BusinessMagazin

Tag: Crimeea

  • Deputaţi ruşi cer interzicerea articolelor despre anexarea Crimeei apărute în Wikipedia

    Potrivit ziarului rus Izvestia, deputatul Roman Hudiakov s-a adresat şefului serviciului Roskomnadzor, Aleksandr Jarov, cu rugămintea de a interzice paginile online cu articole în care “aderarea” Crimeei şi Sevastopolului la Rusia este calificată drept “anexare”.

    “În calitate de parlamentar şi patriot al ţării mele, sunt foarte indignat de faptul că în Wikipedia sunt prezente afirmaţii privind o presupusă anexare a Crimeei. Consider că instituţiile competente trebuie să ia măsuri în mod urgent. Din acest motiv, noi am trimis către Roskomnadzor o scrisoare cu privire la acest subiect”, a declarat Hudiakov.

    Reprezentanţii serviciului Roskomnadzor şi ai site-ului Wikipedia.org au refuzat să comenteze.

    Republica ucraineană Crimeea a fost alipită Rusiei la jumătatea lui martie, în urma unui referendum privind statutul său politic.

    Autorităţile de la Kiev şi ţările occidentale nu recunosc acest referendum şi denunţă anexarea peninsulei de către Moscova.

  • Deputaţi ruşi cer interzicerea articolelor despre anexarea Crimeei apărute în Wikipedia

    Potrivit ziarului rus Izvestia, deputatul Roman Hudiakov s-a adresat şefului serviciului Roskomnadzor, Aleksandr Jarov, cu rugămintea de a interzice paginile online cu articole în care “aderarea” Crimeei şi Sevastopolului la Rusia este calificată drept “anexare”.

    “În calitate de parlamentar şi patriot al ţării mele, sunt foarte indignat de faptul că în Wikipedia sunt prezente afirmaţii privind o presupusă anexare a Crimeei. Consider că instituţiile competente trebuie să ia măsuri în mod urgent. Din acest motiv, noi am trimis către Roskomnadzor o scrisoare cu privire la acest subiect”, a declarat Hudiakov.

    Reprezentanţii serviciului Roskomnadzor şi ai site-ului Wikipedia.org au refuzat să comenteze.

    Republica ucraineană Crimeea a fost alipită Rusiei la jumătatea lui martie, în urma unui referendum privind statutul său politic.

    Autorităţile de la Kiev şi ţările occidentale nu recunosc acest referendum şi denunţă anexarea peninsulei de către Moscova.

  • Parlamentari ruşi propun o sărbătoare naţională în onoarea militarilor care au luptat în Crimeea

    Sărbătoarea ar urma să fie pe 7 octombrie, de ziua de naştere a preşedintelui Vladimir Putin, şi ar omagia rolul jucat de “oamenii politicoşi”, militarii fără însemne care au ajutat la separarea Crimeei de Ucraina, înainte ca Rusia să o anexeze în martie.

    Moscova a negat iniţial prezenţa trupelor ruse în Crimeea, iar Putin a recunoscut public mobilizarea lor abia la 17 aprilie, la aproape o lună după ce a semnat legea privind anexarea peninsulei din Marea Neagră.

    “Termenul «oameni politicoşi» a devenit un brand al armatei ruse, o nouă imagine a unei armate moderne”, a declarat Viktor Vodolaţki, un parlamentar membru al partidului Rusia Unită al lui Putin. El a făcut această declaraţie într-o conferinţă de presă, miercuri, când a anunţat propunerea privind instituirea unei sărbători.

    “Brandul «oameni politicoşi» a devenit popular după Crimeea şi arată respect nu numai pentru forţele speciale, ci pentru toate forţele armate care cu precizie, calm, fără vărsare de sânge i-au ajutat pe locuitorii din Crimeea să revină la patria lor istorică”, a adăugat acesta.

  • Ucraina: un război fără război

    Conform NATO, circa 3.000 de militari ruşi ar fi fost dislocaţi în Ucraina în ultimele luni, ajutându-i pe separatiştii de acolo să obţină victorii în faţa armatei ucrainene. Separatiştii au în continuare controlul în oraşele Doneţk şi Luhansk, însă Poroşenko a declarat că termenii armistiţiului prevăd conservarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că nu se pune nici problema federalizării, nici cea a secesiunii teritoriale, ceea ce Kievul oferă separatiştilor în schimb fiind un statut special, cu autonomie mai largă.

    Kievul şi Bruxellesul au convenit, vineri, ca o parte a acordului de asociere care a supărat Rusia să fie amânată până la finele lui 2015, spre a evita o nouă tensionare a situaţiei de la 1 noiembrie, când măsurile cuprinse în respectivul document ar fi intrat în vigoare. Este vorba de reducerea de către Ucraina a tarifelor vamale pentru mărfurile importate din UE, măsură contestată de Rusia, care susţine că efectul ar fi inundarea Rusiei cu mărfuri din UE reexportate de Ucraina. Moscova ameninţase că dacă nu se renunţă la această măsură, va aboli regimul comercial preferenţial cu Ucraina, ceea ce ar fi dat o nouă lovitură economiei ucrainene.

    “O amânare cu 14 luni a intrării în vigoare a acestei măsuri nu e sfârşitul lumii”, a spus Karel de Gucht, comisarul european în exerciţiu responsabil de comerţ, citat de Dow Jones Newswires. În ceea ce o priveşte, UE va respecta însă termenii acordului, adică va reduce tarifele vamale la mărfurile importate din Ucraina. Parcursul procedural al acordului de asociere va continua şi el, prin ratificarea documentului, săptămâna viitoare, de către parlamentele europene şi cel ucrainean.

    Poroşenko a cerut însă din nou ca Ucraina să fie primită ca aliat al NATO, fără statut de membru, “în viitorul apropiat”, chestiune despre care intenţionează să discute în cursul vizitei sale la Washington de săptămâna viitoare. El a promis că, în pofida situaţiei actuale de pe teren, “Crimeea se va întoarce la noi – şi nu va fi nevoie ca asta să se facă prin mijloace militare”, fără a detalia însă subiectul.

    O încheiere a conflictului militar cu separatiştii, chiar şi fără ca Kievul să-şi fi realizat planul iniţial de nimicire a rebelilor, devenise imperios necesară, având în vedere situaţia economică gravă a Ucrainei, care nu-şi mai putea permite să suporte costul unei prelungiri a operaţiunilor militare, în condiţiile în care FMI cere în continuare adoptarea de măsuri de austeritate, iar estimările iniţiale ale Fondului că PIB va scădea numai cu 5% în acest an au fost deja depăşite, astfel încât analiştii vorbesc acum de o scădere cu 8%.

    Estimări ale unor economişti locali citaţi de Financial Times susţin că numai pierderea Crimeii ar fi tăiat dintr-un foc 3,7% din PIB anual, iar conflictul cu separatiştii a afectat tocmai funcţionarea bazei industriale din provinciile Doneţk şi Luhansk, care furnizează singură cca 16% din PIB şi un sfert din exporturile de bunuri şi servicii industriale ale Ucrainei.
     

  • Poroşenko: Crimeea va reveni în cadrul Ucrainei, “nu neapărat prin mijloace militare”

    “Crimeea va reveni la noi, nu neapărat prin mijloace militare”, a declarat preşedintele într-o conferinţă la Kiev, descriind pierderea acestei peninsule ucrainene ca o “problemă importantă”.

    Petro Poroşenko a anunţat miercuri că va supune Parlamentului un proiect de lege care să garanteze mai multă autonomie estului separatist prorus, dar a precizat că această regiune va rămâne în cadrul ţării.

    Situaţia din estul Ucrainei s-a “schimbat radical” de la intrarea în vigoare a armistiţiului vineri, şi-a exprimat satisfacţia preşedintele. “Înainte de anunţarea armistiţiului, Ucraina pierdea zilnic zeci de vieţi de eroi”, a declarat şeful statului, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de miniştri.

    Dar “Ucraina nu a făcut nicio concesie asupra integrităţii sale teritoriale”, a subliniat el, făcând aluzie la semnarea vineri, la Minsk, a unui “protocol” de armistiţiu cu rebelii proruşi, pentru a pune capăt celor cinci luni de conflict, în condiţiile în care rebelii îşi reclamă “independenţa”.

    “Nu poate fi vorba despre o federalizare sau vreo separare (a regiunilor din est). Legea privind o administraţie autonomă temporară pentru districtele Doneţk şi Lugansk (două fiefuri ale rebelilor) prevede un statut care menţine aceste regiuni în Ucraina”, a afirmat el.

    Autorităţile de la Kiev şi rebelii proruşi au semnat, vineri, un armistiţiu, însoţit de un acord de retragere a trupelor şi un schimb de prizonieri, la finalul unei reuniuni la Minsk, capitala Belarusului, însă viitorul statut al republicilor proclamate unilateral de insurgenţi la Doneţk şi Lugansk nu a fost discutat.

  • Efectul MH17: prea târziu pentru pace

    Kudrin a acuzat faptul că “forţe conservatoare” au profitat de criza de putere din Ucraina spre a împinge Rusia pe calea izolaţionismului, lovind astfel în interesele mediului de afaceri şi ale societăţii ruseşti. Anul trecut, economia Rusiei a crescut cu 1,3%, dar pentru 2014 este aşteptată o creştere sub 1% sau chiar intrarea în recesiune dacă SUA şi UE înăspresc programul de sancţiuni.

    Ca urmare a tragediei provocate de doborârea avionului MH17, SUA au anunţat că sunt gata să extindă lista sancţiunilor financiare deja adoptate, în timp ce UE au inclus pe lista ruşilor cu interdicţie de călătorie în spaţiul UE şi cu activele din străinătate blocate încă 15 înalţi oficiali acuzaţi că au contribuit la anexarea Crimeii şi la înarmarea separatiştilor ruşi din Ucraina, între care Boris Grîzlov, şeful partidului de guvernământ Rusia Unită, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitate, Nikolai Bortnikov, şeful Serviciului Federal de Securitate (FSB), Serghei Beseda, şeful FSB pentru operaţiuni internaţionale, Mihail Fradkov, şeful serviciilor de informaţii.

    Următorul val de sancţiuni pregătite de UE vizează, pe lângă extinderea listei de până acum, un posibil program de penalizări ale băncilor ruseşti şi de restricţii de export al anumitor tehnologii de vârf şi echipamente care pot fi folosite în industria militară a Rusiei. Intrarea în vigoare a acestor măsuri, care urmează să fie definitivate la 30 iulie, va fi decisă de o viitoare reuniune a şefilor de state şi de guverne ai Uniunii.

    Între sancţiunile planificate de UE figurează interdicţia impusă tuturor europenilor de a cumpăra obligaţiuni sau acţiuni emise de băncile unde statul rus este acţionar cu peste 50%, interdicţia impusă băncilor ruseşti de a organiza noi listări la bursele europene şi de a folosi bursa din Londra sau alte burse europene pentru a atrage finanţare de la investitori din afara UE. Planul de sancţiuni estimează că din totalul de 15,8 mld. euro reprezentând valoarea obligaţiunilor emise de instituţiile financiare ruseşti anul trecut, 7,5 mld. euro s-au realizat pe pieţele europene.

    Într-o formă sau alta, înăsprirea sancţiunilor este de aşteptat oricum, întrucât nici separatiştii ruşi din estul Ucrainei, nici guvernul de la Kiev nu au interes să înceteze ostilităţile, astfel încât regimul lui Vladimir Putin nu se mai poate extrage fără pagube din conflict nici dacă ar dori. Kievul, susţinut îndeosebi de SUA, consideră că o încetare a focului acum ar însemna ca separatiştii să scape nepedepsiţi şi să poată reîncepe oricând insurecţia, astfel încât puţinele apeluri la încetarea luptelor, venite din interiorul sau exteriorul ţării, nu mai au niciun efect.

    Continuarea conflictului militar din regiunile dominate de separatişti a dus, prin urmare, la creşterea numărului de refugiaţi din Ucraina în Rusia. Până în prezent, Moscova estimează că numărul refugiaţilor a depăşit 500.000 de persoane. Autorităţile regiunii ruseşti Rostov susţin că primesc între 500 şi 2.000 de refugiaţi zilnic, iar de la 2 iunie până la 21 iulie au acordat adăpost în localităţile din regiune pentru 35.000 de ruşi din Ucraina, dintre care unii au fost transportaţi apoi cu maşina sau cu avionul în alte regiuni din Rusia. Kremlinul a alocat de la bugetul federal cca 140 mil. dolari pentru găzduirea, ajutorarea şi transportul familiilor de refugiaţi.
     

  • Traficul aerian redirecţionat spre România a crescut după tragedia din Ucraina

    Ministerul Transporturilor precizează că, în condiţii normale de trafic, luând ca exemplu anul 2013, media aeronavelor pentru care regia asigură servicii de trafic aerian, pe o perioadă de 24 de ore, este de 2.000 – 2.200, pe perioada verii şi 1.600 – 1.800, pe perioada iernii.

    Având în vedere recentele evenimente din Ucraina legate de posibilul pericol în care se pot afla aeronavele civile care survolează spaţiul aerian al Ucrainei, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a recomandat ca până când vor fi luate decizii la nivel internaţional privind utilizarea acestuia, toate aeronavele operate de către operatorii aerieni români să evite folosirea rutelor ce  traversează acest spaţiu aerian.

    În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Externe a recomandat cetăţenilor români să evite deplasările pe teritoriul Ucrainei, dacă acestea nu sunt necesare.

    Ministerul Afacerilor Externe îşi menţine recomandarea adresată cetăţenilor români, inclusiv reprezentanţilor mass-media, să nu se deplaseze pe teritoriul Peninsulei Crimeea.

    Totodată,  având în vedere situaţia din unele regiuni din estul şi sudul Ucrainei (Harkov, Doneţk, Nikolaiev, Lugansk şi Odessa), cetăţenii români sunt sfătuiţi să evite deplasările cu precădere în zonele sus-menţionate, dacă acestea nu sunt strict necesare.

    Cetăţenii români aflaţi în situaţii deosebite se pot adresa Ambasadei României la Kiev la numărul de urgenţă +380 93 6252717, Consulatului General al României la Cernăuţi la numărul de urgenţă +380 93 2709260 şi Consulatului General al României la Odesa la numărul de urgenţă +380 95 5412788.
     

  • Motivul pentru care Vladimir Putin a anexat Crimeea: Rusia nu putea permite ca Peninsula să devină parte a NATO

    “Vreau să fie clar şi sincer. Menţineam un dialog cu partenerii noştri – cu europenii şi americanii – folosind doar instrumente diplomatice şi paşnice. Însă la încercările noastre de a continua acest dialog, ei ne-au răspuns prin susţinerea unei lovituri de stat anticonstituţionale în Ucraina. Nu aveam nicio garanţie că Ucraina nu va deveni mâine parte a NATO”, a declarat Putin într-un interviu acordat postului de radio Europe 1 şi postului de televiziune TF1.

    “Să mă scuzaţi, dar noi nu puteam proceda altfel în aceste condiţii, când un teritoriu cu o populaţie preponderent de origine rusă risca să ajungă într-o alianţă militară internaţională, deşi locuitorii Crimeei voiau să fie în componenţa Rusiei”, a adăugat el.

    Totodată, liderul de la Kremlin a afirmat că “o politică bazată pe expansiune şi cuceriri de teritorii nu are viitor în epoca contemporană”.

    El a subliniat că destrămarea fostei Uniuni Sovietice a fost o “catastrofă umanitară a secolului XX, ci nu una de tip politic sau ideologic”.

    De asemenea, preşedintele rus a declarat că ar vrea ca numele lui să rămână în istorie şi să fie legat de ameliorarea condiţiilor de viaţă în Rusia.

    “Aş vrea să fiu considerat drept un om care a făcut tot de a putut pentru fericirea şi prosperitatea ţării sale, a poporului său”, a spus Putin.

  • Ucraina: revoluţia continuă, dar cu alte mijloace

    Drept condiţii spre a putea primi creditul, Gheorghiev a enumerat “flexibilizarea cursului de schimb” şi reforma sectorului energetic, în condiţiile în care premierul interimar Arseni Iaţeniuk a promis deja că va liberaliza tarifele la energie, renunţând la sistemul de subvenţii existent în prezent. Un oficial al companiei de stat Naftogaz a precizat deja că de la 1 mai, tarifele la gaze pentru consumatorii casnici vor creşte cu 50% (chestiunea tarifelor la gaze a dus în trecut la ruperea a două acorduri precedente cu FMI, fiindcă guvernele au refuzat de fiecare dată să majoreze tarifele pentru populaţie). FMI cere, de asemenea, reducerea deficitului bugetar, prin tăierea cheltuielilor şi majorarea impozitelor. Ministrul de finanţe a estimat deja că economia ţării va scădea cu 3% în acest an.

    În plan diplomatic şi militar, mai mult spre a preveni multiplicarea cazului Crimeea la alte zone decât spre a susţine Ucraina să recâştige Crimeea, NATO a promis că va creşte prezenţa militară în Europa de Est, iar liderul american Barack Obama a declarat după summitul UE-SUA de la Bruxelles că Statele Unite şi Europa sunt unite în criza ucraineană, în timp ce Rusia este singură, fiindcă şi-a făcut calculul greşit că va reuşi să dezbine SUA şi UE, în timp ce de fapt le-a apropiat.

    Testul concret al apropierii ar fi disponibilitatea europenilor de a-şi “diversifica sursele de energie”, cum a spus Obama (în traducere, să renunţe la rezistenţa faţă de exploatarea gazelor de şist şi a energiei nucleare spre a-şi diminua dependenţa de gazul rusesc), dar şi de a colabora în privinţa înăspririi reale a sancţiunilor economice contra Moscovei – un alt capitol la care europenii s-au arătat până acum destul de reticenţi.

  • A fost odată Crimeea

    Parlamentul rus a ratificat tratatul cu cvasiunanimitate (un singur deputat a fost împotrivă), iar data alegerilor regionale din Crimeea pentru desemnarea autorităţilor locale a fost stabilită pentru 13 septembrie. Ca bonus, Putin a cerut guvernului de la Moscova să pregătească ridicarea unui pod pentru trafic rutier şi feroviar, în valoare de 3 mld. dolari, care va uni teritoriul rusesc Krasnodar cu peninsula Crimeea, iar ministrul de externe Serghei Lavrov a repetat că transformarea Ucrainei într-un stat federal este singura cale de a stabiliza situaţia în ţară, astfel încât interesele tuturor cetăţenilor şi regiunilor să fie respectate.

    SUA şi UE au extins lista oficialilor ruşi afectaţi de blocarea conturilor din străinătate sau de interzicerea vizelor, iar autorităţile financiare americane au cerut fondurilor de investiţii cu active ruseşti să-şi informeze clienţii asupra riscurilor asociate cu criza din Crimeea. În prima jumătate a lunii martie, acţiunile ruseşti deja au pierdut în medie 14% din valoare, dar în ultima săptămână au câştigat 6,6%, ca urmare a referendumului din Crimeea, perceput ca o soluţie paşnică a crizei, în locul unei rezolvări pe cale militară.

    Pentru moment, Kievul a adoptat o poziţie destul de conciliantă: în afară de desfăşurarea preventivă de trupe de-a lungul graniţei cu Rusia, promisa introducere a vizelor pentru cetăţenii ruşi nu a avut loc, iar premierul interimar Arseni Iaţeniuk a declarat că Kievul nu se grăbeşte să introducă un regim de vize, fiindcă aceasta ar putea avea un impact negativ asupra cetăţenilor ucraineni.

    După semnarea acordului politic de asociere cu UE, guvernul interimar ucrainean aşteaptă acum următoarele mutări ale comunităţii internaţionale, respectiv discutarea situaţiei Ucrainei în Adunarea Generală a ONU, care va avea loc la 27 martie, cu participarea a 193 de state. Până în prezent, Rusia nu are decât sprijinul declarat din partea Venezuelei, a Siriei şi a autorităţilor din Kazahstan, iar mai nou şi al autorităţilor din Belarus, care au recunoscut de facto alipirea Crimeei la Rusia. China şi India s-au mărginit să dezaprobe impunerea de sancţiuni contra Rusiei, dar fără să aprobe explicit alipirea Crimeei.

    Următoarea fază importantă a evenimentelor va fi însă de ordin economic, odată cu încheierea, la 25 martie, a misiunii FMI la Kiev, care discută condiţiile ce vor fi impuse pentru acordarea unui credit de 15 miliarde de euro pe doi ani. Dacă până acum misiunea FMI a comunicat doar că discuţiile cu partea ucraineană decurg excelent, RIA Novosti a scris, cu câteva zile în urmă, că lista de condiţii a FMI cuprinde zece puncte, între care tăierea unor cheltuieli sociale şi renunţarea la programele finanţate de la buget care nu sunt prioritare, creşterea vârstei de pensionare, privatizarea minelor şi anularea subvenţiilor pentru sectorul minier, tăierea subvenţiilor pentru producătorii agricoli, renunţarea la moratoriul asupra vânzării de terenuri agricole, creşterea preţului la gazul şi electricitatea furnizate consumatorilor şi liberalizarea tarifelor la serviciile publice.