interiorul partidului de guvernământ, iar dacă nu se reuşeşte formarea unei noi coaliţii, la alegeri anticipate. Ca urmare, în scenariul de bază, ne aşteptăm ca EUR/RON să rămână în zona 4,48-4,52 cel puţin săptămâna aceasta şi o volatilitate ridicată pe termen scurt. Ne menţinem prognoza de apreciere a leului către finalul anului spre limita inferioară a intervalului menţionat de banca centrală (4,38/EUR). În cazul unui scenariu negativ, băncile centrale au un întreg arsenal de instrumente pentru a limita contagiunea. Având în vedere că doar 13% din datoria Greciei este deţinută de investitori privati, impactul default-ului pare a fi uşor de absorbit de pieţele financiare”, a mai spus Dascălu.

    Zona euro se pregăteşte pentru intrarea Greciei în incapacitate de plată, în această săptămână, după ce a refuzat să prelungească finanţarea ţării, în urma anunţului surprinzător al premierului Alexis Tsipras referitor la organizarea unui referendum.

    Vineri noaptea, Tsipras a anunţat că vrea să organizeze la 5 iulie un referendum pe tema propunerilor de reformă ale creditorilor, iar Parlamentul a aprobat duminică această propunere.

    Leul românesc şi eurobondurile Bulgariei au înregistrat luni cele mai mari scăderi între monedele şi obligaţiunile statelor din estul Europei, din cauza temerilor că sistemele bancare vor fi afectate de o ieşire a Greciei din zona euro.

    Leul s-a depreciat în raport cu euro la 4,4931 unităţi, de la 4,4577 lei pentru un euro vineri, iar faţă de dolar a fost depăşit pragul de 4 lei, potrivit cursului oficial al BNR, după evenimentele din Grecia. Un dolar era cotat vineri la 3,9783 lei.

  • Dolarul a DEPĂŞIT pragul de 4 lei, iar euro este cotat la 4,4931 unităţi, după criza din Grecia

    Un dolar era cotat vineri la 3,9783 lei.

    Zona euro se pregăteşte pentru intrarea Greciei în incapacitate de plată, în această săptămână, după ce a refuzat să prelungească finanţarea ţării, în urma anunţului surprinzător al premierului Alexis Tsipras referitor la organizarea unui referendum.

    Vineri noaptea, Tsipras a anunţat că vrea să organizeze la 5 iulie un referendum pe tema propunerilor de reformă ale creditorilor, iar Parlamentul a aprobat duminică această propunere.

     

  • Euro a atins cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni în raport cu dolarul

    Investitorii analizează datele de miercuri referitoare la creşterea economică relativ puternică din zona euro, care contrastează cu vânzările de retail din Statele Unite, care au dezamăgit în aprilie, cu o stagnare.

    Euro a urcat cu 0,5%, la peste 1,1415 dolari pe unitate, aducând avansul din ultima lună la aproape 9%, în condiţiile în care diferenţa dintre randamentele obligaţiunilor americane şi cele din zona euro, pentru scadenţele de 10 ani, a scăzut faţă de un maxim istoric atins în luna martie.

    Toate pieţele de capital din Europa evoluează în declin joi, investitorii fiind îngrijoraţi de instabilitatea şi înăsprirea condiţiilor financiare rezultate din scăderea preţurilor obligaţiunilor şi creşterea randamentelor.

    Indicele FTSE 600 este în coborâre cu 0,4%, DAX al bursei din Frankfurt cu 0,5%, iar FTSE 100 al bursei din Londra cu 0,7%.

    “Euro continuă să îşi revină, susţinut de creşterea randamentelor obligaţiunilor din zona euro şi, parţial, de creşterea economică din regiune şi aşteptările pentru o inflaţie mai ridicată”, a declarat Lee Hardman, analist la BTMU în Londra.

    Indicele dolarului, care măsoară evoluţia monedei americane în raport cu şase monede, a scăzut la minimul ultimelor patru luni, de 93,175 puncte.

    Momentul în care Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite va începe creşterea dobânzilor pare să se îndepărteze, aşa că investitorii renunţă la plasamentele pe termen lung în dolari, iar indicele dolarului a scăzut cu circa 7%, de la un maxim al ultimilor 12 ani atins în luna martie.

  • Lira sterlină a atins cel mai ridicat nivel din ultimele două luni faţă de dolar, în urma alegerilor

    După numărarea voturilor pentru trei sferturi din colegii, conservatorii, consideraţi favorabili pieţelor financiare, au câştigat 203 din cele 650 de locuri din Parlament, un sondaj de opinie sugerând că sunt pe cale să câştige 329 de locuri din camera inferioară a legislativului, majoritate care le-ar permite să guverneze încă cinci ani.

    Votul a surprins numeroşi investitori, având în vedere că sondajele arătau că rezultatul scrutinului va fi foarte strâns.

    Lira este în urcare cu 1,5%, la 1,5475 dolari pe unitate, după un maxim de 1,5523 dolari pe unitate atins în timpul tranzacţiilor. La jumătatea lunii aprilie, lira a coborât la 1,4575 dolari pe unitate, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.

    Moneda britanică a înregistrat vineri şi cea mai mare creştere în raport cu euro după începutul anului 2013. Astfel, euro a coborât cu peste 2%, la 72,36 pence pe unitate, după un minim de 72,19 pence, cel mai redus nivel după 30 aprilie şi cu mult sub maximul ultimelor trei luni, de 74,82 pence consemnat în ziua precedentă.

    “Rezultatul surprinzător al alegerilor, în care Partidul Conservator ar putea obţine majoritatea, este bun pentru liră”, a declarat Adam Myers, director pentru Europa în domeniul tranzacţiilor valutare la Credit Agricole.

    Se menţin totuşi riscuri, fiind probabil ca guvernul conservator să organizeze un referendum privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană, în următorii doi ani, în timp ce scoţienii ar putea exercita în curând presiuni pentru independenţă.

  • Lira sterlină a atins cel mai ridicat nivel din ultimele două luni faţă de dolar, în urma alegerilor

    După numărarea voturilor pentru trei sferturi din colegii, conservatorii, consideraţi favorabili pieţelor financiare, au câştigat 203 din cele 650 de locuri din Parlament, un sondaj de opinie sugerând că sunt pe cale să câştige 329 de locuri din camera inferioară a legislativului, majoritate care le-ar permite să guverneze încă cinci ani.

    Votul a surprins numeroşi investitori, având în vedere că sondajele arătau că rezultatul scrutinului va fi foarte strâns.

    Lira este în urcare cu 1,5%, la 1,5475 dolari pe unitate, după un maxim de 1,5523 dolari pe unitate atins în timpul tranzacţiilor. La jumătatea lunii aprilie, lira a coborât la 1,4575 dolari pe unitate, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.

    Moneda britanică a înregistrat vineri şi cea mai mare creştere în raport cu euro după începutul anului 2013. Astfel, euro a coborât cu peste 2%, la 72,36 pence pe unitate, după un minim de 72,19 pence, cel mai redus nivel după 30 aprilie şi cu mult sub maximul ultimelor trei luni, de 74,82 pence consemnat în ziua precedentă.

    “Rezultatul surprinzător al alegerilor, în care Partidul Conservator ar putea obţine majoritatea, este bun pentru liră”, a declarat Adam Myers, director pentru Europa în domeniul tranzacţiilor valutare la Credit Agricole.

    Se menţin totuşi riscuri, fiind probabil ca guvernul conservator să organizeze un referendum privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană, în următorii doi ani, în timp ce scoţienii ar putea exercita în curând presiuni pentru independenţă.

  • Banca Naţională a Elveţiei: Francul s-ar putea aprecia din cauza crizei din Grecia

    “Aşa cum arată evoluţiile recente, francul elveţian s-ar putea aprecia temporar, ca reacţie la incertitudinile sporite legate de problema datoriilor Greciei”, afirmă preşedintele băncii centrale, Thomas Jordan, într-o prezentare pregătită pentru adunarea acţionarilor BNE.

    Jordan a spus că banca centrală monitorizează îndeaproape efectul crizei din Grecia asupra francului şi Elveţiei.

    “Vom rămâne activi pe piaţa valutară atât cât va fi necesar”, a precizat Jordan.

    BNE consideră că francul este mult supraevaluat, preşedintele instituţiei anticipând că în timp va avea loc o scădere a cursului.

    La ora transmiterii ştirii, francul elveţian este în scădere pe pieţele internaţionale cu 0,13%, la 0,97 unităţi pentru un euro.

    Preşedintele BNE a apărat totodată politica monetară a instituţiei şi structura de conducere, după ce decizia din ianuarie de eliminare a plafonului maxim pentru francul elveţian a dus la aprecierea puternică a monedei.