BusinessMagazin

Tag: conturi

  • Antidotul pentru otrava inflaţiei se află în mâinile europenilor înarmaţi cu saci de cash după doi ani de pandemie. Cu sute de miliarde în conturi ei rămân printre ultimele linii de apărare în faţa recesiunii

    Salvarea din faţa tăvălugului inflaţiei şi al coşmarului presupus de un posibil episod de stagflaţie stă în buzunarele europenilor care au acumulat economii importante în doi ani de pandemie şi care sunt gata să arunce în aer consumul, scrie Bloomberg.

    Datele recente arată că după ridicarea restricţiilor cererea pentru ieşit în oraş şi vacanţe a sărit în aer şi a atins un nivel suficient de înalt pentru a compensa handicapul sectorului manufacturier. Totuşi războiul continuă să se desfăşoare, iar pandemia care mătură China pune şi mai multă presiune pe lanţurile de aprovizionare.

    Renaşterea consumului dă speranţe continentului că va putea evita nu numai o recesiune ci şi un episod de stagflaţie similar cu cel din anii ’70. Acest optimism dă totodată un semnal către Banca Centrală Europeană că este cazul să recurgă la prima creştere a dobânzii din ultimii 10 ani.

    „Înainte de război ne gândeam că consumatorul va fi principalul motor pentru rederesarea economiei europene. Am crede că din cauza războiului datele problemei s-au schimbat, dar există surpriza să descoperim că nu ne confruntăm cu schimbări atât de drastice”, a declarat Sylvain Broyer, economist în cadrul firmei S&P Global Ratings din Frankfurt.

    Conform datelor furnizate de Morgan Stanley veştile bune nu se opresc pentru că şomajul se află la un minim record iar economiile oamenilor totalizează 753 de miliarde euro, sumă acumulat în timpul perioadelor de lockdown.

    Companiile sunt de asemenea optimiste. TUI AG, un gigant jucător din industria turismului, se aşteaptă la profit după doi ani de criză şi pandemie iar cei de la Booking Holdings. Inc se aşteaptă la doborârea unor recorduri în vara lui 2022.

    „N-am mai fost în vacanţă de trei ani din cauza pandemiei. N-o să ratez această ocazie”, a declarat Dagmar Giessen, care şi-a rezervat recent bilete de tren pentru o călătorie de o săptămână în staţiunea bavareză Murnau.

    Cei mai pesimişti dintre economişti susţin că cererea nu va putea triumfa în faţa celei mai agresive inflaţii de la apariţia zonei europ  şi pînă în prezent. Inflaţia atins pragul de 8,1% şi a pus şi mai multă presiune pe costul vieţii. Războiul din Ucraina ar putea înrăutăţi această problemă, pentru că la finalul verii facturile la încalzire revin în primul plan.

    Jens Eisenschmidt, economist în cadrul gigantului bancar Morgan Stanley, avertizează totuşi că distribuţia în mod inegal al economiilor acumulate de oameni ar putea avea un impact economic diminuat în ciuda dimensiunilor importante ale acesteia.

    Consumul, ridicarea restricţiilor şi actuala piaţă a muncii rămân pilonii de salvare economiei europene de la recesiune, conform economistului.

     

     

  • Schimbări la vârful ANAF: Lucian Heiuş, deputat PNL, a fost numit la conducerea instituţiei, cu rang de secretar de stat, în locul Mirelei Călugăreanu, care devine consilier în cadrul Curţii de Conturi

    Lucian Heiuş, deputat PNL, a fost numit la conducerea ANAF, în locul cu rang de secretar de stat, în locul Mirelei Călugăreanu, care a fost votată marţi de Parlament în funcţia de consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi.

    „Pentru mine începe astăzi o nouă etapă, plină de provocări şi, sper eu, de reuşite, în fruntea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.Le mulţumesc domnului Premier Nicolae Ciucă şi domnului ministru Adrian Câciu pentru încredere, sunt onorat să pot contribui la dezvoltarea şi modernizarea acestei instituţii de care sunt legat profesional şi sufleteşte de atâta timp.Îmi propun să accentuez poziţia ANAF ca partener onest al contribuabililor corecţi, dar şi să luptăm, în acelaşi timp, cu toată determinarea, împotriva evaziunii fiscale. Suntem o echipă profesionistă şi capabilă, iar misiunea noastră este să asigurăm resursele necesare pentru ca statul să îi poată servi cât mai bine pe cetăţeni”, scrie Lucian Heiuş pe Facebook.

    Lucian Heiuş are 57 de ani şi este absolvent al Institutului Politehnic Cluj- Napoca – Facultatea de Mecanică, al Universităţii Creştine„Dimitrie Cantemir” din Bucureşti – Facultatea de Management Turistic şi Comercial din Cluj-Napoca, are diplomă de licenţă lA Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca – Facultatea de Ştiinţe Economice şi master la Universitatea de Vest” Vasile Goldiş” Arad – Facultatea de Ştiinţe Juridice. 

    În ultimii ani a fost director general la SC Uzina Mecanică Orăştie (2012-2013), director executiv la Camera Agricolă Judeţeană Hunedoara şi director general adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Domeniilor Reglementate Specific şi Direcţiei de Buget, Contabilitate Internă, Investiţii şi Achiziţii Publice din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Lucian Heiuş a mai fost director general la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara (2013-2014), director executiv – servicii interne (mutare temporară) (2014-2015), director general (2016) la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara.

     Decizia de numire a fost transmisă spre publicare în Monitorul Oficial.

    Fostul preşedinte ANAF, Mirela Călugăreanu a fost numită, marţi, de Parlament, în funcţia de consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi. În favoarea numirii au votat 270 de senatori şi deputaţi, iar 91 au votat „împotrivă”.

    În bilanţul făcut la finalul mandatului, ea spune că reformele demarate la ANAF au sprijinit procesul de colectare a veniturilor bugetului general consolidat, asigurând resursele necesare funcţionării statului român şi va conduce în continuare la eficientizarea colectării veniturilor bugetare.

    Mirela Călugăreanu aminteşte că veniturile bugetare colectate în anul 2019 au fost în sumă de 271,64 mld. lei, în anul 2020 au fost în sumă de 263,59 mld. lei, în anul 2021 au fost în sumă de 311,11 mld. lei, iar în trimestrul I 2022 s-au colectat 82,66 mld. lei. De asemenea, ponderea veniturilor în PIB a crescut cu 1,1 p.p. în anul 2021 faţă de 2020 şi cu 0,5 p.p. în trimestrul I 2022. În perioada 2019 – 31 martie 2022 au fost soluţionate 290.340 de deconturi cu opţiune de rambursare, suma restituită fiind de peste 69 mld. lei.

    Tot în bilanţ, fostul preşedinte ANAF spune că  în mandatul ei a fost adoptat un pachet integrat de măsuri privind eficienţa activităţii de administrare fiscal, a fost accelerat procesul de informatizare a instituţiei şi a fost asigurată cea mai importantă sursp de finanţare nerambursabilă de care instituţia a beneficiat de când a fost înfiinţată, suma de 356 mil euro din PNRR destinată implementării unor reforme esenţiale. ANAF trebuie să realizeze un număr de 26 ţinte şi jaloane. Trei dintre acestea au fost deja atinse în avans.

     

  • TMK Artrom a dat în judecată ANAF şi preşedintele ANAF pentru blocarea conturilor companie

    Producătorul de ţevi industriale TMK Artrom, care are conturile îngheţate de ANAF, a dat în judecată instituţia. Obiectul dosarului, înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti este „suspendare executare act administrativ ordin nr. 468/2022”, actul prin care i-au fost blocate conturile companiei TMK în 24 martie 2022, ca urmare a sancţiunilor Uniunii Europene pentru companiile ruseşti deţinute de oligarhii apropiaţi lui Putin.

    Reprezentanţii TMK nu au comentat situaţia, iar pe portalul Curţii de Apel nu sunt mai multe detalii. Cel mai probabil însă contestaţia celor de la TMK este legată de schimbarea de acţionariat a grupului TMK, care a avut loc după începerea războiului din Ucraina. Anterior, grupul era deţinut şi condus de miliardarul rus Dimitri Pumpianski, apropiat al preşedintelui Rusiei Vladimir Putin. Ulterior, acţiunile lui Pumpianski au fost transferate altor persoane, care nu intră sub incidenţa sancţiunilor occidentale. De asemenea, el şi-a dat demisia din toate funcţiile de conducere. Nu este clar, însă, în acest moment, în ce măsură Pumpianski controlează în continuare grupul TMK.

    TMK are 2.350 de angajaţi şi afaceri de circa 2 mld. de lei în România. De asemenea, oprirea activităţii de la Reşiţa reverberează în lanţul de valoare, pentru că ţevile de la TMK ajung la mai multe companii din România.

    Cel mai mare client din România al ruşilor de la TMK este Automobile Dacia. Al doilea cel mai mare client este producătorul de ţevi cromate Nemet, care livrează către industria de camioane, excavatoare şi maşini agricole

     

  • Un start-up românesc anunţă lansarea singurului serviciu de interogare conturi dezvoltat local şi autorizat de BNR

    Start-up-ul românesc Smart Fintech lansează un nou produs de open banking, Smart Accounts, descris de reprezentanţii businessului drept unicul serviciu de interogare de conturi dezvoltat în România şi autorizat de Banca Naţională a României. Potrivit lor, soluţia se adresează atât persoanelor fizice şi juridice, care vor putea să-şi acceseze toate conturile bancare într-un singur loc, cât şi tuturor companiilor care operează date financiar-bancare ale clienţilor, precum platformele de facturare, de management al finantelor personale, IFN-urile sau furnizorii de servicii ERP, fiind gândită să fie implementată direct în platformele acestora.

    „Smart Accounts este un produs headless (prin care serviciile bancare sunt integrate direct în platformele fintech, livrând conţinut şi experienţă potrivite fiecărui canal şi utilizator) care, prin intermediul API-urilor, aduce automatizarea integrală a tranzacţiilor şi plăţilor potenţialilor clienţi, direct de la cont la cont. În prezent aceştia manevrează datele manual sau doar cu mici automatizări prin API-uri”, transmite Mihaela Georgescu, cofondator Smart Fintech, printr-un comunicat. Potrivit ei, din considerente de securitate, controlul asupra accesului la date rămâne la utilizatorul final, care permite acordarea consimţământului către platformele folosite pentru o perioadă de 90 de zile, cu posibilitatea ulterioară de prelungire.

    Reprezentanţii businessului spun că prin integrarea soluţiei de interogare de conturi în platformele proprii, businessurile care devin parteneri  Smart Fintech au acces la date despre profilarea clienţilor proprii, lucru care le permite să ia decizii strategice bine informate în ceea ce priveşte ofertarea ulterioară de produse şi servicii. Mai mult, partenerii integraţi Smart Fintech nu mai sunt nevoiţi să treacă prin procesul de autorizare, furnizorul terţ de servicii autorizat acţionând ca intermediar între bancă şi aceştia.

    „Partenerii noştri pot analiza comportamentul de cheltuire şi calcula scorul de performanţă al fiecărui profil de client, pentru ca ulterior să îi poată adresa oferte de produse şi servicii optime, bazate pe contextul şi profilul financiar al acestuia”, explică Ana-Maria Georgescu, cofondator şi Sales & Marketing Manager, Smart Fintech.
    De cealaltă parte, utilizatorul final, fie că este persoană fizică sau juridică, beneficiază de implementarea soluţiei Smart Accounts în platformele pe care le utilizează prin accesul la detaliile legate de conturi, tranzacţii şi istoricul lor, şi solduri. Toate aceste informaţii facilitează realizarea unor previziuni financiare, precum şi sesizarea oportunităţilor de economisire şi de investire.

    Până în luna iunie 2022, atât Smart Pay, serviciul de iniţiere plăţi al companiei, cât şi Smart Accounts vor reuni cele mai importante 12 bănci din România şi Revolut, acoperind atât conturile de persoane fizice, cât şi juridice.

    „Ne propunem ca până la finalul anului să avem încheiate 20 parteneriate pentru Smart Accounts şi estimăm un volum de 500.000 interogări per bancă. Deja câţiva dintre partenerii noştri au testat produsul în SandBox (un mediu virtual izolat de testare care le permite utilizatorilor să ruleze programe şi aplicaţii fără a le afecta), fiind mulţumiţi de întreaga experienţă şi de oportunităţile disponibile, iar acum aşteaptă lansarea pentru a putea finaliza implementarea în sistemul lor”, încheie Mihaela Georgescu.
     

  • Surpriză. După ce au intrat în companie şi au analizat în detaliu conturile, francezii de la Orange le cer grecilor de la OTE o reducere cu 24 mil. euro a sumei plătite pentru achiziţia Telekom Fix

    Grupul francez Orange, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa globală de comunicaţii, a cerut grecilor de la OTE să diminueze cu 24 de milioane de euro preţul final pentru pachetul majoritar de acţiuni al fostului monopol din telefonia fixă Romtelecom (Telekom Fix), conform unui document transmis investitorilor de grupul elen. Cererea Orange vine la câteva luni după ce francezii au avut acces complet la dosarele companiei şi au început să analizeze în amănunt conturile operatorului, odată cu demararea operaţiunilor de integrare după obţinerea tuturor autorizaţiilor de la organismele competente.

    Orange a transmis cererea pe data de 24 decembrie 2021 şi aşteaptă încă un răspuns de la partea greacă. Contractul de vânzare / cumpărare prevede această posibilitate, de ajustare a preţului final.

    Orange agrease să plătească o sumă totală de 295,6 mil. euro către grecii de la OTE pentru pachetul de acţiuni de la Telekom Fix.
     

  • Încă o bancă renunţă la casierii. Cum vor plăti ratele clienţii cu credite în valute

    Serviciul operaţiuni cu numerar nu va mai fi disponibil la Raiffeisen Bank, banca susţnând că această decizie vine în continuarea proiectului „agenţii fără casierii”.

    Însă, în mod excepţional, clienţii care au în derulare credite în valutele euro (EUR), franci elveţieni (CHF) sau dolari (USD) vor putea alimenta conturile curente în vederea rambursării ratelor aferente creditelor contractate prin depunerea de numerar, la ghişeele anumitor agenţii ale băncii.

    „Urmărim în primul raând creşterea gradului dumneavoastră de satisfacţie, prin înlocuirea timpului petrecut la coadă la ghişeu pentru operaţiuni cu numerar, cu mai mult timp acordat pentru consultanţă. În continuarea proiectului nostru <agenţii fără casierii>, serviciul  <operaţiuni cu numerar” nu va mai fi disponibil”, se arată într-o informare trimisă de bancă clienţilor.

    Orice operaţiune de retragere de numerar din conturile curente, inclusiv pentru utilizarea în numerar a creditelor contractate de la Raiffeisen Bank, va putea fi efectuata de la orice bancomat, doar de către clienţii care deţin un card, emis de Raiffeisen Bank România.

    De asemenea, operaţiunile de depunere de numerar în conturile curente, inclusiv pentru alimentarea cu numerar a contului curent în vederea rambursării ratelor la creditele în lei şi euro contractate de la bancă, va fi posibilă numai la terminalele multifuncţionale (MFM) ale Raiffeisen de către clienţii care deţin un card emis de Raiffeisen Bank România.

    „Dacă pentru utilizarea creditului sau pentru alimentarea contului de rambursare efectuaţi transfer din conturile curente bancare pe care le aveţi deschise, nu se va schimba nimic, veţi putea efectua aceste transferuri din sau către alte conturi curente ca şi până acum”.

    Raiffeisen Bank mai susţine că a investit şi va continua să investească şi să dezvolte canalele digitale alternative existente, dar şi să caute alte noi variante pentru a face tranzacţionarea cât mai facilaă: Raiffeisen Online/Smart Mobile, ATM-uri de generaţie nouă, flota de MFM-uri extinsă atât ca număr, cât şi ca funcţionalităţi, carduri instant etc.

    „În mod excepţional, clienţii care au în derulare credite în valutele euro (EUR), franci elveţieni (CHF) sau dolari (USD) vor putea alimenta conturile curente în vederea rambursării ratelor aferente creditelor contractate prin depunerea de numerar, la ghişeele anumitor agenţii ale băncii, lista acestor agenţii putând fi regăsită pe site-ul bancii: www.raiffeisen.ro”, a mai transmis Raiffeisen Bank către clienţi.

  • Cum să distrugi o afacere de 7 miliarde de euro cu 13.000 de farmacii şi peste 50.000 de angajaţi. Şi chiar să ajungi şi la puşcărie

    Anton Schlecker, cândva unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri din Germania, deţinătorul unui lanţ de mii de farmacii, trebuie să facă faţă unui nou proces. El este bănuit că ar fi direcţionat peste 20 de milioane de euro de la creditori în conturile familiei sale, înainte ca lanţul său de distribuţie să intre în faliment în 2012.

    În cazul în care judecătorii de la tribunalul districtului Stuttgart îl găsesc vinovat pe businessman-ul în vârstă de 72 de ani, acesta ar putea fi condamnat la zece ani de închisoare. Soţia sa şi cei doi copii,  Meike şi Lars sunt, de asemenea, bănuiţi de complicitate. Este acesta sfârşitul poveştii de succes a lui Schelcker? 

    Schlecker şi-a deschis prima farmacie într-un oraş din sudul Germaniei, aproape de Stuttgart, în 1975. Din această primă afacere, el a continuat să construiască un imperiu de retail de neegalat. Doi ani mai târziu, deţinea deja 100 de magazine, iar până în 1984 numărul a crescut la 1.000.

    Nu după mult timp, antreprenorul a căutat să acceseze noi pieţe şi extindă afacerea şi în străinătate. Până în 2007, reţeaua de magazine a companiei s-a extins în 13 ţări europene, cu un număr de peste 52.000 de persoane, şi a generat venituri anuale de 7 miliarde de euro.

    În decurs de câteva decenii, Schlecker a  devenit lider de piaţă în Germania. Dar creşterea nu a fost una perfectă. Schlecker şi soţia sa au puşi timp de zece luni sub urmărire după ce au fost găsiţi vinovaţi de fraudă în 1998. Aceştia le spuneau angajaţilor că sunt plătiţi după normele legale, însă îi plăteau mai puţin.

    În 2010, Schlecker a avut noi probele cu legea, după ce s-a descoperit că montase ilegal camere video pentru a-şi monitoriza angajaţii, plătiţi, şi de această dată, sub media legală a salarizării. Ulterior, Schlecker a o lege menită să protejeze angajaţii part-time în folosul său, reuşind să reducă salariile lucrătorilor de la 12 euro la 6,5 euro pe oră. Chiar dacă practica a fost legală şi autorităţile nu au avut nicio putere să intervină, imaginea lui Schlecker a avut mult de suferit în urma acestui scandal.

    Pe măsură ce clienţii şi-au pierdut din ce în ce mai mult încrederea, conducerea companiei a decis să revizuiască imaginea magazinelor şi a lansat, în acest sens, o mare campanie de marketing. Cu toate acestea, campania nu a avut efectul scontat, banii au fost pierduţi, iar în 2012 compania a intrat în faliment.  

    Anton Schlecker şi întreaga sa familie au fost găsiţi responsabili pentru falimentul companiei. Aceştia au declarat ulterior că nu deţin “active private”. Instanţa din Stuttgart va decide dacă acest lucru este adevărat – sau dacă au fost doar suficient de rapizi pentru a-şi direcţiona ultimele economii din credite.

  • CEC Bank lansează iniţierea de plăţi prin Open Banking, respectiv plăţile din conturile de la alte bănci prin aplicaţia sa de Mobile Banking

    CEC Bank lansează iniţierea de plăţi prin Open Banking, respectiv plăţile din conturile de la alte bănci prin aplicaţia sa de Mobile Banking, serviciu disponibil în prima fază pentru cei care au conturi la Banca Transilvania, Raiffeisen Bank şi ING România.

    ”CEC Bank este prima bancă din România care permite iniţierea de plăţi prin Open Banking, serviciul fiind disponibil într-o primă fază pentru clienţii cu conturi la Banca Transilvania, Raiffeisen Bank şi ING România, la care se vor adăuga în curând şi alte bănci”, a declarat Mugur Podaru, director Operaţiuni la Distanţă în cadrul CEC Bank.

    Noua funcţionalitate a fost implementată cu ajutorul Finqware, un start-up românesc specializat în aplicaţii de integrare şi open banking, şi Asseco SEE, dezvoltatorul aplicaţiei de Mobile Banking.

    ”Această lansare marchează un important pas înainte în industria bancară locală, în termeni de inovaţie. Suntem foarte mândri că CEC Bank, o instituţie cu tradiţie, dă dovadă de curaj şi viziune şi devine prima bancă din ţară care lansează acest serviciu de iniţiere de plăţi, iar România – una din primele pieţe din regiune care implementează la nivelul instituţiilor bancare  acest serviciu, reglementat de PSD2. Suntem foarte bucuroşi că tehnologia folosită în această implementare este platforma de plăţi a Finqware, în linie cu aspiraţia companiei noastre de a fi lideri regionali în noua industrie de open banking“, a declarat Cosmin Cosma, CEO Finqware.

    Noua funcţionalitate în aplicaţia de Mobile Banking vine la trei luni de la implementarea de către CEC Bank a primei funcţionalităţi Open Banking: vizualizarea conturilor şi tranzacţiilor de la alte bănci şi instituţii financiare.

    ”Este prima implementare a unei astfel de funcţionalităţi şi pentru Asseco SEE în România, din întreg portofoliul de soluţii de internet şi mobile banking utilizate de clienţii din sistemul bancar din întreaga regiune. Proiectul a fost unul ambiţios, iar rezultatele nu au întârziat să apară”, a declarat Andrei Berghian, Account manager Banking Unit Asseco SEE.

    Aplicaţia de Mobile Banking a CEC Bank a înregistrat o dublare a numărului de utilizatori şi o creştere cu peste 110% a numărului de tranzacţii în 2020.

  • Când acceptăm criptomonedele? Unde este astăzi piaţa din România, câţi români investesc şi ce aşteaptă platformele locale de exchange de la autorităţi?

    În timp ce câteva sute de mii de români investesc deja în criptomonede, iar piaţa capătă o nouă dimensiune pe plan local, fintech-urile româneşti care intermediază astfel de tranzacţii spun că nu prea au putut să-şi ţină conturile deschise la băncile din România. Joi, 15 aprilie, BNR a dat un semnal pozitiv prin care a transmis clar că nu le interzice băncilor să accepte tranzacţii cu fonduri provenite din monede virtuale. Ce urmează?

    Marius începea dimineaţa zilei de 16 aprilie înarmat cu un biblioraft roşu, plin cu acte, şi cu speranţa că momentul pe care îl aştepta de mai bine de patru ani a venit.

    Asta era ziua în care fintech-ul său avea posibilitatea să îşi deschidă un cont bancar în România, fără ca acesta să fie închis în scurt timp. Momentul părea unul bun, cu bitcoin în jurul pragului de 60.000 de dolari, cu un interes din ce în ce mai mare al românilor pentru fenomen şi cu poziţia actualizată a Băncii Naţionale.El a luat biblioraftul în mână şi a intrat în biroul unui director de bancă. 

    „Am plecat aşa cum am venit. În aplicaţia băncii era o bifă mare de excludere în cazul în care compania noastră face tranzacţii cu criptomonede”, relata Marius Morra, CEO şi cofondator al LDV Exchange – o platformă cu aproape 20.000 de utilizatori.

    El a explicat pentru Business MAGAZIN că nu se va lăsa descurajat nici de această dată, însă alinierea pieţei la noua poziţie a BNR pare că va mai dura.

    „Din păcate, nu se propagă atât de uşor informaţiile sau directivele de la BNR, băncile sunt şi ele nişte instituţii şi trebuie să îşi schimbe politicile. Cel mai probabil e în continuare un semnal bun, dar se pare că e un proces de durată”.

    «Reglare» de conturi

    Poziţia din 2021 este prima poziţie a băncii centrale a României după cea din 2018 în care clasifica criptomonedele drept „active speculative foarte volatile şi extrem de riscante, cu un potenţial ridicat de a genera pierderi financiare la nivelul investitorilor”. 

    Deşi această clasificare s-a păstrat, instituţia a specificat clar de data aceasta că „reglementările administrate de BNR nu conţin prevederi care să interzică instituţiilor de credit să ofere servicii de cont furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorilor de portofele digitale”.

    Concret, nu le interzice băncilor să menţină conturi ale companiilor care operează tranzacţii cu criptomonede, cât timp respectă legislaţia europeană referitoare la cunoaşterea clientelei şi la regulamentul împotriva spălării banilor. Toate cele trei exchange-uri cu care a discutat Business MAGAZIN aplică deja aceste reglementări.

    Problema pe care au reclamat-o în mod constant operatorii de platforme de exchange pentru monede virtuale ţine de faptul că băncile din piaţa locală refuză să le deschidă conturi, sau ajung să le închidă într-un termen foarte scurt. Trebuie menţionat că poziţia BNR din 2018 sublinia apăsat că banca centrală „descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale”.

    Absurdul subliniat de cei care conduc platforme fondate în România ţine de faptul că s-au văzut nevoiţi să-şi deschidă conturi în alte ţări europene pentru a plăti taxele pe businessul din România, în contextul în care nu au reuşit să menţină conturi deschise în ultimii ani în piaţa locală nici măcar pentru plăţi curente, precum salarii şi chirii.

    Din această cauză, platformele controlate de antreprenori români operează prin conturi în euro deschise în ţări precum Lituania sau alte state din Uniunea Europeană.

    „Decizia BNR este un lucru foarte bun pentru întreaga comunitate crypto din România, sunt convins că aceasta a venit şi în urma unei oarecare presiuni din partea oamenilor, pentru că toată lumea dorea să tranzacţioneze criptomonede. (…) Sper ca lucrurile să revină pe un făgaş normal, adică să ni se deschidă conturi şi să ni se dea dreptul să folosim aceste servicii de necesitate publică, să zicem aşa. Societăţile noastre nu pot exista, nu pot plăti taxe dacă nu avem conturi bancare”, a spus George Rotariu, CEO şi cofondator al Bitcoin România.

    Lansat în 2014, Bitcoin România este primul şi cel mai mare exchange din piaţa locală. Înregistrează peste 200.000 de utilizatori, operează trei platforme de tranzacţionare şi construieşte o reţea de ATM-uri crypto care urmează să ajungă la 300 de unităţi până la finalul anului.

    „Din păcate, nu avem niciun cont bancar în România, toate băncile ne-au închis conturile, pe rând, am fost anunţaţi că ni se închid conturile. Reuşim să ne desfăşurăm activitatea prin conturi din UE. Noi nu am renunţat la a încerca să deschidem conturi în România, mereu am încercat, însă, la un moment dat, nu ne mai deschidea nicio bancă şi am fost nevoiţi să ne uităm în alte ţări.”

    În ceea ce priveşte legislaţia europeană de cunoaştere a clientelei (KYC – know your customer), respectiv cea împotriva spălării banilor (AML – anti-money laundering), platformele de exchange din piaţa locală aplică deja aceste reglementări. Bitcoin România spune că are chiar şi un departament de conformitate.

    „Aplicăm absolut pentru toţi clienţii KYC şi AML. (…) În mod normal, băncile ar trebui să accepte tranzacţiile pentru că toţi clienţii noştri sunt verificaţi şi trecuţi prin proceduri de cunoaşterea clientelei şi antispălarea banilor. Avem un departament de conformitate în companie, la fel ca o bancă şi nu înţeleg de unde provine această reticenţă, când lucrurile ar putea fi foarte clare şi profesioniste în relaţia dintre noi şi bancă”.

    Trebuie menţionat că la întâlnirile pe care le aveau micii investitori de crypto din România încă din 2018 se discuta despre aplicarea regulilor KYC şi AML ca o normalitate a pieţei.

    Marius Morra, CEO, LDV Exchange
    „Din păcate, nu se propagă atât de uşor informaţiile sau directivele de la BNR, băncile sunt şi ele nişte instituţii şi trebuie să îşi schimbe politicile.”

    Ce spune legislaţia

    Poziţia BNR menţionează obligaţia furnizorilor de servicii de schimb şi de portofele digitale din această piaţă de a se conforma prevederilor Legii nr.129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului – actualizată anul trecut prin ordonanţă de urgenţă.

    Concret, guvernul a emis anul trecut OUG 111/2020, privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 – cea la care se referă şi Banca Naţională – prin care se oferă un cadru de reglementare bazat pe avize tehnice şi înregistrare la Ministerul de Finanţe. Deşi această ordonanţă a intrat în vigoare încă de anul trecut, senatul a respins atunci legea de aprobare.

    „Legile sau ordonanţele de urgenţă menţionate nu au încă norme de aplicare. Am depus eforturi mari în ultimele luni pentru obţinerea unui aviz/licenţă in România. Atât Ministerul Finanţelor cât şi ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României) nu oferă încă o procedură clară de înregistrare ca şi crypto exchange sau pentru obţinerea avizului tehnic menţionat în OUG 111/2020”, a explicat Sergiu Drăgănuş, cofondator al CryptoCoin.PRO, un exchange lansat în piaţa locală, cu aproape 60.000 de utilizatori.

     Mai exact, ordonanţa prevede ca aceşti operatori să fie autorizaţi sau înregistraţi de Ministerul Finanţelor, prin Comisia de autorizare a activităţii de schimb valuar. Totodată, OUG-ul numeşte Autoritatea pentru Digitalizarea României drept entitatea care trebuie să emită aviz tehnic de funcţionare pentru aceste platforme.

     „Autoritatea pentru Digitalizarea României va emite un aviz tehnic pentru furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorii de portofele digitale, cu plata unei taxe”, se menţionează în OUG 111/2020.

    Business MAGAZIN a contactat şi ADR pentru a afla când ar putea începe autorităţile implementarea prevederilor care ar putea permite platformelor de exchange să opereze fără probleme şi în relaţia cu băncile şi în cea cu clienţii. Concluzia? Se lucrează la elemente de «fine tunning».

    „Colaborăm în momentul de faţă cu oficiul pentru combaterea spălării banilor (ONPCSB). Există câteva opinii venite din piaţă şi mai avem câteva chestii de fine tunning de făcut, pentru modificarea acestei OUG. Această OUG va trebui aprobată într-o şedinţă de guvern, nu aş putea să vă dau un orizont de timp în acest moment, din păcate”, a declarat Octavian Oprea, preşedinte interimar al ADR.

    George Rotariu, CEO, Bitcoin România
    „În mod normal, băncile ar trebui să accepte tranzacţiile pentru că toţi clienţii noştri sunt verificaţi şi trecuţi prin proceduri de cunoaşterea clientelei şi anti spălarea banilor. Avem un departament de conformitate în companie, la fel ca o bancă.”

    El a explicat că aceste „chestii de fine tunning” sunt lucrate în acest moment în comisiile din Parlament, întrucât survin mai multe modificări de obicei în urma consultării şi reconsultării pieţei şi actorilor implicaţi. „Cu siguranţă va ajunge la o finalitate anul acesta, dar nu aş putea să vă zic exact când pentru că parcursul actelor normative în Parlament este ceva mai lung”.

    Până atunci, operatorii din România îşi iau licenţe din ţări care şi-au pus deja la punct cadrul de reglementare. Din cauza neclarităţii, CryptoCoin.PRO explica încă de la începutul lui 2018 că se regăseşte în situaţia de a deschide conturi în alte ţări, pentru că băncile le închideau conturile la foc automat.

    „CryptoCoin.PRO are conturi in euro deschise la un EMI (Electric Money Institution) din Lituania şi firma este înregistrată in Estonia, de unde am obţinut şi licenţa de funcţionare. (…) Pe firma din România nu puteam să ne plătim nici măcar taxele la stat. Nicio bancă din România nu a fost de acord să deschidem cont pentru plata salariilor şi/sau a taxelor la stat”, a adăugat Sergiu Drăgănuş.

     El scoate în evidenţă şi o situaţie nefericită, în care zeci de platforme din SUA, Canada şi alte ţări pot vinde criptomonede utilizatorilor din România, fără a trece prin măsurile de conformitate adecvate pieţei locale. „În timp ce noi ne încurcăm în procesul de înregistrare/avizare/licenţiere, firme licenţiate sau nelicenţiate din jurisdicţii externe, neînregistrate în România, oferă nestingherite servicii de schimb de criptomonedă clienţilor români”.

    Câţi români investesc în criptomonede

    Conform discuţiilor purtate cu reprezentanţii exchange-urilor locale, aflăm că Bitcoin România are 200.000 de utilizatori, CryptoCoin.PRO are aproape 60.000 de utilizatori, iar LDV Crypto Exchange are aproape 20.000 de utilizatori. Este de menţionat că aceste cifre nu se referă în întregime doar la utilizatori din România.

    „Eu sunt convins că românii au în criptomonede valori totale de ordinul miliardelor de euro”, a spus George Rotariu, care situa această cifră la 1 miliard de euro la începutul anului.

    Între timp, valoarea bitcoin a crescut de la circa 35.000 de dolari până la peste 60.000 de dolari, iar grupurile create de români în platforme de social media precum Facebook sau Telegram câştigă noi utilizatori în fiecare zi.

    Marius Morra de la LDV Crypto Exchange consideră că numărul românilor care tranzacţionează depăşeşte pragul de 100.000 de investitori, „cu rezerva că poate fi o mică cifră faţă de realitate”, în contextul în care estimarea lui pleacă de la grupurile din social media, unde nu sunt neapărat toţi oamenii. Sergiu Drăgănuş de la CryptoCoin.PRO este optimist şi estimează un număr mult mai mare de români care au intrat în piaţa criptomonedelor în ultimii ani.

     „Mă aştept să fie între 500.000 şi 1 milion de români în această piaţă acum”, a concluzionat el.

    Odată cu definitivarea cadrului de reglementare în ceea ce priveşte exchange-urile de criptomonede, logica implementării legislaţiei de cunoaşterea clientelei ne arată că datele ar putea deveni din ce în ce mai clare, iar autorităţile ar trebui să ştie cu exactitate câţi români sunt implicaţi în această piaţă, de fapt.

    Pe lângă platformele locale de exchange, românii tranzacţionează şi pe câteva platforme internaţionale mari, care listează mult mai multe din cele câteva mii de monede virtuale din piaţă. Printre acestea se numără Binance, Kraken, Coinbase, Bitstamp sau KuCoin.

    Sergiu Drăgănuş, cofondator, CryptoCoin.PRO
    „Pe firma din România nu puteam să ne plătim nici măcar taxele la stat. Nicio bancă din România nu a fost de acord să deschidem cont pentru plata salariilor şi/sau a taxelor la stat.”

    Cum investesc în criptomonede?

    „Poate părea o întrebare simplă, dar o vedem în continuare destul de des. În acest caz, se folosesc foarte mult platformele precum LDV Exchange pentru aşa-numitele intrări în lumea crypto. Concret, oamenii depun euro sau lei şi îi schimbă în bitcoin, ether sau usdt, pe care îi mută ulterior pe alte platforme care nu au perechi de schimb cu lei sau euro. Acolo tranzacţionează multe tipuri de criptomonede, asta dacă nu vor să se rezume doar la cele câteva pe care le avem noi”, a explicat Marius Morra.

    La înrolare, intervine exact procesul de cunoaşterea clientelei (KYC) adus în discuţie în plan legislativ.

    „Se solicită un act de identitate, un extras pentru contul din care clientul vrea să trimită bani sau în care vrea să primească, şi se trimite un selfie cu buletinul în mână. Aceasta este o măsură suplimentară de siguranţă, care trebuie să prevină impersonarea, în cazul în care cineva vrea să facă un cont cu un buletin care nu îi aparţine”.

    Cum scoţi banii din criptomonede – este a doua întrebare care a prins avânt în ultimele luni, în contextul în care unii utilizatori din piaţa locală au întâmpinat întârzieri la transferul unor sume.

     „Multă lume ne întreabă, că ar fi suspiciuni că ar fi mai greu să scoţi banii. Tehnic este un proces instant, noi eliberăm şi vindem imediat crypto către valută, dar mai sunt probleme cu băncile care sunt reticente în a primi bani. Foarte mulţi folosesc fie Revolut, fie fintech-uri din străinătate precum Transfer Wise, fintech-uri care nu au probleme cu zona crypto. Dar se scot bani încă şi prin băncile din România. Chiar dacă băncile nu sunt chiar pro crypto, dacă clientul are o relaţie ok cu banca, a mai tranzacţionat şi este un client fidel al băncii, se poate. Adică sunt şi destul de multe excepţii”.

    În acelaşi timp, George Rotariu spune că cei peste 200.000 de utilizatori ai Bitcoin România îşi pot scoate banii atât prin reţeaua de ATM-uri, cât şi prin bănci, dar recunoaşte că ruta bancară prezintă dificultăţi pentru unii utilizatori.

     „În primul rând, pot fi folosite ATM-urile noastre pentru a primi direct cash pe criptomonede sau prin transfer bancar în euro. Noi facem plăţile în euro, în conturile de euro ale utilizatorilor, dar într-adevăr întâmpină dificultăţi în a primi banii cu anumite bănci unii dintre ei. Sunt bănci care sunt mai prietenoase şi nu sunt probleme. E o chestie dificilă fără motiv”, a detaliat Rotariu.

  • ING Tech: Proiectul Casy (Central Aggregation Service leveraging Yolt)

    Proiectul Casy reprezintă poarta de acces globală a ING către datele tuturor clienţilor care au conturi şi la alte bănci.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Odată cu directiva Uniunii Europene privind serviciile de plată PSD2 (Payment Services Directive) prin care se urmăreşte deschiderea sectorului bancar către companii fintech şi alte organizaţii interesate, toate băncile sunt în prezent nevoite să îşi expună datele şi informaţiile relevante pentru a îmbunătăţi serviciile financiare online oferite clienţilor. Pornind de la acest context, ING Tech România a dezvoltat proiectul Casy prin care, folosind datele expuse, creează un serviciu de agregare a tuturor datelor şi conturilor, direct în aplicaţia de internet banking a ING (odată ce clientul şi-a oferit consimţământul). În câteva cuvinte, proiectul Casy îşi propune ca toate datele financiare privind operaţiunile bancare ale unui client (de la băncile şi fintech-urile unde acesta are deschis un cont bancar), să fie agregate direct în aplicaţia de mobile sau internet banking a ING. Acest aspect îi oferă utilizatorului o centralizare a tuturor conturilor şi operaţiilor financiare. Faza iniţială a proiectului Casy permite clientului să vizualizeze în aplicaţia de internet banking a ING toate tranzacţiile şi operaţiunile din conturile pe care acesta le deţine (indiferent de bancă sau fintech). Ulterior acestei prime etape, clientul va putea să efectueze toate tranzacţiile şi operaţiunile bancare din conturile sale într-o singură aplicaţie, cea a ING. Această inovaţie a mers mai departe de atât, oferind posibilitatea clientului să aducă într-un singur loc conturi de la diferite bănci din mai multe ţări din Europa. Rolul ING Tech România în dezvoltarea acestei inovaţii a pornit de la extinderea proiectului PSD2 şi a ideii de a centraliza toate tranzacţiile folosite prin aplicaţia Yolt, la a reuşi să integreze toţi providerii bancari (din România şi Europa), care intră sub efectul directivei PSD2. În prezent, soluţia tehnică este testată ca pilot cu utilizatori din Spania, iar începând cu primele luni din anul 2021 va fi integrată pentru toţi clienţii din această ţară, urmând apoi ca treptat, soluţia să fie integrată în toate ţările în care ING este prezent.

     

    Elementul de noutate:

    Această soluţie tehnică permite clienţilor să îşi centralizeze într-o singură aplicaţie nu doar conturile de la toate băncile din România, cât şi posibilitatea să integreze conturi deschise la bănci şi fintech-uri din Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, Casy permite odată ce clientul şi-a dat acordul să integreze conturile sale bancare în aplicaţie, sa nu mai fie nevoit să reintroducă sau să reconfirme datele deja adăugate, timp de 90 de zile.

     

    Efectele inovaţiei:

    Această inovaţie tehnică oferă clienţilor serviciilor bancare o flexibilitate şi mobilitate crescută, dându-le posibilitatea ca dintr-o singură aplicaţie să îşi coordoneze toate operaţiunile bancare care înainte trebuiau operate separat din aplicaţia fiecărei bănci. De asemenea, Casy oferă oportunitatea utilizatorilor care lucrează în mai multe ţări, poate chiar cu mai multe valute, să beneficieze de toate aceste aspecte integrate, oferind şi o experienţă unică clientului, fie că acesta se află în Olanda, România sau Spania. În câteva cuvinte, este vorba de o flexibilitate mai mare, centralizare a informaţiilor şi mobilitate crescută în cadrul Uniunii Europene pentru clienţii băncilor şi fintech-urilor.