BusinessMagazin

Tag: corina cretu

  • Angela Creţu este noul CEO al Avon la nivel global, cu excepţia pieţelor din America Latină, după preluarea companiei de cosmetice de gigantul brazilian Natura

    Angela Creţu a preluat din ianuarie conducerea Avon la nivel global, cu excepţia pieţelor din America Latină, după ce a în ultimii trei ani a fost vicepreşedinte al grupului Avon şi CEO pentru Europa Centrală şi de Est, fiind responsabilă de 18 ţări din regiune.

    Numirea româncei a venit pe fondul preluării Avon de către gigantul brazilian Natura, care deţine deja The Body Shop şi Aesop. Noua companie va avea venituri anuale de peste 10 miliarde dolari. 

    Angela Creţu lucrează în cadrul Avon de 21 de ani, ocupând funcţia de director general în trei din cele şase regiuni ale grupului: Europa de Est, Turcia, Orientul Mijlociu şi Africa şi Europa Centrală. Între 2005 şi 2007 ea a fost CEO al Avon în România, după ce ocupase timp de trei ani poziţia de director de vânzări.

    Angela Creţu este absolventă a Facultăţii de cibernetică economică din cadrul Academiei de Studii Economice şi şi+a început cariera la Avon în 1998 ca area sales manager în Constanţa.

    Tranzacţia, evaluată la 2 miliarde de dolari, va creea cea de-a patra companie de cosmetice din lume, cu 3.200 de magazine din întreaga lume, cu o prezenţă în 100 de ţări.

    Producatorul de cosmetice brazilian a cumparat The Body Shop intr-o tranzacţie estimată la 1 miliard de euro, de la grupul francez L’Oreal, în 2017.

     

     

  • Ce e verde şi se pune pe perete?

    „Căutarea unei idei de business care să ne inspire a coincis cu momentul în care ne mutam la casa noastră, prima noastră casă unde nu mai eram chiriaşi şi unde puteam decora după bunul plac. Primul pas a fost să umplem casa de plante, dar ne-am lovit de două probleme: umiditatea excesivă şi faptul că unele din plantele noastre nu supravieţuiau din cauza aerului şi a lipsei luminozităţii din anumite încăperi”, povesteşte Alexandru Creţu.

    Se mutaseră deja din Bucureşti, Alexandru decisese să-şi facă stagiatura în arhitectură în Buzău, iar Oana renunţase la cariera în domeniul bancar şi se angajase la o companie din acelaşi oraş. Împreună s-au gândit că, în paralel cu joburile, se pot ocupa şi de o afacere.

    Aşa s-a născut afacerea cu tablouri cu licheni, un element folosit tot mai des în designul interior, dar mai puţin descoperit în urmă cu trei ani, când cei doi antreprenori fondau VerdePePerete. Au început să studieze domeniul, să se gândească la un nume şi la un logo, proces care a durat câteva luni.

    „Am făcut totul singuri, studiind mult, citind toate resursele care ne-ar fi putut ajuta, iar până la urmă am reuşit să ne construim un brand autentic.”

    Pe site-ul VerdePePerete se vând tablouri cu licheni naturali, obiecte decorative pentru mobilier cu licheni şi se pot comanda chiar pereţi întregi drapaţi cu licheni.

    „Produsele noastre sunt compuse din ramă sau cadru din lemn de brad, lăcuite, băiţuite, vopsite cu vopsea ecologică pe bază de apă în diferite nuanţe şi licheni naturali într-o varietate de culori.”

    În tablouri, lichenii formează modele abstracte sau chiar logouri, în funcţie de cererile clienţilor. De altfel, atunci când cumpărătorul îşi doreşte, se poate implica personal în realizarea tabloului, sub îndrumarea celor doi antreprenori din spatele VerdePePerete.

    Între ei, responsabilităţile sunt clar separate, astfel că Oana se ocupă de organizare, planificare, strategie şi contabilitate, în vreme ce Alexandru – absolvent de Arhitectură – este însărcinat cu realizarea şi editarea de fotografii, dar se implică şi în producţia efectivă.

    „Amândoi avem spirit antreprenorial – eu, deşi nu am o facultate de profil, mai mult ca Oana. Eu sunt cel care îşi asumă mai uşor riscurile, Oana este mai analitică şi pune accentul pe detalii, dar împreună ne echilibrăm şi facem echipă bună.”

    Investiţia lor până acum s-a ridicat la circa 25.000 de euro, iar cifra de afaceri obţinută în 2018 a fost de 123.000 de lei, adică circa 27.000 de euro. Profitul a fost de aproape 6.000 de euro.

    Producţia tablourilor cu licheni are loc într-un atelier din satul Spătaru, judeţul Buzău, acolo unde există şi câţiva colaboratori care ajută la finalizarea procesului artizanal de fabricare. Vânzările au loc numai prin intermediul magazinului online, neexistând încă un punct fizic de desfacere.

    „Preţurile din magazinul online variază de la 40 de lei până la 2.260 de lei, însă acestea sunt diferite pentru proiectele personalizate, precum tablourile cu logouri”, explică Alexandru Creţu.

    Ca profil, clienţii cei mai frecvenţi sunt femei din oraşe mari, ca Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Braşov sau firme care vor să realizeze logouri „verzi” ori tablouri care să insereze natura în birourile lor.

    „Anul 2019 este un an de tranziţie, pentru că am decis să lăsăm afacerea să meargă de la sine. Nu am investit deloc în marketing, nu ne-am dezvoltat şi, cu toate acestea, a mers la parametrii doriţi, în condiţiile date”, spune Alexandru Creţu.

    În curând, el şi soţia lui, Oana, vor să transforme VerdePePerete dintr-o pasiune în activitatea lor principală, aşa că se gândesc să lanseze produse noi.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.     
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Caricatours – realizare de caricaturi (Bucureşti)
    Fondatori: Ruxandra şi Valentin Chibrit
    Cifră de afaceri în 2018: 80.000 de lei (17.000 de euro)
    Prezenţă: online şi la festivaluri

    Recul – hotspot cultural cu teatru, şcoală şi bar (Bucureşti)
    Fondatori: Bogdan Untilă, Vlad Dragomirescu
    Investiţie iniţială: 200.000 de euro
    Prezenţă: zona centrală a Bucureştiului

    Atelierul lui Mihai – producţie de obiecte din lemn şi alte materiale (Bucureşti)
    Fondator: Mihai Stanciu
    Investiţie iniţială: 40.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 10.000 de euro
    Prezenţă: online

    Confidas – platformă de analiză financiară a companiilor (Bucureşti)
    Fondator: Eduard Burghelia
    Investiţie iniţială: 130.000 de euro
    Prezenţă: online

    Natural Sins – producţie de fructe uscate şi deshidratate (Piteşti)
    Fondator: Ramona Păun
    Investiţie iniţială: 57.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 15.000 de lei (3.300 de euro)
    Prezenţă: online, farmaciile Bebe Tei, cafenelele Tucano

  • Corina Creţu a aprobat 110 milioane euro pentru sistemul de apă şi canalizare în zona Turda

    Proiectul va asigura tuturor locuitorilor din sudul judeţului Cluj acces la servicii de apă şi canalizare, prin extinderea şi modernizarea infrastructurii existente, informează Reprezentanţa Comisiei Europene în România într-un comunicat de presă.
     
    Acest proiect major este parte a Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi va beneficia de un sprijin financiar din partea UE de peste 110 milioane de euro, prin Fondul de coeziune.
     
    Proiectul va fi implementat în 13 localităţi din judeţul Cluj, reunite în cadrul Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară “Apa Văii Arieşului” (Aiton, Călăraşi, Câmpia Turzii, Ciurila, Luna, Mihai Viteazu, Petreştii de Jos, Ploscoş, Sănduleşti, Tureni, Turda, Tritenii de Jos, Viişoara) şi vine în continuarea investiţiilor făcute din bani europeni în perioada 2007 – 2013 în reţeaua de apă şi canalizare din această parte a judeţului.
     

  • Cât sport mai fac corporatiştii?

    “În comparaţie cu alte ţări din regiune, noi şi bulgarii suntem codaşi”, spune Andrei Creţu, cofondator al 7card, abonamentul unic lansat în urmă cu şapte ani de compania Benefit Seven, care oferă acces la o reţea de peste 650 de centre sportive angajaţilor companiilor care includ acest beneficiu în oferta salarială.

    Citând un studiu al Eurostat, Creţu adaugă că doar 5% dintre români practică o activitate sportivă cu regularitate, faţă de ţările nordice, unde peste 45% din populaţie face sport. Totuşi, previziunile sunt optimiste, deoarece rata anuală de creştere a numărului celor care fac sport este de peste 10-15% în ultimii cinci ani, adaugă el.

    Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aprox. 7 mil. euro, în creştere cu 50% faţă de anul 2017, iar pentru anul în curs reprezentanţii Benefit Seven se aşteaptă la venituri de aproximativ 10 milioane de euro. O creştere asemănătoare a fost înregistrată şi la nivelul numărului de clienţi, care a evoluat de la 24.000 la aproximativ 40.000 de abonaţi; în acelaşi timp, numărul firmelor şi instituţiilor care oferă ca beneficiu salarial abonamente 7card a crescut cu 60%, ajungând la 1.500 de companii, impulsionat de faptul că anul trecut reprezentanţii businessului au introdus în portofoliu şi instituţii publice.

    Printre acestea se numără o serie de primării, ministere, spitale, şcoli şi universităţi. Totuşi, „numărul de abonaţi din rândul instituţiilor publice nu a ajuns la o medie pe care o aveam pe întreg portofoliul”, a spus Iulian Cîrciumaru, celălalt cofondator al 7card.

    Principalul obiectiv al companiei pentru anul acesta se leagă în continuare de creşterea numărului de clienţi care, speră cei doi antreprenori, va ajunge cât mai aproape de 50.000 de abonaţi până la sosirea verii.

    Prezentă în 55 de oraşe, compania are incluse în ofertă 660 de locaţii, care acoperă un procent de 70% din numărul centrelor sportive şi de relaxare din România; dintre acestea, aproape jumătate dintre locaţii – 300 – sunt în Capitală. Chiar dacă „au existat cereri şi de la companii mari, mai ales din retail, care ne-au rugat să ne extindem şi în oraşele mici”, momentan cei doi nu au planuri de extindere, cu atât mai puţin în alte pieţe,  pas „care intră mai degrabă în obiectivele Sodexo”, companie care a preluat în februarie 2016 un procent de 20% din acţiunile Benefit Seven, urmând ca în 2019 să devină acţionari majoritari.

    La nivel naţional, reprezentanţii 7card spun că numărul persoanelor care au abonamente la sală se ridică la aproximativ 550.000, valoarea pieţei fiind de circa 250 mil. euro. În ceea ce priveşte abonaţii 7card, pe perioada anului trecut s-au activat în jur de 70.000 de abonamente (53% abonaţi-femei şi 47% bărbaţi); la finalul anului mai erau 40.000 de abonamente active. Media de vârstă a utilizatorilor a fost de 30 de ani, iar vârsta abonatului cu cele mai multe vizite la centrele de relaxare şi sport a fost de 26 de ani, „mai mică cu trei ani faţă de 2017, iar vârsta medie a scăzut cu un an, la 30, ceea ce arată că sportul a devenit o prioritate în viaţa tinerilor. Sunt încurajaţi, în acelaşi timp, şi de angajatori, care vor să îşi fidelizeze angajaţii tineri”, a precizat Creţu. În vreme ce în unele companii care au incluse în oferta salarială abonamentele 7card chiar şi 35-40% din angajaţi şi-au făcut abonament, media este însă mult mai mică, de 6-7%, iar una dintre explicaţii este că „nu există o dispersie a informaţiilor în cadrul instituţiilor, iar angajaţii nu află de acest beneficiu”, spune reprezentantul businessului.

    Un alt impediment apare în procesul de adoptare de către cât mai multe companii a ofertelor salariale de acest tip, descurajat de impozitele mari aplicate de stat: „Acest beneficiu nu este tratat separat, cum sunt bonurile de masă, şi astfel companiile care îl oferă plătesc taxe de 70%. În eventualitatea în care nivelul de taxare ar scădea, mult mai mulţi oameni ar beneficia de acest serviciu, iar statul ar colecta mult mai mulţi bani, pentru că deşi scazi taxa, volumul de persoane pentru care companiile plătesc aceste taxe creşte”, a subliniat Andrei Creţu. „În vest, ba chiar şi în ţările din est, cum ar fi Polonia, sistemul fiscal încurajează adoptarea facilităţilor sportive ca beneficiu salarial”, adaugă el.

    Potrivit lui Creţu, la nivel naţional, costul unui abonament la sală este, în medie, de circa 170 de lei pe lună, cu acces nelimitat, în vreme ce preţurile abonamentelor 7card sunt cuprinse între 110 şi 115 lei, cu mici diferenţe între Capitală (110-130 de lei) şi provincie (90-110 lei).

    Care sunt însă cele mai active oraşe? Un studiu realizat de reprezentanţii 7card arată că topul oraşelor cu cei mai mulţi sportivi, care cumulează circa 50% din baza de abonaţi ai companiei, este condus de Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, Clujul fiind oraşul cu cele mai multe centre sportive raportate la populaţie: 27 de locaţii / 100.000 de locuitori. Industriile cu cele mai multe companii care oferă angajaţilor abonamente 7card sunt: software & services (303 companii), public sector (266 companii), consulting & professional services (127 companii), capital goods (101 companii) şi retail (86 companii), iar cei mai mulţi sportivi vin din industriile software services, urmată de automotive components, capital goods, public sector şi retail. Fitnessul şi aerobic, cyclingul şi pilatesul au fost activităţile cele mai practicate, iar activităţile cu cea mai mare creştere a numărului de participanţi au fost dansurile, yoga şi squash-ul.

  • Reacţia dură a comisarului european Corina Creţu: Proiectul PE răspunde principiului „toleranţă zero faţă de fraudă”

    ”A fost o discuţie întreagă în cadrul Comisiei Europene şi în Parlamentul European. Urmează să se ia o decizie în Consiliu. Eu cred că răspunde acestui principiu pe care îl avem foarte clar în Comisia Europeană şi în Uniunea Europeană, <toleranţă zero faţă de fraudă>, dar şi respectarea valorilor şi principiilor europene. Ceea ce m-am luptat eu ca şi comisar european a fost să fie pentru toate statele membre şi să fie pe orizontală, deci practic se va aplica asupra tuturor fondurilor, dacă va fi votată de Consiliu (Consiliul European – n.r.)”, a declarat Corina Creţu.
     
    Întrebată dacă România va avea de suferit din cauza acestui proiect, ea a afirmat că poziţia a fost exprimată de preşedintele CE Jean-Claude Juncker.
     

  • Cătălin Creţu, general manager România, Croaţia, Slovenia, Malta / VISA Europe: “Acum, totul se învârte în jurul telefonului mobil. Majoritatea băncilor mari se preocupă de plata prin intermediul telefonului. Este un fenomen care va exploda, CA Tot ce înseamnă soluţie digitală prin intermediul telefonului mobil”

    Carte de vizită
    ¶ Este de profesie inginer, fiind absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti
    ¶ Cătălin Creţu şi-a început cariera la HSBC Bank în anul 2001, ca project manager responsabil de zona Americii de Nord
    ¶ A preluat funcţia de manager general al Visa Europe în România în 2004 

  • Corina Creţu: Cea mai TENSIONATĂ relaţie pe care o am acum este cu propriul GUVERN. Vreau discuţii cu CIFRELE pe masă

    De asemnea, Corina Creţu susţine că nu i s-a propus să fie premier, aceasta dorindu-şi să continue să fie comisar european.
     
    “Am crescut în PSD. 30 de ani din viaţa mea am muncit cu mii de colegi şi colege pentru câştigarea alegerilor din ’90 încoace şi acestor colegi şi colege vreau să le spun foarte clar că eu sunt un om de stânga, ataşat valorilor sociale. Mi se pare trist faptul că nu există argumente prin care să fiu atacată”, a afirmat Corina Creţu, într-un interviu acordat România Tv.
     
    Întrebată despre o eventuală demisie din PSD, comisarul european pentru politică regională a răspuns: “Nu, nu mă gândesc la ora actuală decât la a-mi îndeplini mandatul”.
     
    Aceasta a adăugat că cea mai tensionată relaţie pe care o are în prezent este cu Guvernul, precizând că este un lucru trist, însă nu are ce să îşi reproşeze în acest sens.
     

  • Opinie Cătălin Creţu, General Manager pentru România, Croaţia, Slovenia şi Malta în cadrul Visa: “Viitorul plăţilor în transportul public se întâmplă deja. Unde este România”

    Când vine vorba de transportul public, nu contează doar cum, ci şi cât de rapid şi de uşor te deplasezi. Pe măsură ce populaţia urbană creşte, transportul public este supus presiunii de a deplasa cât mai mulţi oameni prin sistem, cât mai rapid cu putinţă. Astăzi, mai bine de jumătate din populaţia lumii locuieşte la oraş şi, până în 2050, se estimează că această proporţie va ajunge la două treimi. Cu o pondere atât de mare a populaţiei unei ţări şi a producţiei economice concentrate în oraşe, există o oportunitate imensă de a spori şi mai mult creşterea economică şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii pentru miliarde de oameni.
    La nivel mondial, oamenii cheltuiesc până la 800 de miliarde de dolari pe an pe biletele de transport public, iar un procent foarte mare din această sumă se plăteşte în numerar. Am văzut cu toţii cozile de la turnichete la orele de vârf sau ne-am scotocit prin buzunare după mărunţiş să cumpărăm bilete. Nu mai este nevoie să trecem printr-o astfel de experienţă. Tehnologia contactless poate contribui la reducerea nevoii de bilete tradiţionale sau carduri inteligente de călătorie şi, astfel, la scăderea costurilor operaţionale cu acceptarea numerarului. În acelaşi timp, permite consumatorilor să călătorească mai rapid şi mai uşor cu transportul public, iar gestionarea reţelei de către operatori de transport devine mai puţin costisitoare.
    Adoptarea pe scară largă a plăţilor digitale ar putea reduce semnificativ costurile asociate transportului în comun şi sistemelor de taxare întreţinute de municipalităţi, potrivit unui studiu care evaluează impactul economic al digitalizării plăţilor în marile oraşe ale lumii, comandat de Visa şi realizat de Roubini ThoughtLab. Studiul a constatat că agenţiile de transport cheltuie în medie 14,5 cenţi din fiecare dolar încasat fizic, comparativ cu doar 4,2 cenţi pentru fiecare dolar încasat digital.
    Visa, în calitate de lider mondial în tehnologie, îşi propune să transforme modul în care călătorim şi beneficiază de o multitudine de soluţii şi know-how pentru a facilita extinderea tehnologiei contactless în transportul public la nivel mondial. Prin intermediul Centrului nostru de Excelenţă în Transport, lucrăm cu companii din industria transporturilor pentru a îmbunătăţi experienţa de călătorie a consumatorilor, indiferent că aleg să se deplaseze cu maşina, cu trenul sau cu avionul. Astăzi, călătoriile cu cardurile Visa contactless sunt posibile în numeroase oraşe din întreaga lume, prin parteneriate cu operatori de transport public sau autorităţi la nivel internaţional. 
    În România, locuitorii şi turiştii din Sibiu se bucură începând cu anul acesta de posibilitatea de a-şi achita călătoriile cu mijloacele de transport în comun folosind cardul contactless, la fel ca şi cetăţenii din alte metropole, precum Londra. În alte oraşe mari din ţară se folosesc cartele contactless pentru plata transportului în comun, care pot fi încărcate de pe cardul bancar sau prin plata cu numerar. Şi în aceste oraşe se poate introduce tehnologia ce permite plata contactless cu cardul bancar direct în mijloacele de transport. Adoptarea rapidă a tehnologiei contactless din ultimii câţiva ani creează premisele necesare dezvoltării reţelei de plăţi contactless în sectorul transportului, dat fiind că am atins deja masa critică de utilizatori. Mai mult, orice oraş cu potenţial turistic ar trebui să introducă plăţile contactless pentru a încuraja turiştii străini să folosească transportul public, deoarece achiziţionarea biletelor de hârtie poate fi foarte incomodă şi necesită mult timp.
    Pentru o transformare completă a experienţei călătorilor, am dezvoltat o gamă de instrumente şi soluţii care pot ajuta companiile şi operatorii de transport să personalizeze o soluţie potrivită ofertei lor specifice pentru clienţi, cum ar fi Visa Ready for Transit, programul Visa Global Transit Solutions, Platforma Visa Developer şi Visa Token Service. Pentru consumatori, acest lucru ar putea însemna că nu trebuie să îşi mai facă griji în legătură cu achiziţionarea biletelor de tren în avans sau cu scotocitul după mărunţiş pentru a plăti parcarea. În plus, pe măsură ce comportamentul consumatorilor se schimbă, Visa se gândeşte şi la felul în care ar putea arăta viitorul transportului public, în care serviciile de localizare, Bluetooth sau biometria ar putea revoluţiona modul în care ne deplasăm.
    Astfel de programe sunt relevante din perspectiva mai largă a unui oraş inteligent datorită implicaţiilor economice şi sociale. Pe lângă faptul că permite realizarea unor economii, tehnologia contactless îmbunătăţeşte experienţa celor care fac naveta, reducând timpul de aşteptare la automatele de bilete, simplificând procesul de plată şi, astfel, reducând traficul şi aglomeraţia. Îmbunătăţind experienţa pasagerilor din trafic şi ajutând operatorii de transport în comun să îşi reducă costurile, plăţile contactless oferă o experienţă mai bună oricui, oriunde s-ar afla.

  • Comisarul Corina Creţu, acuzaţie gravă: Nu mai accept insultele din partea Guvernului României faţă de munca pe care o fac

    Comisarul european spune că a făcut în cazul României eforturi extraordinare, în sensul că a fazat foarte multe proiecte, în valoare de 3 miliarde de euro. „Practic am degrevat bugetul naţional de 3 miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduţi”, a spus Corina Creţu, care a subliniat că s-a ajuns astfel la o rată de absorbţie de peste 90%.

    „Pentru perioada 2014 – 2020 facem eforturi supraomeneşti să evităm dezangajările de fonduri. Avem pentru acest an acest risc de pierdere, la începutul anului a fost de 800 de milioane de euro, dar lucrăm cu autorităţile române pentru a minimiza aceste fonduri care sunt pe programul operaţional”, spune comisarul.

    Corina Creţu a subliniat lipsa proiectelor „mature” de infrastructură. „Nu înţeleg această tensiune care s-a creat între mine şi Guvern, spunând lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură, nu avem proiecte. Târgu Mureş-Iaşi este o prioritate a Comisiei Europene, avem nevoie de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa Centală şi de Est”, a spus Corina Creţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisarul Corina Creţu, APEL la Ministerul Transporturilor să depună proiecte mature pentru finanţare europeană/ Critici faţă de întârzierea construirii spitalelor regionale

    Corina Creţu a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, la un dialog cu cetăţenii organizat la Facultatea de Studii Europene a UBB, că ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare este metroul Gara de Nord – Otopeni, neexistând proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare.

    „Sunt probleme privind capacitatea administrativă, nu s-a redus birocraţia, iar domeniul trasporturilor este unul în care România a pierdut bani. Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord – Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare şi nu mai avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare. Este important să se vină cu proiecte noi pentru că, începând de anul viitor, se termină proiectele fazate până în 2020. Vestea bună este că aceste proiecte se vor termina, vestea proastă este că deja consumă din ceea ce ar fi trebuit să fie alocat pe proiecte noi din perioada 2014 – 2020. Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu – Piteşti, Piteşti – Constanţa, podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana. Avem bani din Programul Operaţional de Infrastructură Mare, sunt surprinsă că toţi primarii îmi spun că nu sunt bani, dar la CE ultimul proiect sub analiză este metroul Gara de Nord – Otopeni”, a spus Creţu.

    Potrivit acesteia, deşi se spune că reprezentanţii CE îngreunează lucrurile privind absorbţia fondurilor europene, s-a constatat un fenomen şi anume faptul că unele state membre adaugă, prin ghiduri, tot felul de condiţionalităţi în plus faţă de regulamentele europene. „Avem întârzieri în toate statele membre, datorită adoptării târzii a legislaţiei privind perioada 2014 – 2020 şi spun că trebuie să învăţăm din lecţiile trecutului”, a explicat Corina Creţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro