BusinessMagazin

Tag: Concurenta

  • Nu vreau să mor într-un birou. De acum înainte, 90% din timpul meu vreau să-l dedic tinerilor antreprenori

    Jack Ma, considerat cel mai bogat chinez, a spus într-o conferinţă pe teme economice că nu vrea să moară într-un birou.
    El a încercat să împartă timpul în câteva repere: când ai 30-40 de ani, trebuie să faci lucruri pentru că atunci îţi poţi permite să şi pierzi. „Just do it!”
    Între 40 şi 50 de ani, el spune că trebuie să te concentrezi pe ceea ce ştii să faci cel mai bine şi că nu trebuie să-ţi risipeşti munca încercând să descoperi ceea ce îţi place. Pur şi simplu nu mai ai timp de pierdut.
    Între 50 şi 60 de ani, trebuie să laşi totul şi să devii un profesor pentru tânăra generaţie, să-i pregăteşti pe alţii.
    La 54 de ani şi cu o avere de 38 de miliarde de dolari, Jack Ma îşi permite să se retragă, să fie profesor şi să-i înveţe pe alţii ceea ce pe el nu l-a învăţat nimeni.
    În România, prima generaţie de oameni de afaceri, de patroni, de antreprenori începe să se pregătească de pensie, dacă nu chiar a ieşit deja.
    Dar cei mai mulţi sunt fără urmaşi la conducerea afacerilor pe care le-au construit. Copiii lor vor să aibă bani, dar nu vor să aibă aceeaşi viaţă de câine. De asemenea, pentru că nu şi-au crescut manageri, nu au cui să lase conducerea afacerilor. Iar orice om adus din afară într-o companie privată este văzut ca un intrus şi de aceea, de cele mai multe ori, este respins.
    Fiind ocupaţi cu afacerile, cu creşterea businessului, prima generaţie de capitalişti nu i-a învăţat pe alţii, nu a învăţat generaţia din spatele ei cum să conducă un business.
    De asemenea, nu au putut, nu au avut timp, nu au creat un sistem de management care să funcţioneze în lipsa lor.
    În spatele biroului lor scrie: „Dacă aş pleca, businessul s-ar prăbuşi pentru că nu sunteţi în stare de nimic”.
    Probabil că ceea ce cred ei este adevărat. Dar nici nu i-au învăţat pe alţii să conducă, să administreze afacerile în lipsa lor.
    Fără să o spună, spre deosebire de Jack Ma, ei vor să moară la birou pentru că nu ştiu ce să facă în afara lui.
    Cel mai nobil testament, să-i înveţi pe alţii ce ai învăţat tu, este greu de scris acum.
    Şi din acest motiv puterea businessului românesc se subţiază, pentru că nu sunt suficienţi profesori care să le predea tinerilor antreprenori şi să-i înveţe cum să conducă un business.
    România produce acum antreprenori mici şi foarte mici, care se învârt în jurul unor rulote cu clătite sau în jurul unor cafenele, care nu au învăţat, care nu au fost învăţaţi să gândească în cifre mari.
    Pe de o parte nimeni nu vrea să crească o „concurenţă la sân”, dar pe de altă parte, fără alţi jucători, pieţele nu cresc. Degeaba eşti singur pe o piaţă care inevitabil va rămâne o piaţă mică.
    Fără concurenţă, fără competiţie, lucrurile ajung la un anumit nivel, dar după aceea se blochează.
    Pentru ca economia şi businessul românesc să crească, trebuie să existe antreprenori, noi generaţii de antreprenori care să ducă afacerile mai departe.
    Dacă tot ce-ai acumulat în timp în viaţa profesională rămâne într-un fişier ascuns undeva în cloud, atunci de unde să înveţe noua generaţie de manageri şi chiar de angajaţi?
    Şcolile din România sunt teoretice, cu o materie ancorată în anii ’80, şi cu profesori poate bine intenţionaţi, dar care nu pot să vorbească despre experienţa lor practică pentru că nu o au.
    Dacă cei din business – antreprenori mai mari şi mai mici – nu vor deveni profesori, adică la 50-60 de ani să aibă puterea să se retragă din execuţie şi să încerce să-i lase pe alţii, atunci noile generaţii, şi aşa total diferite, nu vor avea de la cine să înveţe, iar afacerile vor scădea sau vor dispărea natural.
    Dacă vreţi ca businessul să meargă înainte, trebuie să deveniţi profesori, trebuie să-i învăţaţi pe alţii ce să facă atunci când nu veţi mai fi. Şi în acest fel veţi deveni colegi cu Jack Ma, care a zis că nu vrea să moară într-un birou, adică la muncă, ci pe o plajă.

  • Test drive Clasa A: O schimbare evidentă în bine

    Noua Clasă A e destinată clienţilor tineri, pentru care tehnologia a devenit o parte esenţială a traiului zilnic. Cu toate acestea, cred că noile modele vor fi pe placul mai multor categorii de clienţi.

    Am testat atât A180d, varianta pe diesel, cât şi A200, care propune un motor pe benzină cu 161 cai-putere. Am condus varianta pe motorină pe traseul Bucureşti-Cluj-Bucureşti, suficient pentru a-mi da seama cum se comportă maşina pe toate tipurile de drum. Prima surpriză a fost consumul: am reuşit să închei drumul cu o medie de 4,8 litri pe suta de kilometri, ceva mai puţin chiar decât cifra trecută în cartea tehnică; şi asta în condiţiile în care am şi petrecut mai bine de o oră în coloană pe lângă Râmnicu Vâlcea.

    Noua Clasă A se aşază bine pe drum, aşa cum e şi cazul modelelor din clasele superioare. De altfel, nu sunt prea multe de spus în ceea ce priveşte condusul, pentru că maşina oferă exact ce te aştepţi să ofere. În cazul virajelor nu e nevoie de prea mare efort pentru a ţine maşina pe trasă, iar asta se vede chiar şi atunci când condiţiile sunt extrem de nefavorabile. Şi chiar dacă drumurile din România nu sunt tocmai ideale pentru şofat, am reuşit să mă ţin departe de acvaplanare pe o ploaie torenţială.

    Este important de menţionat că cei de la Mercedes-Benz au inclus foarte multe dintre sistemele de siguranţă şi asistenţă rutieră prezente pe modelele superioare, iar asta îţi dă, evident, o senzaţie de confort.

    Principala atracţie pe noua Clasă A este, în mod cert, noul sistem multimedia propus de Mercedes-Benz (infotainment). E mai mult decât un sistem multimedia, pentru că şoferul poate să controleze majoritatea elementelor din maşină, de la lumina ambientală la modul în care scaunele îşi modifică poziţia pentru a asigura o călătorie confortabilă. Există mai multe variante aici – pentru călătorii scurte, medii sau lungi. Poţi customiza aproape orice în A, iar prezenţa asistentului vocal nu face decât să simplifice interacţiunea şoferului cu maşina.

    Panoul de bord e digital, iar şoferul are posibilitatea de a accesa opţiuni folosind cele două touchpaduri de pe volan sau cel clasic, aflat pe consola centrală a maşinii. Mai exact, panoul de bord e compus din două displayuri de înaltă rezoluţie de 7 inch ca dotare standard. La cerere, maşina poate fi dotată şi cu un ecran mai mare, de 10,25 inch.

    Habitaclul e spaţios, iar îmbunătăţirea vine în partea din spate, acolo unde vechiul A avea probleme destul de mari. Şi portbagajul a fost extins, deşi nu e încă la fel de spaţios ca alte modele din aceeaşi clasă, spre exemplu Golf.

    Un alt aspect la care e clar că cei de la Mercedes-Benz au lucrat e izolarea fonică – maşina este mult mai silenţioasă decât fostele generaţii, singura excepţie fiind probabil atunci când se conduce pe modul Sport. Sigur, asta e ceva asumat, pentru că un mod sport fără un sunet pe măsură e oarecum inutil.

    Portbagajul este mai lung cu peste 110 mm, mai lat cu 225 mm şi cu un volum mai mare cu 29 de litri faţă de versiunea anterioară.
    Farurile cu LED Multibeam calculează lumina ideală în câteva milisecunde şi iluminează şoseaua într-un mod corespunzător. Asistentul adaptiv pentru fază lungă Plus poate stinge individual cele 18 leduri ale farurilor. Iluminarea fazei scurte pe autostrăzi este extinsă, tot automat, cu aproximativ 50 de metri. La întâlnirea semnelor rutiere reflectorizante, ledurile Multibeam atenuează intensitatea luminii în consecinţă.

    Modurile de condus sunt Clasic, Sport, Confort şi Eco – îl prefer pe cel Sport, deşi consumul creşte vizibil, cumva corelat cu sunetele tot mai puternice ale maşinii.

    În concluzie, noua generaţie a Clasei A va fi pe placul celor care vor o maşină sigură şi în care tehnologia e omniprezentă. Modelele sunt mult superioare celor care le-au precedat, atât în ceea ce priveşte condusul, cât şi pe partea de design.

    Noua Clasă A are un preţ de plecare de aproximativ 30.000 de euro pentru varianta pe benzină (A200).

  • Concurenţa investighează un posibil abuz de poziţie dominantă al Hidroelectrica pe piaţa de energie

    „Consiliul Concurenţei are suspiciunea că Hidroelectrica SA, prin comportamentul său de ofertare, a limitat cantitatea de energie comercializată pe unele segmente de piaţă – în principal pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) – în scopul realizării unor oferte cu preţuri mai ridicate pe Piaţa de Echilibrare (PE)”, anunţă autoritatea de Concurenţă în comunicat.

    „Piaţa de echilibrare satisface în principal nevoia participanţilor la piaţă de a-şi ajusta cantitatea de energie contractată în funcţie de cerere şi are o puternică componentă tehnică. Pe piaţa de echilibrare Operatorul de Transport şi Sistem cumpără şi/sau vinde energie electrică de la/către participanţii la piaţă deţinători de unităţi şi/sau consumuri dispecerizabile. De asemenea, preţul pe piaţa de echilibrare este în general mai mare faţă de preţul de închidere al pieţei înregistrat pe PZU”, adaugă Consiuliul Concurenţei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Concurenţei analizează producţia şi vânzarea medicamentelor fără prescripţie medicală

    Potrivit Consiliului Concurenţei, în cadrul acestui studiu vor fi analizate condiţiile structurale ale pieţelor, relaţiile contractuale dintre diferiţi actori care desfăşoară activităţi de producţie şi comercializăre a medicamentelor eliberate fără reţetă/suplimentelor alimentare şi se va efectua o analiză detaliată a cadrului legislativ aplicabil.

    „În cazul în care vor fi identificate disfuncţionalităţi care afectează mediul concurenţial, Consiliul Concurenţei va putea propune modificarea sau revizuirea reglementărilor existente, va putea emite clarificări sau atenţionări către mediul de afaceri sau administraţia publică, cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa economică a sectorului şi de a proteja interesele consumatorilor. De asemenea, în situaţia în care descoperă indicii, Autoritatea poate declanşa investigaţii privind posibila încălcare a legii”, arată comunicatul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânărul de 28 de ani care a abandonat facultatea pentru a crea cel mai bun smartphone din lume – nu vrea totuşi ca acesta să fie comparat cu Apple

    La vârsta de 21 de ani Carl Pei a renunţat la facultate şi s-a mutat în China pentru a-şi urma pasiunea pentru gadgeturi. În doar câţiva ani, compania Oneplus pe care a înfiinţat-o în 2013 alături de CEO-ul Pete Lau a ajuns să fie cotată la 1 miliard de dolari, revoluţionând lumea smartphone-urilor şi poziţionându-se ca un concurent serios faţă de giganţii Apple şi Samsung, dar la un preţ mult mai accesibil.

    Şi asta datorită eliminării intermediarilor din procesul de vânzare, precum şi utilizarea comerţului electronic ca şi canal principal de vânzări. Conform lui Pei, pe lângă preţul mic al telefonului, clienţii au fost atraşi în special de camera noului model. Cu toate acestea, antreprenorul spune că nu vrea ca smartphone-ul său să fie comparat cu cele produse de Apple.

    În ceea ce priveşte “moartea smartphone-urilor” şi înlocuirea acestora cu realitatea virtuală (VR), Carl Pei a spus, în cadrul unui interviu Business Insider, că “acest lucru nu se va întâmpla. Smartphone-urile vor rămâne în centrul atenţiei utilizatorilor cel puţin pentru următoarea decadă”.
     

  • ARMO: noua legislaţie privind comerţul modern va aduce beneficii clienţilor şi comercianţilor români pe o piaţă globală

    ARMO a prezentat punctul de vedere în cadrul grupului de lucru organizat de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (”MMACA”) pentru actualizarea legislaţiei referitoare la activităţile de comerţ. Anterior întâlnirii din această săptămână, grupul de lucru a constatat că, în acest moment, nu există norme clare adaptate realităţilor existente pe piaţă şi  aliniate cu dispoziţiile comunitare. Majoritatea actelor normative actuale au aproape 20 de ani şi au fost adoptate pe vremea când comerţul era static şi local.

    “Comerţul cu amănuntul offline sau online trebuie privit în context global, în condiţiile în care consumatorul român are acces la platforme din alte state membre, dar şi din China şi Statele Unite. În acest sens, legislaţia naţională trebuie actualizată conform directivelor europene aplicabile comerţului, astfel încât să existe condiţii similare pentru comercianţii români şi cei internaţionali, iar clienţii să beneficieze de cele mai bune condiţii”, a declarat Florinel Chiş, director executiv ARMO.

    La discuţii au participat reprezentanţi ai instituţiilor publice cu atribuţii în domeniu, specialişti din cadrul Ministerul Economiei, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ANPC, Consiliul Concurenţei, ANAF, ai asociaţiilor patronale reprezentative Rucodem, Romalimenta, AMRCR, Asociaţia Distribuitorilor din România, AmCham şi ai mediului de afaceri.

  • Publicarea salariilor din companiile private, contra sau pro?

    În două săptămâni de la lansarea aplicaţiei, 26.000 de angajaţi cu studii superioare din oraşele mari ale României şi-au introdus salariile şi poziţiile pentru a afla unde se situează versus piaţa. Pentru a aduce rezultatul cât mai aproape de realitate, eJobs a introdus 150.000 de date referitoare la salariile din România, colectate din studii.
    Cele mai multe salarii introduse în aplicaţie au fost din industria IT, softiştii, programatorii şi cei care lucrează în această industrie încercând să afle dacă mai au marjă de creştere salarială acolo unde lucrează în prezent sau ce salariu să ceară în cazul unei negocieri cu alte firme.
    Cel mai mare salariu introdus a fost de 31.000 de lei pentru o poziţie de software development manager.
    În sectorul bancar, cel mai mare salariu introdus a fost de 28.000 de lei pentru o poziţie de management.
    Bogdan Badea, cel care conduce eJobs, spune că această aplicaţie va echilibra cererea cu oferta, adică în orice moment angajaţii vor şti unde este piaţa, cât trebuie să ceară şi nu vor mai veni cu cereri de 1.000 de euro la prima strigare. Într-un call center, prima opţiune pentru cei care vor să câştige un ban fără experienţă într-un domeniu, media este de 2.500 de lei net pe lună.
    Întrebarea este dacă firmele, angajatorii sunt fericiţi de această aplicaţie, având în vedere că poate deveni referinţa, un fel de ROBOR sau EURIBOR, atunci când se negociază salarii şi se cer majorări.
    România şi Bulgaria sunt printre pieţele cel mai puţin transparente din regiune în privinţa salariilor oferite şi plătite, spune eJobs. Cea mai transparentă piaţă este Slovacia.
    Firmele private îşi protejează organigramele şi salariile, pentru a extrage cel mai mult din negocierile cu angajaţii. Atâta timp cât nu ştii cât este piaţa, cât câştigă colegul de bancă sau de birou, cât câştigă şeful, ci doar bănuieşti, firma are un avantaj în negocieri.
    Odată ce a apărut această referinţă, marja de negociere se mută în favoarea angajatului, iar companiile vor deveni din ce în ce mai nervoase, mai ales pe piaţa muncii din România, unde cererea este mai mare decât oferta.
    Pe lângă faptul că nu se găsesc oameni, odată ce a apărut această aplicaţie, Paylab, care are potenţial pentru a deveni referinţă, vor apărea şi discuţiile, de data aceasta concrete, în privinţa salariilor din companiile private. Deşi firmele private reclamă tot timpul transparenţa, în realitate este exact opusul.
    Asta îmi aminteşte de discuţiile legate de preţul produselor din supermarket şi de realizarea unui indice care să urmărească evoluţia acestor preţuri în timp.
    Marile reţele s-au împotrivit tot timpul realizării şi publicării unui indice de acest tip, pentru a nu fi arătate cu degetul când majorează preţurile. Aceste majorări sunt îmbrăcate prin campanii de marketing menite să confuzeze clienţii.
    În capitalism, câştigă cel care reuşeşte să îşi construiască o poziţie de monopol, să controleze piaţa prin achiziţia rivalilor şi să îşi impună în final preţurile, fără să aibă parte de concurenţă. În capitalism nimeni nu vrea concurenţă. Aşa cum nicio companie privată nu vrea să se ştie care sunt salariile plătite şi cum se situează ele faţă de piaţă.
    Întrebarea este şi dacă angajaţii vor să se ştie care sunt salariile pe care le primesc. Toată lumea vrea să ştie cât are colegul, cât are şeful, cât plăteşte concurenţa, dar nu cred că ar vrea să se afle cât câştigă el. Asta este adevărata luptă de clasă. 

  • Concurenţă mare la una dintre cele mai râvnite facultaţi din România. Anul acesta au cea mai mare concurenţă, 7 oameni pe loc, 40% din candidaţi sunt fete

    Toate candidatele pentru Facultatea de Poliţie au de parcurs jumătate din cursa cu obstacole care se întinde pe 3 kilometri.

    Unele candidate şi-au făcut cu greu curaj să treacă de obstacole, dar niciuna nu se gândeşte să abandoneze. Din faţa sălii de sport, rudele le-au încurajat.

    Maria e una din cele 730 de tinere care vor să devină studente la Facultatea de Poliţie. Are 18 ani, visează să facă investigaţii criminale şi să dea un suflu nou Poliţiei.

    În acest an, este concurenţă mare la toate cele trei facultăţi ale Academiei de Poliţie: sunt câte 6 candidaţi pentru un loc. Toţi vor să ajungă poliţişti, pompieri sau să lucreze pe frontieră scrie stiriletvr.ro

     

  • Facultatea din România unde absolvenţii se BAT cu zecile pe un loc. Salariile la absolvire sunt ASTRONOMICE. ”Cerul este limita”

    Peste 1.500 de absolvenţi de liceu s-au înscris pentru examenul de admitere la specializarea  „Calcu­la­toare şi Tehnologia Informaţiei“ din cadrul Facultăţii de Mate­matică şi Informatică a Universităţii din Bu­cureşti, care are anul acesta 75 de locuri subvenţionate de la buget, rezultând o concurenţă de 20,1 candidaţi pe loc. Această specializare a fost înfiinţată în urmă cu circa 10 ani, iar candidaţii trebuie să dea un examen de admitere scris cu exerciţii de ma­te­ma­tică, informatică şi fizică. Ultima medie de admitere la această specializare a fost de 7,64 în 2018.

     
    „Numărul de candidaţi nu diferă foarte mult de cel de anul trecut, însă până anul tre­cut concurenţa în rândul specializărilor facul­tăţii noastre a tot crescut. Atracţia pentru salariile mari din domeniul IT este unul dintre principalele motive care au condus la creşterea interesului tinerilor pentru o astfel de carieră“, a explicat Radu Gramatovici, decanul Facultăţii de Matema­tică – Informa­tică din cadrul Universităţii din Bucureşti. 
     
    Printre absolvenţii acestei facultăţi se află Daniel Dines, cofondatorul com­paniei IT UiPath evaluată la 1 miliard de euro, şi Florin Talpeş, cofondator al Bitdefender, cel mai mare producător local de software.
     

  • ESTE OFICIAL! Dedeman dă încă o lovitură. Tranzacţia GIGANT a fost semnată astăzi

    Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care retailerul de bricolaj Dedeman, deţinut de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a preluat o participaţie de 40%  din producătorul de cărămizi Cemacon din Cluj-Napoca. Tranzacţia a inclus companiile Cemacon SA şi Cemacon Real Estate.

    „Autoritatea de Concurenţă a analizat această operaţiune şi a constatat că aceasta nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante”, se arată într-un comunicat transmis de Consiliul Concurenţei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro