BusinessMagazin

Tag: corina cretu

  • Creţu aprobă programul transfrontalier Interreg de 258 milioane de euro pentru România şi Bulgaria

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, programul transfrontalier Interreg, aprobat, vineri, de comisarul Corina Creţu, “va îmbunătăţi condiţiile de viaţă, de studiu şi de muncă în cele 15 regiuni de frontieră din România şi Bulgaria, sporindu-le astfel atractivitatea atât pentru turişti, cât şi pentru investitori”.

    Valoarea totală a investiţiilor din cadrul programului se ridică la 258,5 de milioane de euro, contribuţia Uniunii Europene, prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), fiind de 215,7 milioane de euro.

    Programul, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, va avea cinci priorităţi: o regiune bine conectată, verde, sigură, eficientă şi o regiune incluzivă cu mână de lucru calificată.

    Cele 15 regiuni vizate de programul Interreg sunt Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Dolj, Mehedinţi şi Olt din România şi Vidin, Montana, Vratsa, Pleven, Veliko Tarnovo, Ruse, Silistra şi Dobrich din Bulgaria.

    Printre rezultatele preconizate de Comisie în urma derulării programului se numără îmbunătăţirea navigabilităţii pe Dunăre şi Marea Neagră în zona transfrontalieră, crearea unui nou model de utilizare durabilă a patrimoniului natural şi cultural din zona transfrontalieră, sporirea capacităţii de prevenire şi gestionare a riscurilor de dezastre în zona transfrontalieră.

    Totodată, CE vizează integrarea zonei transfrontaliere din punctul de vedere al ocupării şi mobilităţii forţei de muncă şi îmbunătăţirea relaţiilor de cooperare şi a eficienţei instituţiilor publice din zona transfrontalieră.

    “Locuitorii acestor regiuni de frontieră din România şi Bulgaria vor beneficia în mod direct de programul pe care l-am adoptat astăzi. Aceste regiuni constituie o zonă a Europei unde buna colaborare şi încercarea de a rezolva problemele comune sunt esenţiale. Zona oferă, de asemenea, oportunităţi considerabile datorită proximităţii cu fluviul Dunărea şi cu Marea Neagră”, a declarat comisarul european Corina Creţu.

     

  • Prima decizie majoră a Corinei Creţu, comisarul român: 262 de milioane de euro suplimentare de fonduri pentru autostrăzile României

    Printr-o decizie semnată de comisarul european pentru politică regională Corina Creţu au fost alocaţi 262 milioane de euro suplimentari pentru autostrada Arad – Timşoara şi pentru varianata de ocolire a Municipiului Constanţa – ceea ce ridică ridică nivelul contribuţiei al UE la construirea acestor autostrăzi la 439 milioane de euro, informează Comisia Europeană.

    Autostrada Arad-Timişoara şi varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă au fost dateîn folosinţă în 2011 şi, respectiv, 2012. Ele au fost construite cu fonduri de la bugetul de stat, cu granturi de la Comisia Europeană şi cu împrumuturi de la BEI şi BERD.

    Comisia Europeană a aprobat cererea României de a finanţa şi partea de investiţie care fusese acoperităiniţial din împrumuturi. Din această sumă de 439 de milioane de euro, 287 milioane de euro sunt destinaţi autostrăzii Arad-Timişoara şi 151,5 milioane de euro sunt pentru varianta de ocolire a municipiului Constanţala nivel de autostradă. Împreună cu aceste noi alocări, contribuţia UE la construcţia celor două tronsoane de autostradă se ridică la 439 milioane de euro.

    MAI MULTE PE ZF:RO

  • Necazurile lui Juncker: cine sunt candidaţii cu probleme propuşi pentru viitoarea Comisie Europeană

    Nominalizarea de către Slovenia a unui nou candidat, tot femeie, a devenit astfel alternativa la o respingere în bloc a tuturor membrilor comisiei lui Jean-Claude Juncker. În ciuda avertismentelor de la Parlamentul European ca guvernul sloven să trimită de această dată pe cineva experimentat în politicile europene, ca să evite o nouă respingere a candidaturii, premierul sloven Miro Cerar a desemnat-o pe Violeta Bulc, 50 de ani, o femeie de afaceri care s-a remarcat ca fondator al unei firme de telecom şi pe care Cerar a adus-o luna trecută în echipa guvernamentală ca vicepremier. Audierea lui Bulc de către Juncker va avea loc la 13 octombrie, spre a putea defini ce portofoliu ar putea să preia.

    Alenka Bratusek a fost singura candidată dintre noii comisari desemnaţi care nu i-a convins deloc pe parlamentarii europeni, deşi mari probleme au întâmpinat şi francezul Pierre Moscovici, ales pentru portofoliul economiei, dar a cărui ţară tocmai şi-a aprobat un buget care ignoră calendarul de disciplină fiscală al UE, spaniolul Miguel Cañete, propus pentru climat şi energie, dar acuzat că va face figură de om de lobby în CE pentru industria petrolieră, britanicul Jonathan Hill, nominalizat pentru servicii financiare, dar avizat abia după o a doua rundă de audieri, şi ungurul Tibor Navracsics, nominalizat pentru cultură şi educaţie, care a primit cu greu avizul şi numai în condiţiile unei ajustări a atribuţiilor din portofoliul său (au circulat propuneri ca atribuţiile legate de problemele de cetăţenie europeană să fie scoase din portofoliu şi date vicepreşedintelui CE, Frans Timmermans, ori chiar ca Juncker să-i dea alt portofoliu lui Navracsics, deşi purtătoarea de cuvânt a lui Juncker a spus că schimbarea portofoliului nu se va întâmpla).

    La polul opus, Corina Creţu, care se va ocupa de dezvoltarea regională, s-a aflat printre comisarii desemnaţi care au primit avizul fără nicio problemă din partea comisiilor care i-au audiat. Deţinătorul acestui portofoliu în actuala CE, austriacul Johannes Hahn, nu a găsit necesar să-i dea acesteia sfaturi în privinţa viitoarei strategii de cheltuire a bugetului pentru dezvoltare regională, sugerând doar că de acum înainte, PIB, sau bogăţia unei regiuni, n-ar trebui să mai fie singurul criteriu spre a decide dacă o regiune se califică pentru banii comunitari, ci să fie luate în considerare şi alte criterii, cum ar fi performanţa în materie de inovaţie.

  • Business Magazin transmite, în direct, audierea comisarului-desemnat pentru politică regională Corina Creţu

     

  • Audierea Corinei Creţu în comisiile de afaceri europene are loc cu uşile închise

    ”Sunt convinsă că va fi o dezbatere constructivă în legătură cu acest portofoliu (Politici Regionale). Sunt prezentă aici în calitate de comisar european desemnat pentru Politici Regionale şi e o mare plăcere şi onoare”, a declarat europarlamentarul PSD Corina Creţu, înainte de audieri.

    Corina Creţu a venit la audiere împreună cu premierul Victor Ponta.

    Jurnaliştii au avut acces doar la oportunităţile de imagine.

    Corina Creţu nu va primi un vot din partea plenului Parlamentului român pentru postul de comisar european, ci doar va fi audiată în comisiile de afaceri europene, a declarat, luni, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, care a precizat că niciun parlament naţional nu-şi votează comisarul

  • Zgonea: Corina Creţu nu va primi vot în plen, va fi doar audierea din comisii

    “Nu ne jucăm de-a votul, pentru că nu este membru al Guvernului, ci este un român nominalizat să facă parte din Comisia Europeană“, a precizat Zgonea.

    El a spus că procedura în toate parlamentele naţionale este foarte simplă, astfel încât comisarul nominalizat de către guvern va prezenta viziunea sa în comisiile de afaceri europene, se pun întrebări de către toate partidele, după care procedura este încheiată.

    “Comisarul nominalizat de către guvern prezintă viziunea sa în cadrul Comisiei Juncker, se pun întrebări de către toate partidele politice, răspunsurile sunt în Europa cam între 3 şi 5 minute, după care lucrurile sunt terminate, procedura este încheiată. Cei doi preşedinţi de comisii ale afacerilor europene informează Birourile permanente că procedura audierii a fost încheiată, noi informăm Guvernul, Parlamentul European şi Comisia Europeană că procedura stabilită prin lege în România este încheiată“, a spus Zgonea.

    Zgonea a arătat că, din informaţiile sale, niciun parlament naţional nu-şi votează comisarul.

    “Niciun parlament naţional, din informaţiile mele, nu-şi votează comisarul, pentru că ar fi într-un fel neplăcut să vezi un comisar numit de către Germania, Marea Britanie, care are două voturi împotrivă în comisia locală. Votul pentru comisar se dă în Parlamentul European”, a mai precizat Zgonea.

    Audierea Corinei Creţu în comisiile de afaceri europene este programată la ora 14.00.

  • Cine a făcut “gluma de la Bruxelles” cu postul de comisar pentru Ajutor Umanitar atribuit României

    Klaus Iohannis, liderul PNL, a făcut uitată scrisoarea de contestare a candidaturii lui Creţu pe care a trimis-o la Bruxelles împreună cu Vasile Blaga, preferând o reacţie uşor pasiv-agresivă, cu sugestia că atât vechea CE, cât şi noua CE sunt de fapt dominate de politicieni de dreapta şi cu concluzia: “Ca viitor preşedinte al Dreptei voi face să se audă la Bruxelles vocea României!”. Secretarul general al PMP, Cristian Petrescu, s-a grăbit să atribuie preşedintelui Traian Băsescu meritul pentru portofoliul obţinut de Corina Creţu şi să susţină că dacă ar fi fost “în baza d-lui Ponta”, Creţu ar fi primit doar portofoliul Ajutor Umanitar.

    Varianta în care România primea portofoliul Ajutor Umanitar a fost iniţial vehiculată pe o listă datată 30 august şi publicată la 3 septembrie pe un blog al Financial Times, unde apărea însă numai numele lui Dacian Cioloş, actualul comisar pentru agricultură, nu şi numele Corinei Creţu, şi legat de care jurnalistul care a publicat-o, Peter Spiegel, îşi exprima multiple îndoieli, din cauza improbabilităţii ca anumite portofolii să fie atribuite unora dintre numele de pe listă (îndoielile nu aveau însă legătură cu portofoliul Ajutor Umanitar).

    După o zi, pe un blog al publicaţiei Euractiv a apărut o altă listă aşa-zis intermediară a portofoliilor, care modifica în mai multe puncte lista publicată de jurnalistul Financial Times şi unde pentru acelaşi portofoliu Ajutor Umanitar apăreau, urmate de mai multe semne ale întrebării, numele lui Dacian Cioloş şi al Corinei Creţu. Această variantă a fost însă publicată clar cu titlu de glumă, jurnalistul care a publicat-o scriind de la bun început că i-a fost comunicată de un “individ straniu”. Unii comentatori şi ziarişti occidentali sau estici s-au scandalizat, acuzând absurditatea unora dintre atribuirile de portofolii, alţii au înţeles imediat gluma, a cărei ţintă era Jean-Claude Juncker şi birocraţia uneori de neînţeles a structurilor de la Bruxelles, nicidecum o ţară anume sau un nume dintre cele de pe listă. Ulterior, chiar ziaristul care a publicat-o, Georgi Gotev, s-a amuzat pe Twitter de lista respectivă şi de cadrul fotografiei listei, unde la loc de cinste, în chip de presspapier, apărea o scrumieră (Juncker este un fumător înrăit).

    “Individul straniu” la care tot în glumă făcea referire Gotev era posesorul unui cont fals al şefului de campanie al lui Jean-Claude Juncker, Martin Selmayr, iar contul fals făcea parte dintr-o reţea de conturi similare care parodiază conturile unor comisari europeni şi oficialităţi de la Bruxelles, în buna tradiţie de umor pe Twitter care se dezvoltă de obicei în jurul celebrităţilor sau al politicienilor. Atât ziariştii acreditaţi la Bruxelles, cât şi oficialii europeni înşişi au cunoştinţă de existenţa unor astfel de conturi şi uneori chiar comunică cu posesorii lor, ca să se amuze sau ca să le câştige bunăvoinţa (deşi umorul promovat pe conturile respective este benign şi niciodată vulgar). În alte cazuri, oficialii respectivi au cerut eliminarea de pe Twitter a unor astfel de conturi, pentru a nu se crea confuzie, aşa cum s-a întâmplat cu Jonathan Hill, nominalizat pentru portofoliul Serviciilor Financiare, al cărui purtător de cuvânt a comunicat oficial că un anumit cont creat în scop de parodie nu îi aparţine lui Hill.

    La noi, lista de pe blogul Financial Times a trecut aproape neobservată, în schimb cea de pe blogul Euractiv a generat o adevărată explozie de indignare la televiziuni şi în presă: atât vocile opoziţiei, cât şi premierul Victor Ponta au părut să ia de bună lista, din motive diferite: primele – în numele ideii că Juncker nu dă doi bani pe o Românie guvernată de PSD sau pe competenţele Corinei Creţu şi de aceea îi atribuie acesteia un portofoliu mărunt, al doilea – pentru că putea să facă astfel legătura între schimbarea portofoliului promis Corinei Creţu, Politica Regională, şi intervenţia la Bruxelles a lui Iohannis şi Blaga în defavoarea ei, respectiv să-l acuze pe preşedintele Traian Băsescu că subminează interesele României la CE. Mai departe, atât preşedintele Băsescu, cât şi ziariştii apropiaţi acestuia au dus mai departe atacul strict electoral, dând de înţeles că lista jurnalistului de la Euractiv a fost “o glumă de la Bruxelles” care nu doar că l-ar fi avut ca ţintă pe Victor Ponta, dar că ar fi fost chiar concepută de Juncker şi de oamenii lui anume ca să-şi bată joc de Ponta.

    După ce a devenit cert că europarlamentara PSD va primi Politica Regională, preşedintele Băsescu a subliniat însă, corect, importanţa pentru UE a portofoliului Ajutor Umanitar, deţinut în actuala legislatură de bulgăroaica Kristalina Georgieva, un oficial european extrem de respectat. Această apreciere a aruncat involuntar în ridicol toate comentariile de până atunci ale vocilor opoziţiei (dar şi ale puterii) conform cărora primirea acestui portofoliu de către Corina Creţu ar fi fost o ruşine naţională.

    În calitate de comisar pentru Politici Regionale, Corina Creţu va administra un buget de 351,8 mld. euro, reprezentând o treime din bugetul UE pentru perioada 2014-2020, care va alimenta fondurile structurale şi de coeziune destinate reducerii inegalităţilor de dezvoltare dintre statele membre şi investiţiilor în infrastructură, utilităţi, educaţie, sănătate, integrarea şomerilor pe piaţa muncii.
     

  • Piramida lui Juncker, dominată de adepţi ai austerităţii

    La rândul lor, cei şapte vicepreşedinţi vor fi coordonaţi de prim-vicepremierul Frans Timmermans, care devine cel mai important om din CE după preşedintele Jean-Claude Juncker.

    Cele şapte echipe se vor ocupa de locuri de muncă şi investiţii (coordonator: finlandezul Jyrki Katainen – PPE), piaţa comună digitală (estonul Andrus Ansip – ALDE), uniunea energetică (slovena Alenka Bratusek – ALDE), uniunea economică şi monetară (letonul Valdis Dombrovskis – PPE; în subordinea lui va lucra şi Corina Creţu de la Politică Regională), legislaţie şi stat de drept (olandezul Frans Timmermans – S&D), buget şi resurse umane (bulgăroaica Kristalina Georgieva – PPE) şi politică externă (italianca Federica Mogherini – S&D).

    Au fost create două noi portofolii, Migraţie şi Consumatori, iar cel pentru Piaţă Internă se numeşte acum şi “pentru IMM”, ca să arate importanţa IMM-urilor în viziunea noii CE. În schimb, a fost desfiinţat portofoliul Extinderii UE, întrucât UE nu are în plan nicio primire de noi membri până în 2020.

    Sistemul ierarhizat cu vicepreşedinţi şi grupuri de comisari îi va permite lui Juncker să controleze mai eficient prestaţia unor comisari cu alte viziuni economice decât a lui, cazul cel mai des invocat de presă fiind cel al socialistului francezul Pierre Moscovici, care în teorie are un portofoliu foarte important (Afaceri Economice şi Monetare), dar care în practică va avea puteri limitate de dubla subordonare faţă de Timmermans şi de Dombrovskis.

    Dintre cei şapte vicepreşedinţi, patru sunt est-europeni (Bratusek, Dombrovskis, Ansip, Georgieva) şi mai toţi sunt cunoscuţi pentru viziunea lor economică pro-austeritate, unii dintre ei fiind chiar foşti premieri ale căror partide au fost aspru sancţionate de electorat pentru politicile de austeritate promovate (Bratusek, Dombrovskis).

    Audierea în Parlamentul European a noilor comisari propuşi de Juncker va începe la sfârşitul lunii şi nu se anunţă deloc simplă, având în vedere în special acuzaţiile că unii dintre nominalizaţi au interese private de afaceri care îi fac nepotriviţi pentru portofoliile respective (spaniolul Miguel Arias Canete la Energie, irlandezul Phil Hogan la Agricultură, britanicul Jonathan Hill la Servicii Financiare).

  • Ce înseamnă “constructivism” în politica românească

    Predoiu a expus în câteva cuvinte toată filozofia opoziţiei din România: “Dacă unii ies la atac la Ponta şi alţii joacă la “ofsaid”, pretextând constructivismul politic, o să ajungem în şanţ. Cu Ponta nu ai ce construi. Cu Ponta nu avem decât de luptat”, continuându-şi o idee din urmă cu câteva zile: “Numai aşa vom reuşi, pentru că noi trebuie să ne dinamizăm armatele şi să trecem la un atac furibund la PSD. Aici nu e tango, e judo!” Cu alte cuvinte, ar fi o trădare ca opoziţia din România să nu lupte neîncetat pentru distrugerea cu orice preţ a adversarului, inclusiv când această luptă loveşte în interesul României.

    Aşa au respins “constructivismul” şefii ACL, Vasile Blaga şi Klaus Iohannis, trimiţând către şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi către şeful PPE, Joseph Daul, o reclamaţie în care au susţinut că propunerea de către guvern a Corinei Creţu încalcă legea, întrucât Creţu nu a fost audiată în Parlament. Legea 373/2013 invocată de ei nu precizează însă nicăieri când trebuie audiat în Parlament candidatul desemnat pentru un post de membru în Comisia Europeană.

    Această imprecizie din lege (unul dintre fruntaşii PDL, Radu Carp, a sugerat chiar că precizarea din lege privind audierea în Parlament drept o simplă dovadă de formalism inutil al unui PSD care a dorit să includă Parlamentul peste tot unde nu avea niciun rol înainte) ar fi trebuit să fie benefică pentru capacitatea de negociere de către România a unui post de comisar european, în contextul în care tripla provocare urmărită de Jean-Claude Juncker (echilibrul de interese între populari şi socialişti, între ţările din vest şi cele din est şi creşterea numărului de comisari femei la 9 pentru ca noua CE să obţină votul PE) a dus la amânări şi schimbări de tactică succesive în selecţia viitorilor comisari.

    Juncker a mers până la a promite funcţii mai bune ţărilor care vin cu propuneri de comisari femei, ceea ce a făcut ca atât România, cât şi Polonia, Malta sau Cipru să-şi dubleze prima propunere cu o a doua vizând o femeie, iar Slovenia să vină cu trei propuneri. Faptul că guvernul a acceptat să negocieze cu Juncker după aceste noi tactici în loc să insiste pe formula veche cu un singur candidat propus din timp (Dacian Cioloş) l-a iritat întâi pe preşedintele Traian Băsescu, apoi pe fruntaşii ACL, care au decis să invoce legea referitoare la audierea în Parlament a candidaţilor pentru CE pur şi simplu spre a câştiga puncte electorale pentru combativitate în lupta cu guvernul Ponta.

    La rândul său, Frunzăverde a atribuit furia lui Predoiu faptului că acesta a pierdut în favoarea liberalului Klaus Iohannis poziţia de candidat ACL la prezidenţiale şi l-a îndemnat pe colegul său pedelist să accepte situaţia, pentru că “aceasta înseamnă constructivism” (cu termenul folosit înainte de Predoiu). Frunzăverde critica astfel luptele interne din ACL, care au alimentat mereu speculaţii privind o posibilă înlocuire a lui Iohannis ba cu Predoiu sau Antonescu, ba cu Udrea sau Macovei, speculaţii generate nu atât de prestaţia slabă a lui Iohannis în “precampanie”, cât de orgoliile rănite ale altor pretendenţi la statutul de prezidenţiabil suprem al dreptei.

    Una peste alta, aşadar, nu e de mirare că politicienii nici nu cunosc sensul termenului de “constructivism” şi chiar când cred că el are legătură cu ideea de “a fi constructiv”, îl traduc aproape automat fie prin “blat cu justificări înalte”, fie prin “combinatorică de moment”.
     

  • Ponta: România poate obţine un portofoliu mai important propunând o femeie comisar european

    “Prima opţiune a României este agricultura pentru domnul Cioloş. De altfel, domnul Cioloş mi-a spus foarte clar că ideea este să fie comisar la agricultură, nu la cine ştie ce alt domeniu pe care nu-l cunoaşte”, a declarat Victor Ponta la Palatul Victoria.

    Întrebat de ziarişti dacă a doua propunere este europarlamentara Corina Creţu, aşa cum a transmis în cursul zilei de sâmbătă agenţia Mediafax, Ponta a răspuns: “Nu vă pot confirma dintr-un motiv foarte simplu: în momentul în care domnul Juncker anunţă clar portofoliul acordat României, atunci avem şi propunerea. Vă pot confirma faptul că am avut o discuţie – de altfel se discută acest lucru pe plan european – despre faptul că avem posibilitatea de a propune o femeie pentru a fi comisar european, pentru că altfel Comisia Europeană nu va trece în Parlamentul European dacă nu are respectat principiul balanţei între femei şi bărbaţi. Asta vă pot confirma”.

    Noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, urmează să-şi selecteze comisarii pe baza propunerilor făcute de statele membre UE şi va face publică săptămâna viitoare componenţa noii Comisii Europene.

    Premierul a confirmat însă că a doua propunere din partea României este o femeie. “Categoric este o femeie, pentru că acest lucru, în negocierea pe care o avem, ne ajută să obţinem un portofoliu mai important, e adevărat. Dar nu vă pot da toate detaliile care ţin de negocieri, pentru că nu cred că se procedează în acest fel. Iar, de altfel, nu aş fi dat aceste detalii până săptămâna viitoare, când urmează să anunţe domnul Juncker, dacă domnul Băsescu nu se trezea vorbind cum s-a trezit astăzi”.

    Referirea premierului vizează o declaraţie de sâmbătă a preşedintelui Traian Băsescu, care a reclamat că nu a fost informat de faptul că România are două propuneri de comisari europeni în loc de una şi că a aflat acest lucru abia la Bruxelles, cu prilejul lucrărilor Consiliului European.