BusinessMagazin

Tag: cota unica

  • Ponta spune că nu schimbă cota unică “pentru simplul motiv că preşedintele nu schimbă cote unice”

    “Dacă vroiam să schimb cota unică, o schimbam în cei doi ani şi jumătate ca prim-ministru. Nu o să mă apuc să o schimb în 2016 ca preşedinte, pentru simplul motiv că preşedintele nu schimbă cote unice”, a spus, vineri, premierul Victor Ponta, susţinând că ar fi vorba despre “dezinformări”, “minciuni” şi “manipulări”.

    El a arătat că Tăriceanu, ca prim-ministru, a introdus cota unică şi a precizat că această cotă va fi “garantată” de către viitorul Guvern Tăriceanu.

    La finalul acestei declaraţii, premierul Ponta a refuzat să accepte întrebări din partea presei în pofida insistenţelor.

    Agenţia de presă MEDIAFAX a publicat, joi seara, un document al Ministerului Finanţelor Publice (MFP) – ministrul delegat pentru Buget, care cuprinde mai multe propuneri de ordin fiscal, printre care renunţarea la cotă unică de 16%, începând din 2016 şi introducerea cotei progresive de impozitare a venitului, în trei trepte, de 15%, 25% şi 35%.

     

    Acelaşi document mai include printre propuneri o creştere a impozitelor locale pe terenuri şi imobile de 25%, o majorare similară urmând să fie aplicată din 2016, impozitarea de la începutul anului viitor cu o cotă de minim 5-9% a tuturor depozitelor bancare nou constituite unde sursa de provenienţă a banilor este incertă şi eliminarea impozitului pe profit şi introducerea impozitului pe cifra de afaceri, concomitent cu scăderea impozitului pe dividend la 5%.

    Propunerile au fost prezentate în Consiliul Consultativ al Ministrului Delegat pentru Buget.

    Ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, a declarat pentru MEDIAFAX că Ministerul Finanţelor Publice, prin cei doi miniştri, nu-şi asumă documentul prezentat de MEDIAFAX privind propuneri de modificări fiscale, dar spune că nu-şi va da demisia dacă totuşi documentul a fost elaborat de MFP.

    Întrebat dacă este dispus să demisioneze din funcţie în cazul în care se demonstrează că documentul prezentat de MEDIAFAX a fost elaborat, scris şi printat în Ministerul Finanţelor Publice şi distribuit în Consiliul Consultativ al Ministrului Delegat pentru Buget, Vâlcov a afirmat că nu poate răspunde pentru toţi angajaţii din instituţie.

    Pe de altă parte, Ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, a transmis un comunicat prin care afirmă că nu este de acord cu eliminarea cotei unice de impozitare, iar în instituţie, autoritatea în ceea ce priveşte stabilirea politicii fiscale, nu s-a fãcut niciodată un scenariu privind eliminarea cotei unice de impozitare.

    Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, propus de actualul premier Victor Ponta să preia conducerea Guvernului în cazul în care PSD va câştiga alegerile prezidenţiale, a declarat recent că tema cotei unice de impozitare a fost “fetişizată” în ultimii ani şi ar trebui reconsiderată cel puţin din perspectiva nivelului, dacă societatea românească are pretenţii mari de la stat.

    Cota unică a fost introdusă de la 1 ianuarie 2005, fiind principala temă de campanie a alianţei DA (PNL-PD) la alegerile din 2004.

    Cota unică a fost propusă iniţial de ministrul de Finanţe din perioada Guvernului Năstase, Mihai Tănăsescu, dar respinsă de PSD, inclusiv din cauza opoziţiei preşedintelui de atunci, Ion Iliescu.

  • România, ţara unde toate partidele vor să fie de dreapta

    Programul “Economia liberală”, lansat de PNL în mai 2014, propunea direct o cotă de 16% pentru CAS la angajator, CAS la angajat, TVA, impozit pe profit, venit şi dividende, corelată cu o creştere anuală a salariului minim. Evident, ca partide de opoziţie, nici PNL, nici PDL nu şi-au pus problema surselor de compensare la buget a măsurilor de relaxare fiscală propuse de ele, ba încă au cerut guvernului Ponta, sub ameninţarea moţiunii de cenzură, să taie CAS de la 1 mai sau de la 1 iulie, nu de la 1 octombrie.

    PSD, la rândul său guvernat de o mentalitate de partid aflat veşnic în opoziţie faţă de “regimul Băsescu”, şi-a asumat reducerea CAS ca pe o acţiune de frondă faţă de preşedintele Traian Băsescu, care avusese grijă încă din iarnă să dezaprobe preventiv măsura, pe motiv că finanţele ţării sunt la pământ.

    Dorinţa PSD de a părea mai de dreapta prin promovarea reducerii CAS, punct din programul de guvernare al defunctei USL, s-a izbit însă de solidarizarea bruscă a PNL, PDL şi PMP în jurul ideii enunţate de preşedinte, cum că parlamentarii lor, mai naivi din fire, au fost păcăliţi de PSD atunci când au votat la unison reducerea CAS la începutul lui iulie. Mai exact, toate cele trei partide au dat acum de înţeles că abia la întâlnirea Băsescu-Ponta-Ioana Petrescu de la Cotroceni s-au luminat brusc că reducerea CAS ar dezechilibra bugetul ţării, pentru că PSD nu ştie să guverneze.

    Iar cel ce a găsit în această iluminare colectivă un temei de a se afirma pe sine ca posibil lider măcar de moment al Dreptei a fost Mihai-Răzvan Ungureanu, şeful FC, care în numele oripilării sale faţă de filmuleşul întâlnirii de la Cotroceni, a cerut solemn PNL, PDL şi PMP să semneze un Pact Naţional pentru o Guvernare Decentă, însoţit de un apel comun la demisia Ioanei Petrescu de la Finanţe.

  • Ministrul Finanţelor anunţă menţinerea cotei unice în 2015, din cauza “aspectelor tehnice”

     “Sigur menţinem cota unică de impozitare pentru companii. Sincer nu cred că se poate realiza din 2015. Există mai multe aspecte tehnice (…) În viitorul foarte apropiat nu văd să se poată face. Presupune schimbări majore, cum se declară şi se plăteşte”, a arătat Petrescu.

    Ministrul Finanţelor a recunoscut că trecerea la impozitarea progresivă este trecută atât în programul de guvernare, cât şi în strategia fiscal-bugetară, ca o formă de relaxarea a fiscalităţii pentru persoanele cu venituri reduse, dar a refuzat să răspundă la întrebarea directă dacă este de părere că ar trebui să se renunţe la cota unică.

    Cititi mai multe pe www.medifax.ro

  • Cumpărarea caselor şi a maşinilor se va face în continuare cu banii jos

    Măsura de plafonare a fost susţinută de ministrul de resort Ioana Petrescu, care a apreciat că limitarea plăţilor în numerar reduce evaziunea fiscală şi spălarea de bani. Proiectul de lege privind plăţile în numerar se află în dezbatere de câteva luni, după ce Guvernul a anunţat că ar vrea să interzică plata în numerar pentru terenuri, case şi maşini.

    Ioana Petrescu a declarat recent că prioritatea MFP este să eficientizeze colectarea veniturilor, inclusiv prin reducerea birocraţiei, dar şi prin eventuale măsuri de relaxare fiscală de genul introducerii cotei progresive de impozitare pentru populaţie din 2015, dacă spaţiul bugetar o va permite. De asemenea, contribuţiile de asigurări sociale ar urma să fie reduse la angajator din luna iulie a acestui an dacă este posibil, iar dacă spaţiul fiscal nu va permite, atunci de la începutul anului viitor.

    Ministrul a precizat că va continua unele programe lansate de predecesorul său, întrucât nu este “genul care să strice ce au început alţii”, menţionând planul de restructurare a ANAF, convenit cu Banca Mondială, de unde România a tras un miliard de dolari, şi plafonarea plăţilor în numerar.

    În ianuarie, când ministru al finanţelor era Daniel Chiţoiu, Guvernul intenţiona să promoveze o reglementare care limita la 2.000 de lei pe zi plăţile în numerar pe care le pot face firmele între ele şi către persoane fizice şi introducea un plafon de 10.000 de lei pentru plăţi între persoanele fizice. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a comentat atunci iniţiativa spunând că limitarea plăţilor în numerar, mai ales la tranzacţiile cu terenuri, aminteşte de zicala “iadul e pavat cu intenţii bune”, întrucât intenţia de stopare a evaziunii fiscale prin aducerea obligatorie la bancă a proprietarilor ar spori birocraţia şi aşa existentă şi ar descuraja tranzacţiile, mai ales pentru proprietarii în vârstă.

    Proiectul de ordonanţă din ianuarie mai cuprindea şi o limitare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit a comisioanelor pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare a tranzacţiei. Guvernul nu va renunţa la această prevedere, în ciuda lobby-ului din partea companiilor emitente şi din partea băncilor.

     

  • Voinea nu spune cine a propus acciza la benzină, dar divulgă că FMI a vrut creşterea cotei unice

    “Cine a venit cu această măsură? Ele nu sunt personalizate. Au fost multe măsuri pe masă (…) nu are rost să intrăm în astfel de detalii. Aceste măsuri se discută cu partea romană şi noi le asumăm. O măsură care a fost pe masă, nu la solicitarea părţii române, şi pe care nu am adoptat-o, a fost creşterea cotei unice. De la 16 la 18%. N-am adoptat-o pentru că ne-am uitat la efectele asupra întregii economii”, a spus Voinea la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică la ProTV.

    El a explicat că bugetul se construieşte pe un nivel al deficitului şi al veniturilor şi apoi trebuie acoperit golul care se naşte ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. “Golul respectiv era de peste 5 miliarde de lei (…) Inclusiv creşterea salariului minim a adus un plus la buget, pentru că pe sectorul privat sunt mai multe salarii minime decât în sectorul public”, a continuat Voinea.

    Ministrul a arătat că măsura creşterii accizei cu 7 eurocenţi aduce la buget 2,6 miliarde lei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • Voinea nu spune cine a propus acciza la benzină, dar divulgă că FMI a vrut creşterea cotei unice

    “Cine a venit cu această măsură? Ele nu sunt personalizate. Au fost multe măsuri pe masă (…) nu are rost să intrăm în astfel de detalii. Aceste măsuri se discută cu partea romană şi noi le asumăm. O măsură care a fost pe masă, nu la solicitarea părţii române, şi pe care nu am adoptat-o, a fost creşterea cotei unice. De la 16 la 18%. N-am adoptat-o pentru că ne-am uitat la efectele asupra întregii economii”, a spus Voinea la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică la ProTV.

    El a explicat că bugetul se construieşte pe un nivel al deficitului şi al veniturilor şi apoi trebuie acoperit golul care se naşte ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. “Golul respectiv era de peste 5 miliarde de lei (…) Inclusiv creşterea salariului minim a adus un plus la buget, pentru că pe sectorul privat sunt mai multe salarii minime decât în sectorul public”, a continuat Voinea.

    Ministrul a arătat că măsura creşterii accizei cu 7 eurocenţi aduce la buget 2,6 miliarde lei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • Concurs: cine critică mai tare FMI câştigă

    Decizia a venit exact după ce Crin Antonescu, liderul partidului, se pregătea să se lanseze în obişnuitele critici “de opoziţie” la adresa FMI, spunând că acordul cu Fondul este “un handicap” şi “o situaţie nefericită şi temporară”, fiindcă împiedică România să aibă cu adevărat o politică economică proprie. Mandatul PNL, ca de altfel şi al Guvernului, în negocierile cu FMI a fost legat de menţinerea cotei unice, creşterea salariului minim şi reducerea CAS, însă numai primele două scopuri s-au realizat în proiectul de buget, ţinând cont că reducerea CAS la angajator, cu 5% de la jumătatea anului viitor, a fost acceptată de FMI numai dacă Guvernul va găsi între timp alte surse de a acoperi gaura de venituri. În plus, o victorie de etapă a fost faptul că FMI şi CE au acceptat amânarea liberalizării preţului gazelor pentru companii, după ce în vară se opuneau.

    Pornirea de a se poziţiona în apărarea românilor vitregiţi de FMI (şi implicit contra Guvernului care ascultă de FMI) nu este, bineînţeles, o tactică specifică PNL, ci oricărui partener junior în guvernele româneşti de coaliţie. Rezultatul, în cazul de faţă, a fost eliberarea unui culoar retoric larg pentru PDL, ca lider al opoziţiei, care a putut astfel nu doar să-şi proclame o grijă faţă de soarta românilor destul de stranie raportat la conţinutul guvernărilor Boc, dar şi să-şi consolideze tactica de acţiune pentru perioada următoare.

    PDL a cerut parlamentarilor să nu voteze bugetul pe 2014 al guvernului Ponta, iar preşedintele Traian Băsescu a declarat chiar că angajamentele cu FMI ar trebui renegociate, fiindcă în forma actuală dezavantajează România. Potenţialul candidat la preşedinţie al Dreptei, Cătălin Predoiu, a criticat şi el în voie dependenţa guvernelor României de FMI, care brusc le pare nefirească democrat-liberalilor (după atâţia ani în care au susţinut-o pe când cei din USL o criticau), iar Andreea Paul, prim-vice al PDL, i-a chemat pe parlamentarii PNL să i se alăture în semnarea unei moţiuni de cenzură contra Guvernului pe tema situaţiei economice a ţării.

  • Antonescu: Cota unică e bătută în cuie în urma discuţiilor cu FMI. Va rămâne la 16% în 2014

     Antonescu a fost întrebat dacă în urma discuţiilor cu FMI este un lucru clar faptul că nu va creşte cota unică anul viitor.

    “Da, am înţeles şi de la domnul Chiţoiu, şi de la primul ministru că acest lucru e bătut în cuie”, a spus Antonescu.

    El a menţionat că, atunci când s-a referit la lupta premierului şi a ministrului de Finanţe de a menţine nivelul cotei unice, nu a imaginat “nişte lupte fizice între Ponta, Chiţoiu şi domnii de la FMI”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu: Cota unică e bătută în cuie în urma discuţiilor cu FMI. Va rămâne la 16% în 2014

     Antonescu a fost întrebat dacă în urma discuţiilor cu FMI este un lucru clar faptul că nu va creşte cota unică anul viitor.

    “Da, am înţeles şi de la domnul Chiţoiu, şi de la primul ministru că acest lucru e bătut în cuie”, a spus Antonescu.

    El a menţionat că, atunci când s-a referit la lupta premierului şi a ministrului de Finanţe de a menţine nivelul cotei unice, nu a imaginat “nişte lupte fizice între Ponta, Chiţoiu şi domnii de la FMI”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu: Mandatul PNL pentru Chiţoiu în discuţia cu FMI, menţinerea cotei unice şi reducerea CAS

     Liderul PNL a fost întrebat dacă mandatul dat ministrului Finanţelor privind împotrivirea faţă de creşterea fiscalităţii a fost respectat.

    “Mandatul a fost dat în legătură cu cota unică şi în legătură cu scăderea cu 3 puncte procentuale deocamdată a CAS-ului. Este un mandat pe care dnul Chiţoiu l-a păstrat, un mandat pe care l-a susţinut şi un mandat pe care îl susţine în continuare (…) Ministrul Finanţelor a rămas în baza strictă a mandatului pe care PNL i l-a dat, mandat care în cele două chestiuni avea şi are şi susţinerea prim-ministrului”, a declarat preşedintele PNL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro