BusinessMagazin

Tag: crestere economica

  • România a avut a doua cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în al doilea trimestru

    Astfel, creşterea PIB-ului României a fost, în serie ajustată sezonier, de 4,6% în T2, 2019, faţă media europeană de 1,3%.

    În Ungaria, PIB a crescut cu 5,1% în serie ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă a anului precent. După România, a treia cea mai mare creştere din UE a fost înregistrată în Polonia, unde economia a crescut cu 4,1%.

    Bulgaria a înregistrat de asemenea o creştere economică peste medie europeană. Economia bulgară a crescut în al doilea trimestru al acestui an cu 3,3%, iar Cehia a înregistrat un avans anual de 2,7% în T2. Nicio ţară din UE pentru care există în acest moment date nu a înregistrat scăderi ale PIB-ului în al doilea trimestru din acest an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, economia italiană a stagnat în al doilea trimestru din acest an, după ce în primul trimestru a înregistrat o scădere economică de 0,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Veşti proaste pentru economiile globale: Creşterea economică a Chinei este la cel mai slab nivel din ultimii 27 de ani

    Creşterea economică din China a încetinit la cel mai slab nivel din 1992 până în prezent – de când a început statistica trimestrială pe PIB – pe fondul tensiunilor comerciale cu SUA, în timp ce anumiţi indicatori arată că urmează o stabilizare economică, potrivit Bloomberg.

    PIB-ul a crescut cu 6,2% în al doilea trimestru din acest an, sub creşterea de 6,4% înregistrată în primul trimestru.

    În luna iunie, producţia şi vânzările din retail au depăşit estimările, în timp ce nivelul investiţiilor din prima jumătate a anului arată că stimulii guvernului chinez vor da roade spre finalul anului.

    Încetinirea demonstrează impactul şi presiunea conflictului comercial asupra economiei. Deşii SUA şi China au reluat negocierile, nu există nicio certitudine cu privire la data în care vor ajunge la un acord, şi dacă nu va fi prea târziu pentru a produce pagube economice majore.

    „Continuăm să vedem o încetinire a creşterii economice în al doilea trimestru, dar se conturează o stabilizare. Banca centrală trebuie să adopte o poziţie mai proactivă”, notează Wang Tao, economist şef al UBS pentru China.

    Exporturile nete au contribuit la 20,7% din creşterea producţiei în primul trimestru, în scădere cu 22,8% faţă de primul trimestru.

     

     

  • Comisia Europeană a majorat prognoza de creştere economică pentru România la 4%, de la 3,3%

    Pentru 2020 prognoza de creştere economică este 3,7%, de la 3,1% în prognoza de primăvară. Inflaţia este anticipată pentru acest an la 4,2% (3,6% în prognoza anterioară) şi la 3,7% în 2020 (3% în prognoza anterioară).

    Comisia remarcă creşterea de 5,1% a economiei din primul trimestru, cu consumul drept principal motor, mulţumită creşterilor salariale din ultima perioadă, dar şi creşterea sectorului de construcţii, sub impulsul recentelor facilităţi fiscale. Ritmul de creştere al exporturilor a încetinit la 3,2%, în timp ce importurile au crescut cu 9,3%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zona euro este în plin proces de „japonificare“: creştere economică zero, îmbătrânirea populaţiei, bănci pline de credite neperformante, dobânzi mici

    Creşterea economică şi inflaţia anemice din zona euro înseamnă că deja inima economiei Uniunii Europene trece prin proces de „japonificare“, iar ieşirea ar putea fi dificilă dacă istoria naţiunii asiatice poate fi considerată un ghid, potrivit ING Group.

    Japonia a fost în urmă cu câţiva ani a doua cea mai mare economie a lumii, dar a fost detronată de China din cauza creşterii aproape inexistente.

    Situaţia economică din utimul an lasă zona euro deschisă comparaţiilor cu Japonia în anii 1990. Într-un raport recent, ING enumeră asemănări, inclu­siv o creştere a datoriei publice, o creş­tere a creditelor neperformante ale băncilor, îmbătrânire accelerată a popu­laţiei şi o relaxare uriaşă a politicii mo­netare, scrie Bloomberg.

    În timp ce reacţia politică a Japoniei la criza sa a fost lentă, ţara asiatică a căzut şi victimă intervenţiei la momentul nepotrivit, notează ING. Diferitele şanse de redresare au fost eliminate de criza financiară asiatică din 1997-98, apoi de spargerea bulei dot-com şi, ulterior, de criza financiară globală.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Coaliţia pentru Dezvoltarea României anunţă că va lucra cu Executivul pentru stimularea creşterii economice, după întâlnirea cu Guvernul Dăncilă

    Coaliţia pentru Dezvoltarea României a anunţat miercuri, după întrevederea cu Guvernul Dăncilă, că va colabora cu Executivul pentru stimularea creşterii economice şi pentru reflectarea acesteia în traiul românilor.

    „Guvernul României şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României vor colabora pentru stimularea creşterii economice, care să se reflecte şi în îmbunătăţirea nivelului de trai al cetăţenilor români. (…) Premierul a subliniat că Executivul are toată deschiderea spre dialog cu mediul de afaceri şi a apreciat mecanismul consultărilor lunare, care să fie continuat într-un ritm mai susţinut în viitor”, se arată în comunicatul oficial al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.

    Printre temele abordate în cadrul întâlnirii au fost domeniile economic, fiscalitate, infrastructură, turism, fonduri europene, comunicaţii şi muncă.

    Din partea Guvernului au mai participat miniştrii Dezvoltării Regionale, Finanţelor, Muncii, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Antreprenoriatului, Turismului, Fondurilor Europene, Afacerilor Europene, şeful cancelariei Premierului şi reprezentanţi ai ministerului Transporturilor.

    De cealaltă parte a mesei, din partea Coaliţiei pentru Dezvoltarea României au participat reprezentanţi ai Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), ai AmCham, Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Camera Franceză de Comerţ şi Industrie din România (CCIFER) şi Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL).

     

     

     

     

  • Se adună nori negri asupra Europei: Lira sterlină scade rapid după ce Banca Angliei a anunţat că se aşteaptă la creştere economică zero pentru T2 2019

    Banca Angliei a anunţat joi că menţine nivelul de dobândă la 0,75% în contextul în care există posibilitatea ca Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană fără un acord, potrivit CNBC.

    Banca centrală a redus şi previziunea de creştere economică pentru al doilea trimestru din 2019 la zero, şi a scos în evidenţă din nou riscurile globale generate de conflictul comercial SUA-China, corelate cu şansele slabe de a încheia un acord Brexit.

    Lira sterlină s-a depreciat cu 0,4% după anunţul Băncii Angliei.

    Oficialii băncii centrale au mai vorbit în trecut de necesitate unor costuri de împrumut mai ridicate în viitorul apropiat, însă guvernatorul Mark Carney a spus că Comitetul de Politică Monetară a votat în unanimitate menţinerea dobânzilor la 0,75%.

     

     

  • Jaewoo Lee, şeful FMI în România: În timp ce creşterea economică va rămâne la circa 4% în 2019, alimentată de creşteri salariale şi consum, deficitul de cont curent va depăşi 5% din PIB. „Este necesară o schimbare a politicilor guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune”

    „În timp ce veniturile oamenilor au crescut rapid spre un nivel apropiat de cel al ţărilor avansate din Uniunea Europeană, creşterea economică bazată pe consum a creat dezechilibre macoeconomice. Presiunea iflaţionistă a revenit la suprafaţă, afectând în mod disproprţionat veniturile reale ale oamenilor săraci şi subminând competitivitatea”, explică Jaewoo Lee.

    Reprezentanţii FMI susţin că deficitul fiscal şi cel de cont curent au crescut, atât investiţiile publice cât şi private au fost pe un trend decendent în ultimii ani, ceea ce a afectat perspectivele de creştere pe termen lung. În ceea ce prieşte deficitele, ale României au crescut foarte mult, consideră Jaewoo Lee, faţă de vecinii din regiune, ceea ce nu este normal într-o perioadă de bunăstare şi creştere economică, ci mai degrabă caracteristic perioadelor în care economia este mai slăbită.

    „Este necesară o schimbare a politicilor guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune (n.red: boom-bust scenario – moment în care ciclul economic se schimbă rapid şi trece de la creştere economică la recesiune). Un trend descendent va afecta mult mai sever oamenii cu venituri mici şi standardul de trai al lor. În timp ce creşterea economică va rămâne la circa 4% în 2019, alimentată de creşteri salariale şi consum, deficitul de cont curent va depăşi 5% din PIB”, spune Jaewoo Lee.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Isărescu spune că este nevoie ca România să treacă pe excedent comercial: cererea externă netă ar trebui să aibă o contribuţie pozitivă la PIB, nu negativă

    În ciuda creşterii economice postcriză, care s-a ridicat la un nivel mediu anual de 4,6% în ultimii cinci ani, industria locală a pierdut teren, iar cererea netă externă nu a mai adus o contribuţie pozitivă creşterii PIB-ului din 2013 (adică exporturile să fie mai mari decât importurile  – n. red.) până în prezent, ceea ce dus la adâncirea deficitului de cont curent, a atras ieri atenţia guvernatorul BNR Mugur Isărescu,  într-un discurs sus­ţinut în cadrul AmCham CEO Forum.

    „Avansul înre­gistrat în ultimii ani a fost alimentat în primul rând de consum, care a beneficiat de pe urma politicilor fiscale şi salariale, corelate cu o piaţă a muncii tensionată, care a dus la creşteri salariale. Transferul avansului înregistrat de consum către producţie a fost limitat de o competitivitate slabă a industriilor locale, ceea ce a făcut ca avansul consumului să fie acompaniat de un avans puternic al im­porturilor. Astfel, în ciuda creşterii expor­turilor, cererea netă externă nu a mai adus o contribuţie pozitivă creşterii PIB-ului din 2013. În schimb, a cauzat o creştere semnificativă a deficitului de cont curent“, spune Mugur Isărescu, gu­vernatorul BNR.

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro

  • BNR este îngrijorată de „deteriorarea exporturilor”: Consumul rămâne în continuare motorul creşterii economice

    Consumul privat rămâne principalul motor al creşterii economice, în urma majorării salariilor, dar o redresare a investiţiilor este puţin probabilă; un alt motiv de îngrijorare este perspectiva deteriorării exportului, relevă minuta şedinţei de politică monetară a CA al BNR, publicată miercuri.

    Şedinţa Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României a avut loc în 15 mai 2019, când rata dobânzii de politică monetară a fost menţinută la nivelul de 2,50%, concomitent cu întărirea controlului asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

    „Consumul privat îşi va consolida rolul de cvasi-unic determinant al expansiunii economice, sub impactul stimulativ al creşterii venitului disponibil real, pe seama majorării salariilor – posibil chiar peste aşteptări, în contextul tensionat al pieţei muncii -, dar şi a măririi transferurilor sociale.

    În schimb, în pofida recentei înviorări a construcţiilor şi absorbţiei fondurilor europene, o redresare evidentă a investiţiilor se apreciază a fi improbabilă, date fiind constrângerile venite din construcţia programului bugetar, precum şi din frecventele măsuri şi modificări legislative implementate în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile şi încrederea companiilor, dar şi dinamica investiţiilor străine directe. Totodată, conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri rămâne marcată de mari incertitudini.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Analistul premiat pentru cele mai exacte estimări macroeconomice din România estimează o creştere economică de 3,5% pentru 2019

    Csaba Bálint, analist macroeconomic OTP Bank, a fost premiat de organizaţia internaţională de cercetare economică Consensus Economics pentru cele mai exacte estimări macroeconomice din România, potrivit unui anunţ oficial al băncii.

    „2018 ne-a purtat printr-o serie de surprize atât de ordin legislativ, cât şi macroeconomic, şi ne-a determinat să fim mereu în priză şi să evaluăm constant efectele locale pentru tendinţele observate la nivel internaţional. În contextul în care politicile monetare, macroeconomice şi modificările legislative au determinat opinia publică, consumatorul, să se informeze mai mult şi să se educe din punct de vedere economic şi financiar, consider că analizele macroeconomice reprezintă un reper important şi trebuie să reprezinte cât mai bine realităţile pieţei locale”, a declarat Csaba Bálint, Analist Macroeconomic OTP Bank România.

    Pentru anul 2019, analistul OTP Bank estimează o creştere a PIB-ului de 3,5%, similar cu anii anteriori, în care consumul gospodăriilor ar putea fi din nou principalul motor de creştere.

    Referitor la ratele de referinţă BNR, Balint consideră că ar putea rămâne la acelaşi nivel în anul 2019, însă pe termen mediu ar putea fi necesară o creştere modestă a ratei dobânzii pentru a menţine inflaţia bine ancorată de ţintă.

    „Politicile fiscale pro-ciclice şi neortodoxe, precum şi deficitul de cont curent relativ ridicat şi în creştere, semnalează acumularea de vulnerabilităţi. Prin urmare, este de aşteptat ca BNR să rămână în continuare deosebit de vigilentă”, crede analistul.

    În acest context, el consider că ritmul de creştere economică va continua să se diminueze în continuare în toate economiile cheie ale lumii, fără a intra într-o adevărată recesiune în acest an.

    Programul Forecast Accuracy Awards, dezvoltat de Consensus Economics, recunoaşte realizările unui grup restrâns de experţi economişti în prognoza, care au realizat cele mai exacte estimări cu privire la evoluţia produsului intern brut şi a inflaţiei în ţara în care activează, în anul 2018.

    În procesul de evaluare a analizelor macroeconomice pentru Forecast Accuracy Awards, Consensus Economics ia în considerare prognozele furnizate de analişti în decurs de 24 de luni. Pentru evaluarea exactităţii pentru anul 2018, au fost luate în considerare proiecţiiile colectate în perioada ianuarie 2017 – decembrie 2018.