Tag: cota de piata

  • Cea mai mare lovitură pentru Dacia din întreaga sa ISTORIE. Anunţul făcut de francezii de la Mioveni. „Aceasta este strategia noastră!”

    Din 2000 până în prezent, investiţiile realizate de către Grupul Renault România se ridică la aproape 3 miliarde de euro, fiind vorba de investiţii în noile produse (vehicule, motoare, cutii de viteze, componente mecanică) şi de investiţii în creşterea competitivităţii proceselor de producţie (condiţii sociale, creşteri de capacitate, procese de automatizare, calitate şi reducere de costuri). Ponderea cea mai mare a fost alocată platformei industriale de la Mioveni.

    Pentru prima oară însă Dacia înregistrează cel mai mare record din istoria sa. 

    Cea mai mare lovitură pentru Dacia din întreaga sa  ISTORIE. Anunţul  făcut de francezii de la Mioveni. „Aceasta este strategia noastră!”

  • Grupul Renault, 1,88 de milioane de vehicule vândute în primul semestru din 2017

    Grupul, precum şi mărcile Renault şi Dacia, realizează un record de vânzări semestriale cu 1.879.119, 1.342.968 şi respectiv 333.050 de vehicule vândute. Vânzările  Renault Samsung Motors au crescut cu 12,5 %, iar cele ale Lada cu 12,2 %.

    Am atins un nou record prin cele 1,88 milioane de vehicule vândute într-un semestru. Volumele de vânzări şi cotele de piaţă au crescut în cazul tuturor mărcilor noastre şi în toate regiunile. Strategia noastră de reînnoire a gamei şi de extindere geografică continuă să dea roade.” a declarat Thierry Koskas, membru al Comitetului Executiv, Vice-preşedinte pentru vânzări şi marketing al Grupului Renault.

    În Europa, înmatriculările Grupului continuă să crească mai accelerat decât piaţa. Acestea au înregistrat o creştere de 5,6 %, în condiţiile în care piaţa a cunsocut o dinamică pozitivă de 4,4 %, ceea ce înseamnă 1 025 300 de vehicule înmatriculate în primul semestru. Cota de piaţă a Grupului în Europa ajunge la  10,8 %, în creştere cu 0,1 puncte. Marca Renault a înregistrat şi ea o creştere de 4,3 %. Cota sa de piaţă se ridică la 8,2 %. Renault beneficiază în special de pe urma reînnoirii complete a familiei Mégane în anul 2016. Clio 4 este a 2–a cea mai vândută mai maşină în Europa, iar crossover-ul Captur este pe locul 1 în categoria sa. Pe segmentul vehicule electrice, Renault se menţine în frunte cu o cotă de piaţă de  26,8 %. Volumele vânzărilor au crescut cu 34 %. Înmatriculările modelului ZOE, cea mai vândută maşină electrică în Europa, înregistrează o dinamică de 44%. Marca Dacia realizează în Europa un record de vânzări la şase luni, cu 245.453 vehicule vândute (+9,3 %) şi o cotă de piaţă de 2,6 %. Aceste rezultate sunt datorate în special performanţei modelelor Sandero faza 2 lansat la sfârşitul anului 2016 şi Duster. În Franţa, marca Renault are cea mai bună performanţă semestrială din ultimii 6 ani în categoria autoturismelor. Twingo, Clio, Talisman şi Espace se află pe primul loc în segmentele lor. Dacia îşi depăşeşte propriul record de vânzări cu Sandero, lider pe piaţa autoturismelor vândute persoanelor fizice. ZOE rămâne liderul necontestat al pieţei maşinilor electrice, reprezentând aproape 70% din piaţa franceză a autoturismelor electrice, cu peste 9 200 de înmatriculări, în creştere cu peste 42% în raport cu aceeaşi perioadă din anul precedent.

    În afara Europei, şi restul regiunilor au înregistrat creşteri ale vânzărilor şi cotei de piaţă. Înmatricularile Grupului au crescut cu 16,8 % pe o piaţă care a crescut cu 3,4 %. Grupul Renault îşi consolidează poziţiile ca urmare a succesului gamei sale: QM6 şi SM6 în Coreea, Kaptur, Vesta şi Xray în Rusia, Koleos în China, Mégane Sedan în Turcia şi Oroch în America Latină. În Africa-Orientul Mijlociu-India, înmatriculările Grupului au crescut cu 19,3 %, iar cota de piaţă a ajuns la 6,4 % (+1,1 puncte).În Iran, creşterea vânzărilor a fost de 100,3 %, iar cota de piaţă a atins 9,8 % (+4 puncte) datorită succesului Tondar şi Sandero.În India, Renault rămâne prima marcă auto europeană având o cotă de piaţă de 3,3 %.În Maghreb, vânzările Grupului au crescut cu 10,1 % pe o piaţă în scădere cu 8,3 %. Cota de piaţă a Grupului a atins 43 %, în creştere cu 7,2 puncte. În Eurasia, înmatriculările sunt în creştere cu 8,6 % într-o piaţă care a crescut cu 2,5 %. Cota de piaţă a Grupului, care include acum marca Lada, a progresat cu  1,4 puncte ajungând la 24,5 % în special datorită dinamismului său în Rusia.

    Piaţa rusă, care a crescut pentru prima dată în ultimii 4 ani, a înregistrat un avans de 6,9 % în primul semestru. Vânzările Grupului (inclusiv Lada) au crescut cu 14 %.Vânzările Lada cresc într-un ritm de aproape două ori mai rapid decât al pieţei, progresând cu 12,8 % în condiţiile unei cote de piaţă de 19,5 % (+1 punct), datorită succesului noilor modele Vesta şi Xray.Marca Renault ajunge la o cotă de piaţă de 8,4 % în creştere cu 0,7 puncte. Kaptur s-a vândut în 14 141 de unităţi în primul semestru.Rusia devine a 2-a piaţă a Grupului, luând în calcul şi volumele de vânzări ale mărcii Lada.  În regiunea Asie Pacific, înmatriculările cresc cu 50,5 % pe o piaţă în creştere cu 3,6 %. În China, Renault a vândut aproape 36.000 de vehicule (în comparaţie cu 9.771 în aceeaşi perioadă a anului 2016), din care 21.000 de unităţi din „Noul Koleos” lansat la sfârşitul anului 2016 şi fabricat local.

    Renault Samsung Motors creşte cu 12,5 % în Coreea, pe o piaţă în scădere cu   4,2 %. Cota de piaţă ajunge la 6,9 % (+1 puncte) ca urmare a succesului de care s-au bucurat ultimele produse lansate (SM6 şi QM6). În America Latină, vânzările au progresat cu 14,6 % pe o piaţă în creştere cu 8,3 %, cota de piaţă ridicându-se la 6,5 %, în creştere cu 0,4 puncte. Sandero, Logan şi Duster Oroch îşi menţin popularitatea. Grupul Renault continuă să profite din plin de revenirea pieţei argentiniene, înmatriculările vehiculelor sale crescând cu 45,6 % pe o piaţă în creştere cu 34%. Cota de piaţă evoluează cu un 1,1 punct ajungând la 13,3 %. Renault beneficiază de producţia locală a Sandero şi Logan care a demarat la finalul anului 2016. În Brazilia, piaţa a crescut cu 4,2 %, iar Grupul a valorificat această creştere, sporindu-şi vânzările cu 5,1 % raportat la o cotă de piaţă de 7,4 %.

    Perspectiele comerciale ale Grupului Renault în anul 2017

    Se anticipează că în anul 2017 piaţa mondială va avea o creştere între 1,5 % şi 2,5 %. Piaţa europeană ar trebui de asemenea să crească cu 2%, acelaşi nivel de creştere fiind preconizat şi în cazul pieţei franceze. La nivel internaţional, dincolo de Europa, este probabil ca piaţa rusă să aibă o creştere de peste 5%, iar piaţa braziliană să crească cu 5%. Se anticipează că pieţele din China (+5 %) şi India (+8 %) îşi vor menţine dinamica de creştere. În al doilea semestru, în Europa, Grupul ar putea profita din plin de reînnoirea gamei sale, iar la nivel internaţional de dinamica Koleos în China, Kaptur, Xray şi Vesta în Rusia, QM6 şi SM6 în Coreea de Sud, de noua gamă de vehicule SUV în America Latină. În acest context, Grupul Renault şi confirmă obiectivele comerciale pentru anul 2017, constând în creşterea vânzărilor şi a cotelor de piaţă în Europa şi în afara Europei.  

  • Cum arată cea mai eficientă fabrică de anvelope din lume: produce zilnic 46.000 de unităţi

    Nokian Tyres a fost fondată în 1988, însă îşi are rădăcinile în anul 1898, când a fost înfiinţată Suomen Gummitehdas Oy sau Fabrica de Cauciuc Finlandeză; compania este cel mai nordic producător de anvelope din lume. Sediul central al Nokian Tyres se află în Nokia, Finlanda, iar sediul european este la Praga.

    |n 2015, cifra de afaceri netă a companiei a fost de aproximativ 1,4 miliarde euro, iar marja de profit de peste 20%. Acesta este şi motivul pentru care Nokian Tyres nu caută extinderea afacerii pe segment de buget. ”De când am început businessul în Rusia, în 2004, am reuşit să devenim lideri de piaţă pe segmentele premium şi medium. Pe cel premium, spre exemplu, vindem de două ori mai multe anvelope decât principalul concurent, producătorul Michelin“, notează CEO-ul companiei.

    Fabrica de la Vsevolozhsk, pe care am vizitat-o, a pornit în 2005 cu o capacitate de producţie de 1 milion de anvelope pe an; astăzi, 15,5 milioane de astfel de produse ies pe poarta fabricii. Unitatea de producţie include toate segmentele necesare pentru a transforma materia primă în produs final, iar ritmul este unul impresionant: 46.000 de anvelope ies zilnic de pe liniile de producţie şi sunt stocate, ulterior, în depozitul adiacent (ce are o capacitate de 1 milion de unităţi); fabrica din Rusia este cea mai eficientă unitate de producţie de anvelope la nivel global. Un aspect interesant: 86% din anvelopele Nokian sunt produse în acest loc.

    Până în prezent, Nokian Tyres a investit peste 1 miliard de euro în extinderea şi automatizarea fabricii de la Vsevolozhsk. E uşor să observi de ce: pe fiecare culoar există câte un robot sau maşină de ridicat autonomă.

    ”Producem anvelope de peste 80 de ani, prin urmare există destul de multă istorie în spate“, spune Andrei Pantioukhov, preşedinte interimar şi CEO Nokian Tyres, în cadrul evenimentului de presă. ”Prima fabrică, cea din Finlanda, are peste o sută de ani vechime; ea a fost însă extinsă şi modernizată de-a lungul timpului, iar acum vorbim de o tehnologie similară cu cea de aici. Putem produce acolo până la 6 milioane de anvelope anual, dar producţia actuală este de 2,5 milioane.“ Motivul pentru impunerea acestei limite este unul economic: din punctul de vedere al costurilor, e mai convenabil pentru companie să producă anvelope în Rusia. Din punct de vedere tehnic, singura diferenţă este că fabrica din Finlanda operează cinci zile pe săptămână, în timp ce unitatea din Rusia funcţionează 24 de ore, şapte zile din şapte.

    Nokian deţine şi mai multe centre de testare, cel mai important fiind cel din Finlanda. Mai exact, Nokian îşi testează amănunţit produsele pe zăpadă, gheaţă şi lapoviţă în centrul denumit White Hell (Iadul Alb), aflat în apropierea localităţii Ivalo din Laponia. Centrul se întinde pe mai mult de 700 de hectare de câmp înzăpezit şi este poziţionat mult dincolo de Cercul Polar Arctic.

  • Femeia care conduce cea mai mare companie din domeniul bunurilor de larg consum

    Şi argumenta, tot ea: „România este una dintre cele mai performante pieţe pentru British American Tobacco”; pe-atunci, filiala locală a BAT deţinea o cotă de piaţă de 50% în valoare şi volum.

    Astăzi, compania condusă de irlandeză deţine 54,5% cotă de piaţă la nivel naţional şi ajunge la 61% în Bucureşti, conform datelor companiei. British American Tabacco a avut afaceri de 1.656  milioane de euro în 2015, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014. Iar în opinia Gemmei Webb, anul acesta va continua aceeaşi tendinţă, estimând creşterea vânzărilor şi profitabilităţii. „Am avut un an foarte bun în 2015 şi ne aşteptăm ca tendinţa să se menţină şi în 2016, deoarece în România jumătate dintre fumători aleg ţigările noastre.”

    Cele mai importante branduri pentru companie sunt sunt Kent (24,6% cotă de piaţă la nivel naţional) şi Pall Mall (17%). Gemma Webb lucrează în cadrul companiei de 15 ani, ocupând anterior poziţia de trade marketing & distribution manager pe Europa de Vest. Înainte de a face parte din echipa BAT, Gemma Webb a lucrat în cadrul unei companii producătoare de substanţe chimice în Germania.

  • Femeia care conduce cea mai mare companie din domeniul bunurilor de larg consum

    Şi argumenta, tot ea: „România este una dintre cele mai performante pieţe pentru British American Tobacco”; pe-atunci, filiala locală a BAT deţinea o cotă de piaţă de 50% în valoare şi volum.

    Astăzi, compania condusă de irlandeză deţine 54,5% cotă de piaţă la nivel naţional şi ajunge la 61% în Bucureşti, conform datelor companiei. British American Tabacco a avut afaceri de 1.656  milioane de euro în 2015, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014. Iar în opinia Gemmei Webb, anul acesta va continua aceeaşi tendinţă, estimând creşterea vânzărilor şi profitabilităţii. „Am avut un an foarte bun în 2015 şi ne aşteptăm ca tendinţa să se menţină şi în 2016, deoarece în România jumătate dintre fumători aleg ţigările noastre.”

    Cele mai importante branduri pentru companie sunt sunt Kent (24,6% cotă de piaţă la nivel naţional) şi Pall Mall (17%). Gemma Webb lucrează în cadrul companiei de 15 ani, ocupând anterior poziţia de trade marketing & distribution manager pe Europa de Vest. Înainte de a face parte din echipa BAT, Gemma Webb a lucrat în cadrul unei companii producătoare de substanţe chimice în Germania.

  • Raiffeisen Bank a acordat peste 350 de milioane de euro IMM-urilor în cadrul iniţiativelor JEREMIE

    Raiffeisen Bank deţine cea mai mare cotă de piaţă pe acest tip de finanţare IMM, peste 50% din totalul volumelor acordate de către toate băncile din România, prin aceste programe.

    Creditele acordate de Raiffeisen Bank IMM-urilor au vizat atât finanţarea activităţii curente cât şi a investiţiilor, pe termen mediu şi lung, în condiţii extrem de avantajoase pentru client – dobândă subvenţionată şi cerinţe reduse de garanţii. Acest instrument financiar a fost unul dintre cele mai atractive de pe piaţa românească şi ne-a adus multe satisfacţii, atât clienţilor cât şi nouă. Pe parcursul derulării celor două iniţiative JEREMIE am acordat peste 4700 de finanţări. Aceste rezultate au poziţionat Raiffeisen Bank ca lider incontestabil pe piaţa locală în acordarea acestui tip de finanţare cu peste 50% cotă de piaţă, dacă vorbim de volume şi peste 70% cotă de piaţă, ca număr de finanţări” a declarat Monica Udrescu, Director Executiv al Ariei IMM la Raiffeisen Bank.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Activele Libra Bank s-au dublat în ultimii doi ani

    Soldul surselor a atins valoarea de 3,04 miliarde lei, iar soldul creditelor s-a ridicat la 2,09 miliarde lei. Rata creditelor neperformante a scăzut până la 3%, instituţia situându-se sub media pieţei din acest punct de vedere.

    “2016 a reprezentat pentru Libra Internet Bank încă un an consecutiv de creştere susţinută şi echilibrată. A fost un an în care ne-am îndeplinit obiectivele ambiţioase, am obţinut un profit record şi am continuat să lansăm produse inovatoare, în premieră pentru piaţa bancară din România”, a spus Emil Bituleanu, director general Libra Internet Bank.

    Libra Internet Bank a ajuns, la finalul anului 2016, la o cotă de piaţă de 0.86%. În prezent, banca are o reţea teritorială de 49 de sucursale care deservesc clienţi din segmentele profesii liberale, IMM, corporate şi agribusiness.

  • Băncile care nu vor supravieţui. Dacă aveţi conturi la ele, trebuie să ştiţi asta

    Consolidarea pe piaţa ban­ca­ră românească va continua şi este po­si­bilă chiar o înjumătăţire a nu­mă­rului de instituţii de credit, însă pro­cesul nu va fi rapid şi automat, susţin unii bancheri care au par­ticipat ieri la con­fe­rinţa „Emerging fun­ding for the real eco­nomy“, care l-a avut guest spea­ker pe Geor­ge Fried­man, unul dintre cei mai influenţi con­sultanţi ame­ricani în geopolitică, pre­şe­din­te al Stratfor şi Geo­po­litical Futures.

    Băncile care nu vor supravieţui. Dacă aveţi conturi la ele, trebuie să ştiţi asta

  • CEO ING Bank despre Darea în plată: Este foarte periculos că astfel de lucruri se pot întâmpla

    “Darea în plată este mai mult sau mai puţin consituţională şi a creat o stare de incertitudine în piaţă. Pentru noi a fost un impact marginal, circa 30-40 de cazuri, pe care le-am discutat cu clienţii noştri pentru a le rezolva. Este foarte periculos că astfel de lucruri se pot întâmpla”, a declarat miercuri Michal Szczurek, CEO ING Bank România.

    În ceea ce priveşte “Prima Casă” reprezentantul băncii a spus că banca a început târziu acest program. “Nu suntem dependenţi de acest program. Sigur, clienţii întreabă despre Prima Casă”.

    În cadrul acestui program ING Bank are o cotă de piaţă de 8%.

  • Opinie Tudor Cipăianu, Ensight Management Consulting: Cum este influenţată cota de piaţă de concepte strategice precum propunerea de valoare şi profilul de client

    O dată cu noul an, vin şi noi provocări, spune o zicală. Printre provocările anului 2017 cu siguranţă va fi aceea de a consolida poziţiile câştigate anterior, în contextul unei economii locale favorabile, dar şi al unei perspective pozitive pentru anul în care tocmai am păşit. Lupta pentru cota de piaţă va fi acerbă. Printre cele mai eficiente „arme” folosite în acest tip de „luptă”, unde obiectivul final este creşterea sau menţinerea cotei de piaţă, sunt: identificarea şi promovarea PROPUNERILOR DE VALOARE (VALUE PROPOSITION), respectiv stabilirea PROFILURILOR DE CLIENŢI (CLIENT PROFILE) ce urmează să fie abordaţi pe viitor. Cele două sunt strâns legate şi se dezvoltă în paralel. Prima răspunde la întrebarea „Ce oferim?”, iar a doua răspunde la întrebarea „Pentru cine oferim?”.

    Propunerea de valoare (Value Proposition) este importantă, deoarece se determină elementele prin care compania se poate diferenţia cu adevărat şi astfel oferă clientului motive să aleagă compania în detrimentul competiţiei. Ofertele se generează având două elemente ca puncte de referinţă, clienţii şi produsele/serviciile. În funcţie de clienţi, se vor prezenta beneficiile relevante asociate cu produsele/serviciile oferite de companie. Prezenţa detaliilor concrete susţinute de cifre sau exemple de situaţii relevante în propunerile de valoare va crea din start un avantaj. Astfel, Propunerea de Valoare trebuie să îi demonstreze clientului că unele dintre cele mai importante preocupări ale sale pot avea un răspuns: “VALUE” – să îi aducă plusvaloare, “COST” – să îi scadă costurile, “PEACE OF MIND” – să îi demonstreze că reprezintă un partener de încredere. Este foarte important ca forţa de vânzări să cunoască ce rol are Propunerea de Valoare pentru fiecare dintre clienţi şi să o comunice în consecinţă.

    DE REGULĂ, CELE MAI SEMNIFICATIVE PROPUNERI DE VALOARE SUNT REFERITOARE LA:

    • Experienţa în piaţă – dobândită prin proiectele încheiate cu succes, clienţii mulţumiţi de produsele/ serviciile oferite, specialiştii recunoscuţi etc;
    • Portofoliul vast de produse pe care îl oferă compania;
    • Serviciile complete pe care le oferă;
    • Beneficiile asociate cu produsele/serviciile oferite ş.a.m.d.

    Este recomandat ca o companie să-şi aleagă un număr limitat de Propuneri de Valoare, important fiind, aşa cum am precizat anterior, ca propunerile să se concentreze pe ceea ce compania are certitudinea că poate să livreze. În cadrul unor serii de exerciţii strategice cu top managementul unor companii din Romania, pe durata cărora am urmărit să definim împreună respectivele propuneri de valoare, am observat o ruptură între statu- quo-ul cunoscut de aceştia şi realitatea produselor şi a serviciilor livrate.

    Acest lucru poate să apară atât la companii de dimensiuni mari, cât şi la cele mici. Astfel, baza de la care se va porni pentru dezvoltarea propunerilor trebuie să fie situaţia curentă, cu aspectele pozitive şi negative, împreună cu viitoarele planuri de dezvoltare, toate documentate structurat, astfel încât să fie cunoscute de către toţi cei care vor asista la acest exerciţiu.

    După definire, pentru propagarea ofertelor în organizaţie şi în piaţă, următorul pas este dezvoltarea SISTEMULUI DE LIVRARE A VALORII, unde se vor stabili mijloacele prin care vor fi livrate propunerile (produsele/serviciile cheie, angajaţii cheie etc.), şi căile de COMUNICARE A VALORII, unde vor fi stabilite canalele de comunicare a propunerilor. Acestea reprezintă două componente esenţiale pentru orice companie care doreşte să fie aproape de clienţii săi.

    A doua „armă” care va ajuta în lupta pentru cota de piaţă este aceea de a defini PROFILURILE DE CLIENT (CLIENT PROFILE). Aceste profiluri vor fi poziţionate drept referinţe în momentul căutării de clienţi noi. Se va ţine cont de Propunerile de Valoare definite anterior şi care vor reprezenta unul din pilonii prezentărilor către viitorii clienţi. Prin urmare, fiecare Profil de Client relevant va avea o propunere de valoare specifică, diferenţierea fiind esenţială prin simplul fapt că nu toţi clienţii sunt în totalitate asemănători (există posibilitatea unor elemente comune).

    Obiectivul este optimizarea efortului de colectare a clienţilor noi (cunoscând Profilul Clienţilor doriţi, aceştia pot fi mai uşor identificaţi). Prin urmare, scade şi efortul cu gestiunea clienţilor consideraţi nestrategici şi neprofitabili, care nu s-ar încadra în mod normal în specificul Profilurilor de Clienţi. De obicei se definesc în urma unor ateliere de lucru, în care se discută structurat despre fiecare caracteristică pe care Profilul de Client o va avea, iar atributele rezultate vor sta la baza identificării potenţialilor clienţi. Probabil veţi întreba, care este diferenţa dintre un Profil de Client şi o segmentare de clienţi? În mare parte sunt similare, doar că segmentarea de regulă este făcută pentru companii cu un număr de clienţi foarte mare (industrii precum retail, e-commerce, servicii financiare retail etc.), de regulă pe segmentul B2C, iar Profilurile de Client se realizează de către companii care se adresează segmentului B2B, unde numărul de clienţi este mai restrâns şi unde abordarea lor trebuie să fie personalizată, în majoritatea cazurilor datorită faptului că produsele/ serviciile oferite de vânzători nu au ca destinaţie întreaga piaţă (niche market products).

    PROFILURILE DE CLIENŢI SE DEFINESC ÎN FUNCŢIE DE URMĂTOARELE ELEMENTE:

    • Clienţii cu nevoi speciale;
    • Disponibilitatea la achiziţia de produse speciale;
    • Situaţia financiară;
    • Tipul de relaţionare necesar;
    • Condiţiile pentru livrarea produsului/serviciului;
    • Condiţiile industriei etc.

    Majoritatea clienţilor Ensight care au trecut printr‑un proces de redefinire a Propunerilor de Valoare şi de identificare a Profilurilor de Clienţi ajung, de regulă, să obţină beneficiile asociate cu business case-urile calculate anterior, în următoarele 6 până la 12 luni de la finalizarea implementării măsurilor. Esenţială în cadrul implementării este stabilirea unui plan concret de acţiune, cu termene clare şi responsabili pentru fiecare activitate. În plus, un element la fel de important este implicarea top managementului în monitorizarea şi corectarea derapajelor.