Adina Florea, propunerea ministrului Justiţiei pentru şefia DNA, a fost acceptată, de către comisia formată din membri CSM, pentru funcţia de procuror pe funcţie de execuţie. Potrivit rezultatelor publicate de CSM, procurorul-şef al Secţiei este Florena Strechi, de la PArchetul General.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a ajuns la sediul CSM pentru a participa la discuţii.
Procurorul general Augustin Lazăr a anunţat, miercuri dimineaţă, referindu-se la ordonanţa de urgenţă privind legile justiţiei, că se face o analiză pe efectele acestui act normativ.
“Şi noi am vrea să ştim ce vreţi să ştiţi dumneavoastră. Este o analiză în curs. Vom face o analiză”, a declarat procurorul general, întrebat de OUG privind legile justiţiei şi cum se aplică prevederile acesteia.
Ordonanţa de Urgenţă pe legile justiţiei a ajuns, vineri, la Consiliul Superior al Magistraturii, pentru avizare, au confirmat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat vineri, la Parlament, că „de principiu” va avea loc luni, la ora 09.00, o şedinţă de Guvern pentru adoptarea OUG pe legile justiţiei, înainte ca premierul Viorica Dăncilă să plece într-o deplasare externă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii au avizat-o negativ, luni, pe Adina Florea pentru funcţia de procuror-şef DNA, potrivit unui comunicat de presă al instituţiei. Surse din Consiliu au declarat pentru MEDIAFAX că votul a fost de 6 la 1.
“În şedinţa din data de 8 octombrie 2018, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritate, a avizat negativ propunerea ministrului justiţiei de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a doamnei Adina Florea, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Superior al Magistraturii, remis luni MEDIAFAX.
Comisia de la Veneţia a prezentat vineri avizul preliminar pe tema proiectelor de amendamente asupra a trei legi din România în domeniul justiţiei, după sesizări de evaluare făcute de preşedintele României şi de Comisia de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. În conformitate cu procedura avizelor preliminare în cazurile urgente, Comisia de la Veneţia a autorizat transmiterea evaluării autorităţilor române. Comisia de la Veneţia urmează să susţină acest aviz, fără modificări, în sesiunea plenară din octombrie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„E vorba de aprecierile înscrise în notele de informare întocmite în baza Ordinului 213/2014, al procurorului general, în situaţia în care se pronunţă soluţii de achitare Acest raport întocmit de Inspecţia Judiciară… Ştiu că raportul a fost înaintat Secţiei pentru procurori şi că încă nu a fost pus în discuţie. (…) Din nefericire, în raportul IJ, fără să dau nume de judecători, deşi nu numai judecătorii sunt amintiţi, ci şi instanţele: curţi de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a spus judecătorul Gabriela Baltag, la plenul CSM de miercuri.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Fostul procuror-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, s-ar putea întoarce la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), în subordinea lui Augustin Lazăr. Potrivit legii, Laura Codruţa Kovesi ar trebui să se întoarcă în instituţia de unde a plecat.
Secţia pentru procurori a CSM va discuta miercuri cererea de continuare a activităţii formulată de Laura Codruţa Kovesi.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, va merge la Secţia pentru procurori a CSM, se arată în agenda publicată pe site-ul Ministerului. De asemenea, potrivit unor surse, la Secţie va participa şi procurorul general al României, Augustin Lazăr.
“În ceea ce priveşte procedura de revocare a procurorului şef DNA, vă reamintesc că propunerea de revocare nu a întrunit condiţiile prevăzute de lege, CSM a dat un aviz negativ, am dovedit în faţa secţiei pentru procurori a CSM că motivele invocate de ministrul justiţiei în propunere, o parte din ele sunt nereale, o parte sunt neadevărate”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, la sediul DNA.
Fostul procuror-şef al Direcţiei a mai spus că decretul de revocare emis de preşedinte lasă un semn de întrebare asupra activităţii procurorilor şefi de parchete.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Este o zi importantă în care trebuie să ne gândim bine ce facem, pentru a nu regreta mai târziu. În ultimele două zile, Ministerul Public a realizat un studiu de impact, pentru a vedea ce s-ar întâmpla dacă acest text de lege ar intra în vigoare. Rezultatele sunt surprinzătoare. În ultimii patru ani, au fost trimişi în judecată 2.099 de inculpaţi, funcţionari publici, aleşi locali, judeţeni la nivel central, pentru comiterea unor fapte de abuz în serviciu. Am căutat printre aceşti inculpaţi, să vedem dacă vreunul dintre ei a comis faptele pentru sine sau pentru rude. Nu am găsit niciun caz. Ceea ce înseamnă că profesionalizarea acestui gen de activitate infracţională a ajuns la un nivel, la un mod de operare mai sofistifcat. Presupune mereu folosirea unor terţi, paravan, oameni de paie, care primesc foloasele respective şi dispar”, a declarat Augustin Lazăr, la sediul CSM.
Procurorul general a mai spus că, până în prezent, nu a mai întâlnit o asemenea grabă în adoptarea unor legi.
„Evident că niciodată nu a fost o asemenea grabă în discutarea, în analizarea unui text de lege, dar niciodată nu a fost vreo tentativă de a dezincrimina o faptă gravă, aşa cum este abuzul în serviciu. Adoptăm cadrul legal al lumii civilizate, iar funcţionarii publicic şi aleşii se vor orienta după acest cadru legal. În mod surprinzător, aparenţa acum este aceea că legile s-ar face după moravurile sau năravurile inculpaţilor şi nu după standardele pe care trebuie să le adoptăm. (…) Potrivit acestui proiect de articol, infracţiunea de abuz în serviciu ar fi dezincriminată, ceea ce ar rămâne în Codul Penal, este doar o formă de text care ar indica faptul că nu s-a abrogat abuzul în serviciu total, însă în practică, dacă în ultimii patru ani nu am întâlnit niciun caz care să privească tipologia reţinută în text, înseamnă că textul este formal. Ar rezulta că cei 2.099 de inculpaţi ar fi achitaţi, iar prejudiciul de 4 miliarde lei nu ar mai fi recuperat”, a mai spus procurorul general.