BusinessMagazin

Tag: conflict de interese

  • Suceava: Primar în conflict de interese, după ce a semnat contracte cu firma la care a fost asociat

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), primarul din Vicovu de Jos, Constantin Mutescu, a încălcat regimul juridic al conflictului de interese în materie penală întrucât, în perioada exercitării mandatului, a încheiat, în calitate de reprezentant al Primăriei, 12 contracte în valoare totală de 20.749.718,03 de lei (4.683.274,95 de euro) cu SC Vicov Construct SRL, societate comercială la care a fost atât asociat, cât şi administrator, până în 24 iunie 2008, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Inspectorii de integritate au constatat că acesta a încălcat dispoziţiile din Codul Penal potrivit cărora “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial […] pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

    Reprezentanţii ANI au sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi, în vederea verificării indiciilor privind infracţiunea de conflict de interese comisă de Mutescu.

    Mutescu, primar independent, a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare, dar nu a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare, menţionează sursa citată.

  • Cum arată corupţia de fiecare zi din România, dincolo de cazurile care ajung celebre

    1.617 persoane sunt bănuite de comiterea acestora, dintre care 633 de săvârşirea infracţiunilor de dare şi luare de mită, 176 de săvârşirea infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă, 31 de săvârşirea infracţiunii de conflict de interese şi 777 de persoane sunt bănuite de săvârşirea unor infracţiuni conexe celor de corupţie, aşa cum sunt ele prevăzute în Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

    Din numărul total de persoane implicate în fapte de corupţie cercetate cu sprijinul Poliţiei Române, 854 deţineau diferite funcţii de conducere în cadrul administraţiei publice locale, 301 dintre acestea fiind deferite DNA.

    Faţă de 109 persoane au fost dispuse măsuri preventive, dintre care 45 de arest preventiv, 8 arest la domiciliu, 33 de control judiciar, 23 de reţinere şi au fost emise 46 de rechizitorii.

    Dintre cazurile instrumentate de către procurori cu sprijinul ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul structurilor de investigare a fraudelor ale Poliţiei Române pot fi exemplificate următoarele:

    @ Un medic gorjean este bănuit că, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe care le avea ca funcţionar public, a participat la luarea deciziilor privind încadrarea în grad de handicap a mamei, soacrei şi socrului său, semnând, totodată, certificatele de încadrare în grad de handicap şi documentele de evaluare medicală.

    Prin încadrarea lor în grad de handicap, mama şi socrii persoanei bănuite au beneficiat de drepturile şi accesibilităţile prevăzute de Legea nr. 448/2006, respectiv de indemnizaţie lunară, buget complementar şi indemnizaţie de însoţitor. Astfel, mama sa a încasat prestaţii sociale în valoare totală de 28.869 lei (pentru perioada august 2012 – mai 2014), soacra sa, în valoare de 24.215 lei (pentru intervalul august 2011 – iulie 2012), iar socrul său suma de 18.110 lei (pentru perioada decembrie 2012 – august 2013).

    Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea în judecată a persoanei bănuite, sub aspectul săvârşirii a 6 infracţiuni de conflict de interese.

    @ Un arădean este bănuit că, în perioada 2007-2012, în calitate de contabil în cadrul unei primării din judeţul Arad, a efectuat plăţi către o societate comercială administrată de acesta şi mama sa, obţinând un folos material injust în sumă totală de 1.219.532 lei.

    Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a emis rechizitoriu şi l-a trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de conflict de interese în formă continuată (373 de acte materiale), fals intelectual şi uz de fals.

    @ Un medic primar de expertiza medicală a muncii din Sălaj a fost prins în flagrant în timp ce primea o sumă de bani. În cauză au fost audiate peste 150 de persoane, stabilindu-se că ar fi primit suma de aproximativ 20.000 lei (în lei şi valută) pentru confirmarea gradului de pensie de boală în cadrul reviziilor anuale. Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj a emis rechizitoriu în dosarul penal întocmit, fiind trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită.
     

  • Parlamentarii şi preşedintele nu vor mai putea fi anchetaţi pentru conflict de interese

    Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul penal.

    Prin această decizie, preşedintele şi parlamentarii ies şi de sub incidenţa articolului 253 indice 1 din Codul penal, privind conflictul de interese, definit drept “fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură”.

    Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a postat, marţi, pe Facebook, înaintea votului din Parlament privind proiectul de lege, un mesaj în care arată că “se va crea o super-imunitate”, iar “istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi”.

    “Este o iniţiativă care, dacă va fi adoptată, dă o lovitură grea statului de drept, afectând iremediabil credibilitatea României ca stat membru al Uniunii Europene şi NATO”, a mai scris Georgescu pe reţeaua de socializare.

    Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.

    De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.

    Conform raportului, obţinut de MEDIAFAX, printr-un amendament propus şi adoptat de Comisia juridică, preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

    Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede că “prin «funcţionar public» se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 (autorităţi, instituţii publice, persoane juridice de interes public – n.r.)”. De asemenea, “prin «funcţionar» se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat”.

    Comisia juridică a introdus un nou alineat potrivit căruia: “Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat”.

    Conform raportului, la şedinţa comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi, din totalul de 27 membri, iar raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se doar 4 abţineri.

    Proiectul nu a fost dezbătut în plen, fiind trecut direct la vot final.

    Astfel, raportul propus de Comisia juridică a fost adoptat cu 240 voturi “pentru”, 57 de voturi “împotrivă” şi 4 abţineri.

    Camera Deputaţilor este forul decizional la acest proiect.

  • Director din Hidroelectrica, ACUZAT de ANI de conflict de interese penal şi corupţie

     Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat existenţa conflictului de interese de natură penală, precum şi sâvârşirea infracţiunii asimilate infracţiunilor de corupţie în cazul lui Metehoiu Constantin, director în cadrul S.C. Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş, întrucât, în perioada 5 iunie 2008 – 8 februarie 2012, SC Hidroelectrica SA – Bucureşti, prin Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş, a încheiat 17 contracte de achiziţie publică şi două achiziţii directe (în valoare de 2.830.146,23 lei, aproximativ 673.844 de euro) cu trei societăţi comerciale la care era asociat şi administrator, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, luni, de ANI.

    “Dintre acestea, 13 contracte şi două achiziţii directe, împreună cu documentaţia aferentă, au fost semnate şi aprobate de către persoana evaluată, în calitate de director al sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş”, precizează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www,mediafax.ro

  • Director din Hidroelectrica, ACUZAT de ANI de conflict de interese penal şi corupţie

     Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat existenţa conflictului de interese de natură penală, precum şi sâvârşirea infracţiunii asimilate infracţiunilor de corupţie în cazul lui Metehoiu Constantin, director în cadrul S.C. Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş, întrucât, în perioada 5 iunie 2008 – 8 februarie 2012, SC Hidroelectrica SA – Bucureşti, prin Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş, a încheiat 17 contracte de achiziţie publică şi două achiziţii directe (în valoare de 2.830.146,23 lei, aproximativ 673.844 de euro) cu trei societăţi comerciale la care era asociat şi administrator, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, luni, de ANI.

    “Dintre acestea, 13 contracte şi două achiziţii directe, împreună cu documentaţia aferentă, au fost semnate şi aprobate de către persoana evaluată, în calitate de director al sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş”, precizează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www,mediafax.ro

  • Deputatul PNL Grigore Crăciunescu, trimis în judecată pentru conflict de interese

     Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a deputatului Grigore Crăciunescu pentru conflict de interese, dosarul urmând să se judece la instanţa supremă.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Grigore Crăciunescu, în calitate de primar al municipiului Paşcani, a perfectat nouă acte juridice cu societăţi comerciale al căror reprezentant legal era fiul său, “realizându-se, astfel, un folos material pentru acesta, la diferite intervale de timp”. Grigore Crăciunescu a activat într-una dintre aceste firme până la momentul dobândirii calităţii de primar.

    Anchetatorii au stabilit că unul dintre cele nouă acte juridice a vizat concesionarea fără licitaţie a unui teren de 110 metri pătraţi, situat vizavi de Primăria Paşcani, la un preţ de aproximativ cinci ori mai mic decât cel stabilit într-un proiect iniţial, pentru construirea unei parcări care deservea laboratorul de analize medicale ce aparţinea familiei lui Crăciunescu

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Remus Borza, trimis în judecată pentru conflict de interese

     Procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti au finalizat cercetările şi i-au trimis în judecată pe avocaţii Remus Adrian Borza şi Nicoleta Munteanu, pentru conflict de interese, a anunţat instituţia, într-un comunicat de presă.

    Dosarul a fost trimis pentru soluţionare Curţii de Apel Bucureşti.

    Parchetul Curţii de Apel Bucureşti a înregistrat în 25 februarie 2013 dosarul în care Remus Borza şi Nicoleta Munteanu, avocaţi în Baroul Bucureşti, sunt suspectaţi de conflict de interese, iar în 8 iulie a început urmărirea penală în cazul acestora.

    Procurorii au stabilit, în urma verificărilor, că Nicoleta Munteanu, în calitate de reprezentant legal al Euro Insol SPRL, desemnată administrator judiciar al companiei Hidroelectrica, în perioada noiembrie 2012 – februarie 2013, a încheiat 34 de contracte de asistenţă juridică între firma de insolvenţă şi Societatea Civilă Profesională de Avocaţi “Borza şi Asociaţii”. Asistenţa juridică a constat în reprezentare, redactare, semnare şi depunere a actelor în mai multe procese civile aflate pe rolul Tribunalului Bucureşti, în care SC Hidroelectrica avea calitate de parte. Munteanu era asociat şi la SCP “Borza şi Asociaţii”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oana Niculescu Mizil, trimisă în judecată pentru conflict de interese

     Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul instanţei supreme au dispus, în 24 septembrie, trimiterea în judecată a deputatului Oana Niculescu Mizil Ştefănescu, dosarul urmând să se judece la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, deputatul Oana Niculescu Mizil Ştefănescu a solicitat încadrarea în muncă a mamei sale, în cadrul biroului ei parlamentar şi a avizat contractul individual de muncă prin care, în perioada mai 2009 – septembrie 2011, aceasta a realizat foloase materiale în cuantum de 65.697 de lei.

    Deputatul PSD Oana Niculescu Mizil a fost reclamată de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) la Parchetul instanţei supreme, pentru conflict de interese.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lupte grele între ANI şi baronii locali. Mai rezistă ANI?

    Iohannis a replicat că iniţiativa ANI este “o interpretare excesivă a legislaţiei”, sugerând că a semnat contractul respectiv pur şi simplu fiindcă tipografia a câştigat o licitaţie. Mult mai agresiv a reacţionat senatorul Valer Marian (exclus din PSD, actualmente PPDD), acuzat şi el de ANI de incompatibilitate, alături de Liviu Harbuz (deputat PSD) şi de Marian Rasaliu (fost senator PDL, actualmente PSD). Valer Marian, devenit celebru ca acuzator al lui Victor Ponta, despre care a susţinut că diverse episoade din trecutul său personal îl fac vulnerabil la şantaj din partea lui Traian Băsescu, declară acum că decizia ANI este o “imbecilitate juridică” şi că va face plângere penală contra şefului ANI, Horia Georgescu.

    Acuzaţiile ANI intervin în contextul în care PSD a iniţiat un proiect de lege care prevede eliminarea incompatibilităţii între funcţiile de primar sau preşedinte de CJ şi cele deţinute în conducerea unor companii de utilităţi publice. Proiectul de lege a fost aprobat tacit de Cameră şi urmează să fie dezbătut în Senat.

    Desfiinţarea ANI, etichetată drept o instituţie “băsistă”, sau reducerea drastică a atribuţiilor agenţiei a fost de la bun început una dintre direcţiile de acţiune ale unora dintre politicienii actualei puteri, mai ales că din cauza ANI însuşi guvernul Ponta a pornit cu stângul, cu trei miniştri declaraţi incompatibili de ANI, iar candidatul actual al PNL pentru portofoliul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, are un proces pe rol cu aceeaşi ANI.

    În total, 108 de aleşi locali au fost declaraţi de ANI incompatibili sau în conflict de interese din 2008 până în prezent. Printre aceştia figurează preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu (PSD), preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu (PNL) sau fostul preşedinte al CJ Dâmboviţa, deputatul Florin Popescu (PDL). Horia Georgescu, şeful ANL, anunţa în primăvară că a constatat îîncălcarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor în cazul a 78 de consilieri judeţeni şi locali care ar fi creat statului român un prejudiciu de aproape 38 mil. lei.

  • Fosta şefă a Comisiei pentru persoane cu handicap Prahova, condamnată la 8 luni cu suspendare

     Magistraţii Curţii de Apel Ploieşti au condamnat-o, vineri, la opt luni de închisoare cu suspendare pe Viorica Oniga, trimisă în judecată pentru două infracţiuni de conflict de interese, într-un dosar instrumentat de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, au declarat reprezentanţi ai acestei instanţe.

    Sentinţa pronunţată vineri de Curtea de Apel Ploieşti nu este definitivă, putând fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Dosarul în care fosta şefă a Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Prahova, medicul Viorica Oniga, a fost condamnată pentru conflict de interese a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti în 22 mai, cu şase zile înainte ca Oniga să fie reţinută de procurorii DNA şi apoi arestată preventiv într-un dosar în care este acuzată de mai multe infracţiuni de corupţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro