Tag: cor

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 23 aprilie 2018

    COVER STORY: Jocurile corporatiştilor

    În plină era a tehnologiei, apare şi pe plan local fenomenul board game, care echivalează cu un nou tip de distracţie, în care socializarea este un element cheie. De board game-uri se leagă şi înflorirea unor afaceri.


    ARHITECTURĂ: Capitala cu o mie de chipuri


    ANTREPRENORIAT: Tony to go, nou-venitul din piaţa cafenelelor


    STUDIU: Directorii financiari devin esenţiali în organigramă


    SPECIAL: Într-o ţară obsedată de control, companii evaluate la miliarde de dolari te urmăresc la tot pasul


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 16 aprilie 2018

    COVER STORY: Upgrade de viaţă 2.0

    În 2006, sub titlul Upgrade de viaţă, Business Magazin descria o schimbare în comportamentul de achiziţie al consumatorilor români: trecerea de la franzelă la pâinea feliată, de la hainele turceşti la ale retailerilor de fashion internaţionali sau de la automobilul neechipat la unul căruia nu-i lipsesc aerul condiţionat şi airbagul. La mai bine de un deceniu distanţă şi după ce încrederea le-a fost zdruncinată de criză, românii încep din nou, încet, dar sigur, să facă un „uptrade” al produselor şi serviciilor cumpărate şi, în consecinţă, un nou „upgrade” al stilului de viaţă.


    ARTĂ: Între pasiune şi investiţie


    STUDIU: Optimismul noii generaţii


    IMOBILIARE: Airbnb vs. chirie


    SPECIAL: Bursele rămân fără companii americane


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 11 aprilie 2018

    COVER STORY:Din Alba Iulia în toată lumea

    Rodica Vasin a transformat producătorul de porţelan Apulum din Alba Iulia dintr-o societate cu probleme în cea mai mare companie europeană de profil, iar 90% din producţie merge la export.


    ENERGIE: Corul pe care nu-l mai aude nimeni


    RESURSE UMANE: Galopul salariilor din IT


    CINEMA: Între cinematografe, Netflix şi piraterie


    SPECIAL: Lupta lui Trump cu caii verzi ai globalizării


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Emil Pantelimon, manager Corul Naţional Madrigal: „Interpretarea unui text muzical la prima vedere a devenit o performanţă pentru mulţi dintre tinerii absolvenţi de studii de profil”

    Emil Pantelimon, manager al Corului Naţional Madrigal, director al programului Cantus Mundi (direcţie a Corului Madrigal) şi director de comunicare al Operei Comice pentru copii spune că una dintre principalele provocări ale domeniului în care activează este este dată de slaba pregătire a absolvenţilor şcolilor de muzică din România.

    „Cel mai important lucru într-un ansamblu coral sau primul lucru pe care trebuie să îl ştie un om când vine într-un cor este acela de a solfegia, adică să primească un text muzical la prima vedere şi să îl cânte după o primă citire – din păcate, lucrul acesta este din ce în ce mai rar, solfegiul a devenit o performanţă pentru mulţi dintre tinerii muzicieni pregătiţi de Conservator”, spune Emil Pantelimon.

    Corul Madrigal cântă într-un efectiv cuprins între 35 şi 40 de corişti şi, potrivit lui Pantelimon, coriştii Madrigalului au o medie a vârstei de circa 30 de ani – „este cel mai tânăr Madrigal al tuturor timpurilor”. Principala provocare cu care se confruntă este găsirea de muzicieni bine pregătiţi. „Angajările se fac foarte rar, dar descoperirea de talente este continuă – avem în paralel o şcoală a Madrigalului în care tineri  de la Conservator se întâlnesc săptămânal cu madrigalişti, fac repetiţii şi învaţă, vedem dacă se pot adapta stilului şi să facă parte mai apoi din corul madrigal”, descrie el sistemul de angajări pentru acest cor.

    „Lucrul acesta a devenit îngrijorător – nu mă refer la Conservatorul din Bucureşti – mă refer la toată şcoala românească; este şi îngrijorător şi, în acelaşi timp, frustrant, fiindcă în piaţă ai nevoie de concurenţă, iar pentru concurenţă ai nevoie de performanţă; în prezent tinerii care vin de pe băncile şcolilor nu pot să solfegieze  – şi aici nu vorbim numai despre vârfuri, fiindcă Madrigalul nu are nevoie de vârfuri solistice –  nu are nevoie de soprane, tenori, baritoni care sunt solişti – ei sunt altă categorie, avem nevoie de oameni care să ştie să cânte foarte corect şi foarte bine, ori, primordial pentru acest lucru este să ştie să solfegieze – ne lovim de această problemă în mod continuu din păcate”, explică Emil Pantelimon.

    Una dintre modalităţile prin care întâmpină problema absolvenţilor de studii muzicale slab pregătiţi este dezvoltarea mişcării Cantus Mundi, axată pe introducerea de lecţii de cor încă de timpuriu, în şcolile din ţară. Iniţiată în anul 2011, de către dirijorul Ion Marin, pe baza voluntariatului membrilor Corului Madrigal, Programul Naţional Cantus Mundi a fost instituţionalizat prin Hotărârea de Guvern nr. 821/2014, devenind astfel o Direcţie a instituţiei aflată în subordinea Ministerului Culturii – Corul Naţional de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”. În 7 ani, 4100 de dirijori şi 250 000 de corişti din cele 41 de judeţe ale României fac parte din Programul Naţional Cantus Mundi, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Corului Madrigal.  Obiectivul Programului este ca în 2018 să existe coruri în fiecare şcoală din România.

    „Din păcate, muzica se studiază în şcoală din ce în ce mai puţin. Problema este că muzica se face o dată la două săptămâni, altă problemă este că se face la nivel teoretic; unde să poată copilul să reţină ceva, dacă el se întâlneşte cu profesorul timp de 45 de minute sau 50 de minute, o dată la două săptămâni şi face teorie – nu intră în contact cu instrumente – nici măcar cu instrumentul lui interior, vocea” descrie Emil Pantelimon necesitatea lecţiilor de muzică în şcoli, care observă că performanţele elevilor care studiază muzica nu se limitează la acest domeniu, ci aduce performanţe în majoritatea activităţilor întreprinse de elevi.

    Astfel, potrivit lui Pantelimon, Cantus Mundi are ca scop integrarea socială a copiilor prin muzică. Cel mai recent proiect dezvoltat de Cantus Mundi este cel în care copii din 19 judeţe au sărbătorit Ora Pâmântului cântând împreună, în cadrul Programului Naţional Cantus Mundi, în seara zilei de 25 martie. Evenimentul s-a desfăşurat simultan, în intervalul 20:30-21:30, în Bucureşti şi în localităţi din judeţele Alba, Arad, Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Constanţa, Covasna, Cluj, Dolj, Galaţi, Iaşi, Maramureş, Prahova, Sibiu, Timişoara, Tulcea şi Vrancea.

    În capitală, activităţile dedicate Orei Pământului au fost organizate de Primăria Municipiului Bucureşti şi Teatrul Excelsior şi s-au desfăşurat în Parcul Cişmigiu, unde peste 600 de copii din corurile Cantus Mundi au cântat alături de membrii Corului Naţional de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”, dirijaţi de Anna Ungureanu. Înaintea începerii evenimentului, toţi copiii şi-au încălzit glasurile, făcând vocalize, îndrumaţi de dirijorul celebrului ansamblu coral. Pe parcursul celor 60 de minute dăruite naturii, copiilor li s-au alăturat şi bucureştenii veniţi la plimbare în parc.

     

     

     

     

     

  • Emil Pantelimon, manager Corul Naţional Madrigal: „Interpretarea unui text muzical la prima vedere a devenit o performanţă pentru mulţi dintre tinerii absolvenţi de studii de profil”

    Emil Pantelimon, manager al Corului Naţional Madrigal, director al programului Cantus Mundi (direcţie a Corului Madrigal) şi director de comunicare al Operei Comice pentru copii spune că una dintre principalele provocări ale domeniului în care activează este este dată de slaba pregătire a absolvenţilor şcolilor de muzică din România.

    „Cel mai important lucru într-un ansamblu coral sau primul lucru pe care trebuie să îl ştie un om când vine într-un cor este acela de a solfegia, adică să primească un text muzical la prima vedere şi să îl cânte după o primă citire – din păcate, lucrul acesta este din ce în ce mai rar, solfegiul a devenit o performanţă pentru mulţi dintre tinerii muzicieni pregătiţi de Conservator”, spune Emil Pantelimon.

    Corul Madrigal cântă într-un efectiv cuprins între 35 şi 40 de corişti şi, potrivit lui Pantelimon, coriştii Madrigalului au o medie a vârstei de circa 30 de ani – „este cel mai tânăr Madrigal al tuturor timpurilor”. Principala provocare cu care se confruntă este găsirea de muzicieni bine pregătiţi. „Angajările se fac foarte rar, dar descoperirea de talente este continuă – avem în paralel o şcoală a Madrigalului în care tineri  de la Conservator se întâlnesc săptămânal cu madrigalişti, fac repetiţii şi învaţă, vedem dacă se pot adapta stilului şi să facă parte mai apoi din corul madrigal”, descrie el sistemul de angajări pentru acest cor.

    „Lucrul acesta a devenit îngrijorător – nu mă refer la Conservatorul din Bucureşti – mă refer la toată şcoala românească; este şi îngrijorător şi, în acelaşi timp, frustrant, fiindcă în piaţă ai nevoie de concurenţă, iar pentru concurenţă ai nevoie de performanţă; în prezent tinerii care vin de pe băncile şcolilor nu pot să solfegieze  – şi aici nu vorbim numai despre vârfuri, fiindcă Madrigalul nu are nevoie de vârfuri solistice –  nu are nevoie de soprane, tenori, baritoni care sunt solişti – ei sunt altă categorie, avem nevoie de oameni care să ştie să cânte foarte corect şi foarte bine, ori, primordial pentru acest lucru este să ştie să solfegieze – ne lovim de această problemă în mod continuu din păcate”, explică Emil Pantelimon.

    Una dintre modalităţile prin care întâmpină problema absolvenţilor de studii muzicale slab pregătiţi este dezvoltarea mişcării Cantus Mundi, axată pe introducerea de lecţii de cor încă de timpuriu, în şcolile din ţară. Iniţiată în anul 2011, de către dirijorul Ion Marin, pe baza voluntariatului membrilor Corului Madrigal, Programul Naţional Cantus Mundi a fost instituţionalizat prin Hotărârea de Guvern nr. 821/2014, devenind astfel o Direcţie a instituţiei aflată în subordinea Ministerului Culturii – Corul Naţional de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”. În 7 ani, 4100 de dirijori şi 250 000 de corişti din cele 41 de judeţe ale României fac parte din Programul Naţional Cantus Mundi, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Corului Madrigal.  Obiectivul Programului este ca în 2018 să existe coruri în fiecare şcoală din România.

    „Din păcate, muzica se studiază în şcoală din ce în ce mai puţin. Problema este că muzica se face o dată la două săptămâni, altă problemă este că se face la nivel teoretic; unde să poată copilul să reţină ceva, dacă el se întâlneşte cu profesorul timp de 45 de minute sau 50 de minute, o dată la două săptămâni şi face teorie – nu intră în contact cu instrumente – nici măcar cu instrumentul lui interior, vocea” descrie Emil Pantelimon necesitatea lecţiilor de muzică în şcoli, care observă că performanţele elevilor care studiază muzica nu se limitează la acest domeniu, ci aduce performanţe în majoritatea activităţilor întreprinse de elevi.

    Astfel, potrivit lui Pantelimon, Cantus Mundi are ca scop integrarea socială a copiilor prin muzică. Cel mai recent proiect dezvoltat de Cantus Mundi este cel în care copii din 19 judeţe au sărbătorit Ora Pâmântului cântând împreună, în cadrul Programului Naţional Cantus Mundi, în seara zilei de 25 martie. Evenimentul s-a desfăşurat simultan, în intervalul 20:30-21:30, în Bucureşti şi în localităţi din judeţele Alba, Arad, Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Constanţa, Covasna, Cluj, Dolj, Galaţi, Iaşi, Maramureş, Prahova, Sibiu, Timişoara, Tulcea şi Vrancea.

    În capitală, activităţile dedicate Orei Pământului au fost organizate de Primăria Municipiului Bucureşti şi Teatrul Excelsior şi s-au desfăşurat în Parcul Cişmigiu, unde peste 600 de copii din corurile Cantus Mundi au cântat alături de membrii Corului Naţional de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”, dirijaţi de Anna Ungureanu. Înaintea începerii evenimentului, toţi copiii şi-au încălzit glasurile, făcând vocalize, îndrumaţi de dirijorul celebrului ansamblu coral. Pe parcursul celor 60 de minute dăruite naturii, copiilor li s-au alăturat şi bucureştenii veniţi la plimbare în parc.

     

     

     

     

     

  • Această casă poate fi ridicată în 24 de ore şi costă 10.000 de dolari. Cum e posibil – VIDEO

    Folosind o compoziţie de ciment în loc de cerneală, imprimanta de mari dimensiuni a produs pereţi şi plafoane; prin această tehnică, o casă întreagă poate fi construită în doar 24 de ore.

    Produsul este o locuinţă de aproape 40 de metri pătraţi la un cost de aproximativ 10.000 de dolari.

    Casa este prevăzută cu instalaţii de curent şi apă, reprezentând un mare pas înainte pentru constructori.

    O altă companie, de data aceasta din China, s-a lăudat că a reuşit să tipărească 3D căsuţe simple, folosind ca material de construcţie un amestec de ciment şi deşeuri de materiale de construcţii. Fiecare astfel de căsuţă poate fi construită la un preţ de sub 4.000 de euro.

    Alţii se gândesc deja la construcţii din elemente 3D realizate pe Lună, cum ar fi proiectul anunţat anul trecut de firma de arhitectură britanică Foster & Partners, o colaborare cu Agenţia Spaţială Europeană cu privire la posibilitatea construirii unei baze pe satelitul natural al Pământul folosind sol selenar şi o imprimantă 3D robotizată.

    Coborând însă pe Pământ, firma de arhitectură DUS Architects din Amsterdam s-a apucat deja de construcţia unei case demonstrative 3D, pe care se aşteaptă să o termine în trei ani, sperând ca ea să devină prima casă tipărită 3D din lume.

  • Această casă poate fi ridicată în 24 de ore şi costă 10.000 de dolari. Cum e posibil – VIDEO

    Folosind o compoziţie de ciment în loc de cerneală, imprimanta de mari dimensiuni a produs pereţi şi plafoane; prin această tehnică, o casă întreagă poate fi construită în doar 24 de ore.

    Produsul este o locuinţă de aproape 40 de metri pătraţi la un cost de aproximativ 10.000 de dolari.

    Casa este prevăzută cu instalaţii de curent şi apă, reprezentând un mare pas înainte pentru constructori.

    O altă companie, de data aceasta din China, s-a lăudat că a reuşit să tipărească 3D căsuţe simple, folosind ca material de construcţie un amestec de ciment şi deşeuri de materiale de construcţii. Fiecare astfel de căsuţă poate fi construită la un preţ de sub 4.000 de euro.

    Alţii se gândesc deja la construcţii din elemente 3D realizate pe Lună, cum ar fi proiectul anunţat anul trecut de firma de arhitectură britanică Foster & Partners, o colaborare cu Agenţia Spaţială Europeană cu privire la posibilitatea construirii unei baze pe satelitul natural al Pământul folosind sol selenar şi o imprimantă 3D robotizată.

    Coborând însă pe Pământ, firma de arhitectură DUS Architects din Amsterdam s-a apucat deja de construcţia unei case demonstrative 3D, pe care se aşteaptă să o termine în trei ani, sperând ca ea să devină prima casă tipărită 3D din lume.

  • Ministrul Muncii a revenit asupra unui ordin prin care fusese radiată din COR ocupaţia “psiholog”

    Printr-un Ordin semnat de ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi de preşedintele Institutului Naţional de Statistică, a fost radiată din COR ocupaţia “psiholog”, ceea ce a dus la o serie probleme atât pentru angajaţii încadraţi ca psiholog, cât şi pentru angajatori.

    Actualizarea COR se aprobă periodic şi se face din iniţiativa utilizatorilor, respectiv organele administraţiei publice centrale şi locale, unităţile bugetare, agenţii economici, organizaţiile patronale, sindicale, profesionale şi politice, fundaţiile, asociaţiile, persoanele fizice şi juridice. În cazul ocupaţiei “psiholog”, propunerea de modificare a venit din partea Colegiului Naţional al Psihologilor.

    Surse oficiale au declarat, pentru MEDIAFAX, că ministrul Muncii a revenit miercuri asupra ordinului, respectiv asupra deciziei de radiere din COR a ocupaţiei “psiholog”.

    “După publicarea ordinului de modificare a COR în Monitorul Oficial al României, s-a constatat că în relaţiile de muncă apar probleme atât pentru angajaţii care sunt încadraţi în ocupaţia «psiholog», cât şi pentru angajatori. Astfel, există posibilitatea ca o parte din persoanele care sunt angajate ca psiholog să nu poată fi reîncadrate în una dintre celelalte ocupaţii specializate care sunt în grupa de bază 2634 Psihologi, fapt ce ar conduce la încetarea contractelor individuale de muncă şi a rapoartelor de serviciu sau a formelor asociative de desfăşurare a activităţii respective şi, implicit, a pierderii locului de muncă. Pe de altă parte, activitatea unor angajatori ar putea fi perturbată din cauza faptului că atribuţiile aferente postului de psiholog nu pot fi preluate de o altă peroană care nu are o astfel de specializare”, au explicat sursele citate.

    În acest context, pentru a evita apariţia unor disfuncţionalităţi pe piaţa muncii, ministrul Rovana Plumb a revenit cu un nou Ordin, astfel încât ocupaţia “psiholog” să se regăsească în COR în cadrul grupei de bază 2634 Psihologi.

    Ordinul nr. 123/123/2015 privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România, publicat în Monitorul Oficial în 9 martie, menţinea în COR doar psihologii şefi de laboratoare şi secţii, psihologii pe ramuri (industriali, clinicieni, educaţionali) şi cercetătorii în psihologie, ceilalţi, încadraţi ca “psiholog” fiind consideraţi începători, indiferent de experienţa pe care o aveau.

    În plus, persoanele încadrate ca “psiholog” aveau nevoie, pentru a-şi putea continua meseria, de atestarea Colegiului Naţional al Psihologilor pentru ocupaţiile rămase în COR.

  • ROMÂNII AU TALENT. Brio Sonores, marii câştigători ai finalei sezonului 4 (GALERIE FOTO, VIDEO)

    În urma voturilor telespectatorilor, pe locul al treilea s-a clasat Andrei Cerbu (VIDEO).

    Pe locul al doilea s-a situat Leon Magdan (VIDEO).

    Brio Sonores au fost cei care au obţinut titlul concursului şi premiul cel mare (VIDEO).

    Formaţia Brio Sonores s-a înfiinţat în anul 2009, în cadrul Seminarului Teologic “Sfinţii Trei Ierarhi” de pe lângă Mănăstirea Zăbriceni, iniţial fiind un cor bisericesc. În 2013 au inceput sa abordeze genul pop-opera, iar de atunci au început sa cunoască succesul, participând la diferite concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale.

    Valeriu, Adrian şi Alexei sunt solişti ai Teatrului de Operă şi Balet, iar restul sunt studenţi ai Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Membrii grupului au vârste între 22 şi 35 de ani.

    Marea finală “Românii au talent” este disponibilă integral pe VOYO.ro