Tag: Concurenta

  • Cu ani înaintea competiţiei

    „Atunci când am început să discutăm de bazele de date autonome, în urmă cu aproximativ 18 luni, am auzit mulţi administratori de baze de date spunând că se tem de faptul că joburile lor vor dispărea”, povesteşte Duncan Harvey. „După ce au studiat mai atent ceea ce facem, aceştia au înţeles că de fapt dispar acele lucruri oribile precum update-urile care trebuie implementate. Am fost şi eu administrator de baze de date şi ştiu că, spre exemplu, atunci când lucram la optimizarea unui index trebuia să modific totul de fiecare dată când cineva adăuga o nouă opţiune.”

    O bază de date autonomă este o bază de date în cloud care utilizează tehnologia machine learning pentru a elimina intervenţia umană în ceea ce priveşte reglarea bazei de date, securitatea, backupurile sau alte sarcini gestionate, în mod normal, de administratorii bazelor de date (DBA). Una dintre cele mai importante caracteristici ale bazelor de date autonome este capacitatea serverului de a mări sau micşora resursele de calcul şi de memorie în funcţie de necesităţi. Practic, adaptarea puterii de calcul la cerinţe sau pur şi simplu pentru scăderea costurilor reprezintă un plus important, mai ales în condiţiile în care totul se face automat şi în timp real.

    Bazele de date autonome se concentrează, în prezent, pe două zone: în primul rând partea tradiţională a tehnologiei – optimizare, securitate şi scalare – şi în al doilea rând valoarea pe care o aduce businessurilor. RPA (robot process automation) e un exemplu bun în ceea ce priveşte modul în care automatizarea schimbă industriile în general, dar interesul Oracle în tehnologiile autonome se referă la managementul datelor, explică vicepreşedintele Oracle Technology EMEA.

    „Sigur, ne vom intersecta cu RPA-ul, dar atenţia nostră nu se îndreaptă acum în acea direcţie.” Harvey vorbeşte şi despre o schimbare în mentalitatea oamenilor, o trecere de la administratori de date la data scientists. În mod tradiţional, arată el, majoritatea organizaţiilor au avut o linie de demarcaţie între businessul propriu-zis şi departamentul de IT. „Practic, fiecare departament avea câte un om de IT dedicat, iar asta a creat confuzie. Scopul nostru este să readucem un sistem central, uşor de folosit, care să permită dezvoltarea businessului.”

    Este inteligenţa artificială rezervată exclusiv companiilor mari, care îşi pot permite să implementeze astfel de soluţii? „Avem o gamă extrem de largă de clienţi care apelează la soluţii autonome, de la organizaţii din zona de sănătate alimentară cu 50 de angajaţi, care nu aveau niciun fel de cunoştinţe pe zona de baze de date, la instituţii bancare sau chiar CERN, care folosesc baza de date autonomă dezvoltată de noi – şi vă puteţi închipui ce cantitate uriaşă de date generează CERN. Prin urmare, vedem organizaţii de toate mărimile apelând la aceste soluţii”, notează Harvey.

    Executivul de la Oracle crede că industria românească şi companiile care activează pe plan local sunt similare cu cele din restul Europei, fiind cu toţii la începutul transformării digitale. „Cele mai multe companii vor spune că încearcă să integreze procese autonome sau că încep să înţeleagă ce înseamnă inteligenţa artificială. Este un concept nou, desigur, şi realitatea este că doar o treime dintre companii spun că se folosesc de întreaga capacitate a transformării digitale, dar chiar şi acelea au încă probleme legate de managementul datelor şi cu complexitatea diferitelor surse de provenienţă a acestor date.” Realitatea este că nu totul va deveni autonom, adaugă el, pentru că există în continuare organizaţii care preferă să deţină controlul. „Există numeroase motive pentru care anumite organizaţii nu vor implementa procesele autonome. Prin urmare, cred că va exista o piaţă uriaşă pentru cei care deţin în prezent abilităţile necesare managementului bazelor de date, un număr suficient de joburi.”

    E mai sigur să îţi păstrezi datele pe cloudul Oracle decât să le păstrezi pe un server la sediu, spune Harvey. „Aplicăm patch-uri de securitate şi update-uri mult mai decât o poate face o companie normală. Prin urmare, va fi mai sigur datorită arhitecturii cloudului.” Riscurile apar în momentul în care foloseşti o structură comună, explică el, adică adoptarea unei platforme comune între utilizatori.

    De fiecare dată când apare o nouă tehnologie, există un soi de reţinere faţă de ea, crede Duncan Harvey, care oferă ca exemplu maşinile autonome: „Există reticenţă faţă de el, cu toate că realitatea e că vor fi fantastice. Reticenţa la schimbare va exista întotdeauna, şi e la fel în cazul datelor, care se tot adună. Gartner şi IDC au realizat un studiu în acest sens, concluzia fiind că ori angajezi încă 10.000 de oameni care să gestioneze datele, fie laşi datele să se gestioneze singure.”

    Duncan Harvey spune că era obişnuit să aibă companiile mari şi foarte mari drept clienţi, dar liberalizarea soluţiilor autonome prin scăderea tarifelor şi posibilitatea de a folosi imediat, fără o specializare de ani de zile în prealabil, a dus la popularizarea serviciilor în rândul firmelor mici.

    Mai mult, el spune că există o rată constantă de adopţie în toate sectoarele – „vedem tehnologiile autonome adoptate în zona financiară, aici fiind vorba de o cantitate uriaşă de date. Zona de healthcare e de asemenea interesantă din acest punct de vedere”. În ceea ce priveşte gradul de adopţie a soluţiilor Oracle pe regiuni, executivul spune că utilizatorii se împart aproximativ egal între Europa şi America de Nord, diferenţa provenind din Asia şi alte regiuni.
    Care este diferenţa între bazele de date ale Oracle şi cele dezvoltate de concurenţă? „E simplu, suntem singurii care oferă aceste servicii”, spune Duncan Harvey zâmbind. „Mai sunt companii care dezvoltă produse sau aplicaţii autonome, dar nimeni nu oferă baze de date autonome. Prin urmare, aş spune că suntem cu ani buni înaintea competiţiei.”

  • Bode, despre CFR Marfă: Mâine se discută la Bruxelles ajutorul de stat de 363 de milioane de euro

    Lucian Bode, Ministrul Transporturilor, a declarat că în cursul zilei de joi, Consiliul Concurenţei va discuta la Bruxelles ajutorul de 363 de milioane de euro acordat de stat companiei CFR Marfă. Acesta a mai spus că pierderile planificate pentru 2019 la CFR Marfă sunt de 95 de milioane de lei.

    “Suntem într-o situaţie extrem de critică. Avem mâine, prin Consiliul Concurenţei, o discuţie la Bruxelles cu privire la acel ajutor de stat de 363 milioane euro acordat, conversia datoriilor în acţiuni în momentul privatizării. Compania este pe pierderi, 148 milioane în 2018 şi în 2019 are pierderi planificate de 95 milioane lei. Nu a fost reevaluat patrimoniul. În momentul în care a fost evaluat era undeva la 4,5 miliarde lei, dar nu aş spune că această companie nu valorează mare lucru, ca să nu fiu mai rău în exprimare, pentru că această companie are 907 locomotive. Sigur, lucrează 400, are 30.000 de vagoane, operează cu 13.000. Dar să vedem ce se întâmplă şi cu plăţile pe care le au de făcut pentru taxa de utilizare a infrastructurii. Au datorii de peste un miliard de lei către CFR SA, dar plătesc foarte mult şi prin taxa non TUI, ei plătesc o sumă de bani pentru locomotive şi vagoane pe care nu le utilizează”, a declarat ministrul.

    Lucian Bode a enumerat printre soluţii reevaluarea patrimoniului şi eşalonarea datoriilor la ANAF.

    “Soluţii sunt: reevaluarea patrimoniului, plăţi către CFR SA, să discutăm la ANAF eşalonarea pe o perioadă a datoriilor, sigur putem discuta şi despre varianta intrării în insolvenţă. A mai fost în discuţie o variantă cu acel holding cu CFR SA, dar clar avem nevoie de o reorganizare a acestei companii. Au active viabile, este o companie strategică, e o prioritate pentru noi”, a explicat Bode.

  • Compania Netflix recunoaşte că va fi afectată de concurenţa viitoarelor platforme Apple şi Disney

    Netflix recunoaşte că va resimţi concurenţa viitoarelor platforme Apple şi Disney, după ani buni în care a susţinut că orice competiţie este bine venită şi că nu îi va afecta afacerea, notează Market Watch.

    Şefii Netflix susţineau la începutul anului 2019 că ”pierdem mai mult în competiţia cu Fortnite decât cu HBO” şi chiar ”concurentul nostru este somnul, dacă vreţi”. Totuşi raportul trimis de companie acţionarilor miercuri arată că în ultima parte a anului este aşteptată o încetinire a creşterii numărului de abonaţi în ciuda unei serii întregă de noi titluri pregătite pentru lansarea pe platformă.

    ”Astăzi considerăm că suntem la mai puţin de 10% din timpul petrecut în faţa ecranelor de americani (piaţa noastră cea mai matură) şi mult mai puţin din acest timp pentru dispozitivele mobile. Mulţi se concentrează asupra ”războaielor de streaming”, dar concurăm cu alte companii care oferă acest seviciu (Amazon, YouTube, Hulu) ca şi cu televiziunea liniară, de mai bine de un deceniu. Apariţia viitoarelor servicii de tipul Disney+, Apple TV+, HBO Max sau Peacock încinge concurenţa, dar domeniul rămâne de mică amploare în comparaţie cu televiziunea lineară. Chiar dacă noile servicii au câteva titluri extraordinare (mai ales titluri de catalog), niciunul nu are varietatea, diversitatea şi calitatea noilor programe originale pe care le producem noi în lume. Lansarea noilor servicii va fi zgomotoasă. S-ar putea să fie şi mici consecinţe asupra creşterii noastre în următorul termen şi am încercat să ţinem cont de asta în planificarea noastră. Pe termen lung, totuşi, ne aşteptăm să continuăm creşterea pe fondul forţei serviciilor noastre şi a oportunităţilor oferite de piaţă. De exemplu, creşterea noastră în Canada, unde Hulu nu există, are cifre asemănătoare celor din Statele Unite (unde Hulu deţine 30 de milioane de abonamente)”, se arată în documentul transmis acţionarilor.

    În interviurile cu analişti care au avut loc miercuri, şefii Netflix au încercat să minimalizeze aceste afirmaţii. Spencer Neumann, CFO-director financiar al companiei, a admis totuşi că ”inevitabil va fi vorba de curiozitate şi noile oferte de servicii vor fi încercate”. Directorul general Reed Hastings a răspuns că ”Fundamental situaţia nu se schimbă. Disney va fi un concurent major, Apple e doar la început, dar probabil că şi ei vor avea nişte titluri importante. Dar, repet, toţi concurăm cu televiziunea liniară. Suntem la un nivel destul de mic faţă de televiziunea liniară”.

    Netflix a anunţat 500.000 de abonaţi noi în Statele Unite, sub previziunile care ţinteau spre 800.000, arată techcrunch.com. La nivel internaţional, însă, cifra de 6,3 milioane de abonaţi adăugaţi a depăşit ţinta de 6,2 milioane pe care se conta. Problemele sunt legate mai ales de piaţa americană, unde primele nouă luni ale anului au adus 2,1 milioane de abonaţi noi, faţă de 4,1 în aceeaşi perioadă din 2018.

    Printre sceptici se numără şi analistul Eric Haggstrom, de la eMarketer, care susţine că ”faptul că Netflix a arătat o creştere dezamăgitoare în condiţiile în care nu are concurenţă, e un semn rău pentru companie în 2020 şi în anii care urmează”.

    ”Ne-am descurcat bine în primul deceniu de streaming. Ne pregăteam pentru acest val de concurenţi de o bună bucată de timp. De aceea am început să investim în producţii originale în 2012 şi ne-am extins agresiv de atunci atât în ceea ce priveşte tipurile de programe cât şi ţările producătoare cu ambiţia de a împărtăşi poveşti din toată lumea. În a patra parte a anului cu producţii ca The Crown, The Witcher, Klaus, The Irishman, The Two Popes, 6 Underground, şi multe alte titluri uluitoare suntem gata să concurăm pentru a câştiga mai mulţi utilizatori”, arată documentul trimis acţionarilor de Netflix.

    Documentul poate fi consultat aici https://s22.q4cdn.com/959853165/files/doc_financials/quarterly_reports/2019/q3/FINAL-Q3-19-Shareholder-Letter.pdf

    Lansarea Apple TV+ şi Disney+ este aşteptată în luna noiembrie, iar cea platformei NBCUniversal, Peacock, este anunţată pentru luna aprilie 2020.

  • Producţie locală sau branduri în regim de franciză – ce preferă antreprenorii români?

    Astfel, omul de afaceri Cristian Preotu, care deţine împreună cu soţia sa, Maria, mai multe businessuri în domeniul gastronomiei, printre care şi magazinele Comtesse du Barry şi restaurantele Bistro Ateneu şi Le Bistrot Français, a adus pe piaţa locală în sistem de franciză brandul pentru copii Petit Bateau.

    Familia Calagiu, cu afaceri în energie, o prezenţă discretă în mediul de business local, a preluat franciza brandului de lux Gucci, sub care este deschis un magazin la parterul hotelului de cinci stele Athénée Palace Hilton. Apoi, încurajaţi de rezultatele brandului de lux, membrii familiei Calagiu au preluat şi franciza mărcii de lenjerie intimă La Perla. Acesta din urmă nu e un brand nou pe piaţa locală, ba chiar se află la cea de-a treia încercare în România după două eşecuri anterioare. Noul magazin La Perla este amplasat la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu din Capitală, aproape vizavi de Gucci. 

    Tot la parterul Radisson Blu şi-a găsit loc şi Hugo Boss, un brand german activ pe piaţa premium. Marca e adusă în sistem de franciză de antreprenorul Adrian Antonio Gică. El este şi unul dintre acţionarii companiei Bere Băuturi Bucureşti, cel mai mare distribuitor al grupului olandez Heineken pentru sud-estul ţării. Pentru brandul german Hugo Boss aceasta este tot a treia încercare pe piaţa din România, cel mai recent magazinele fiind închise în 2014 de francizaţii de la acea vreme. De fiecare dată brandul a venit în sistem de franciză.

    Unul dintre cele mai importante nume din moda de lux este însă familia Coman, cunoscută pentru businessul Transenergo Com din energie. Compania, unul dintre veteranii comerţului de energie electrică din România, o firmă care avea 300 de clienţi finali de energie, a intrat în insolvenţă în iarna lui 2017 la propria cerere. Antreprenorii din spatele acestui business sunt de altfel şi unii dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de modă de lux, ei deţinând francizele Valentino, Dolce & Gabbana şi Roberto Cavalli.

    Pe segmentul premium şi de lux, aproape toate brandurile sunt venite în sistem de franciză, singurele excepţii fiind Louis Vuitton şi Michael Kors. Toate celelalte au în spate unul sau mai mulţi antreprenori locali sau străini. Acest model de business este justificat de faptul că piaţa locală este considerată de multe branduri de lux ca fiind subdezvoltată, astfel că preferă să nu vină direct.

    Pe de altă parte, pentru antreprenorii locali, acest model de business vine la pachet cu o serie de avantaje, precum un model de business deja pus la punct şi un brand deja binecunoscut.

    De partea cealaltă a businessului se află producătorii locali de textile care realizează haine „made in Romania“ pentru branduri de lux. Raul Doicescu, cel mai puternic antreprenor român din industria construcţiilor, care controlează grupul Bog’Art, deţine şi o fabrică de textile care produce haine în sistem de lohn pentru brandurile de lux, potrivit datelor ZF. Unitatea de producţie, care numără 40 de salariaţi, exportă întreaga producţie, lucrând doar pentru clienţi străini în sistem de lohn, potrivit informaţiilor ZF.

    Raul Doicescu controlează mai multe businessuri, însă principala activitate este cea din sectorul construcţiilor. În afară de firma Bog’Art SRL, care se ocupă cu activităţile propriu-zise de construcţii, Doicescu controlează prin intermediul grupului Bog’Art şi firme care activează, spre exemplu, în domeniul tâmplăriei de aluminiu sau al producţiei de oţel-beton fasonat, în proiectare şi consultanţă în construcţii, servicii de întreţinere şi administrare clădiri, dar şi design vestimentar, potrivit celor mai recente informaţii.

    În timp ce unii antreprenori au decis să producă pentru marile branduri străine, iar alţii au decis să le deschidă acestora magazine în sistem de franciză în România, există şi modele de businessuri locale care îmbină producţia şi retailul propriu. BriseGroup, un imperiu cu afaceri în agricultură fondat de antreprenorul Marius Bucur, şi-a diversificat activitatea cu o fabrică de confecţii la Constanţa şi un magazin online.
    Această activitate suplimentară este operată pe aceeaşi entitate juridică cu activitatea din agricultură.

    Totuşi, ponderea businessului de modă în total este mică în contextul în care compania fondată de Marius Bucur acum circa 14 ani este unul dintre cei mai mari jucători din agricultura românească, având activităţi atât în comerţul cu cereale, cât şi în retailul de profil prin reţeaua de magazine Ogorul. În ceea ce priveşte businessul de modă, de acesta se ocupă soţia lui Marius Bucur, potrivit datelor ZF.

    Moda este astfel alternativa pentru care au optat mai mulţi antreprenori locali de top atunci când a venit vorba de diversificarea portofoliului. Unii au făcut-o din pasiune, alţii pentru că au simţit că există loc pe piaţă pe un anumit segment, iar alţii au crezut că pot fi avantajaţi de forţa de muncă bine pregătită din producţie. Astfel, antreprenorii locali din energie, construcţii sau agricultură fac afaceri de milioane de lei din modă.

  • Producţie locală sau branduri în regim de franciză – ce preferă antreprenorii români?

    Astfel, omul de afaceri Cristian Preotu, care deţine împreună cu soţia sa, Maria, mai multe businessuri în domeniul gastronomiei, printre care şi magazinele Comtesse du Barry şi restaurantele Bistro Ateneu şi Le Bistrot Français, a adus pe piaţa locală în sistem de franciză brandul pentru copii Petit Bateau.

    Familia Calagiu, cu afaceri în energie, o prezenţă discretă în mediul de business local, a preluat franciza brandului de lux Gucci, sub care este deschis un magazin la parterul hotelului de cinci stele Athénée Palace Hilton. Apoi, încurajaţi de rezultatele brandului de lux, membrii familiei Calagiu au preluat şi franciza mărcii de lenjerie intimă La Perla. Acesta din urmă nu e un brand nou pe piaţa locală, ba chiar se află la cea de-a treia încercare în România după două eşecuri anterioare. Noul magazin La Perla este amplasat la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu din Capitală, aproape vizavi de Gucci. 

    Tot la parterul Radisson Blu şi-a găsit loc şi Hugo Boss, un brand german activ pe piaţa premium. Marca e adusă în sistem de franciză de antreprenorul Adrian Antonio Gică. El este şi unul dintre acţionarii companiei Bere Băuturi Bucureşti, cel mai mare distribuitor al grupului olandez Heineken pentru sud-estul ţării. Pentru brandul german Hugo Boss aceasta este tot a treia încercare pe piaţa din România, cel mai recent magazinele fiind închise în 2014 de francizaţii de la acea vreme. De fiecare dată brandul a venit în sistem de franciză.

    Unul dintre cele mai importante nume din moda de lux este însă familia Coman, cunoscută pentru businessul Transenergo Com din energie. Compania, unul dintre veteranii comerţului de energie electrică din România, o firmă care avea 300 de clienţi finali de energie, a intrat în insolvenţă în iarna lui 2017 la propria cerere. Antreprenorii din spatele acestui business sunt de altfel şi unii dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de modă de lux, ei deţinând francizele Valentino, Dolce & Gabbana şi Roberto Cavalli.

    Pe segmentul premium şi de lux, aproape toate brandurile sunt venite în sistem de franciză, singurele excepţii fiind Louis Vuitton şi Michael Kors. Toate celelalte au în spate unul sau mai mulţi antreprenori locali sau străini. Acest model de business este justificat de faptul că piaţa locală este considerată de multe branduri de lux ca fiind subdezvoltată, astfel că preferă să nu vină direct.

    Pe de altă parte, pentru antreprenorii locali, acest model de business vine la pachet cu o serie de avantaje, precum un model de business deja pus la punct şi un brand deja binecunoscut.

    De partea cealaltă a businessului se află producătorii locali de textile care realizează haine „made in Romania“ pentru branduri de lux. Raul Doicescu, cel mai puternic antreprenor român din industria construcţiilor, care controlează grupul Bog’Art, deţine şi o fabrică de textile care produce haine în sistem de lohn pentru brandurile de lux, potrivit datelor ZF. Unitatea de producţie, care numără 40 de salariaţi, exportă întreaga producţie, lucrând doar pentru clienţi străini în sistem de lohn, potrivit informaţiilor ZF.

    Raul Doicescu controlează mai multe businessuri, însă principala activitate este cea din sectorul construcţiilor. În afară de firma Bog’Art SRL, care se ocupă cu activităţile propriu-zise de construcţii, Doicescu controlează prin intermediul grupului Bog’Art şi firme care activează, spre exemplu, în domeniul tâmplăriei de aluminiu sau al producţiei de oţel-beton fasonat, în proiectare şi consultanţă în construcţii, servicii de întreţinere şi administrare clădiri, dar şi design vestimentar, potrivit celor mai recente informaţii.

    În timp ce unii antreprenori au decis să producă pentru marile branduri străine, iar alţii au decis să le deschidă acestora magazine în sistem de franciză în România, există şi modele de businessuri locale care îmbină producţia şi retailul propriu. BriseGroup, un imperiu cu afaceri în agricultură fondat de antreprenorul Marius Bucur, şi-a diversificat activitatea cu o fabrică de confecţii la Constanţa şi un magazin online.
    Această activitate suplimentară este operată pe aceeaşi entitate juridică cu activitatea din agricultură.

    Totuşi, ponderea businessului de modă în total este mică în contextul în care compania fondată de Marius Bucur acum circa 14 ani este unul dintre cei mai mari jucători din agricultura românească, având activităţi atât în comerţul cu cereale, cât şi în retailul de profil prin reţeaua de magazine Ogorul. În ceea ce priveşte businessul de modă, de acesta se ocupă soţia lui Marius Bucur, potrivit datelor ZF.

    Moda este astfel alternativa pentru care au optat mai mulţi antreprenori locali de top atunci când a venit vorba de diversificarea portofoliului. Unii au făcut-o din pasiune, alţii pentru că au simţit că există loc pe piaţă pe un anumit segment, iar alţii au crezut că pot fi avantajaţi de forţa de muncă bine pregătită din producţie. Astfel, antreprenorii locali din energie, construcţii sau agricultură fac afaceri de milioane de lei din modă.

  • Amazon s-ar putea confrunta cu o amendă masivă de 23 miliarde dolari

    Investigaţia lansată miercuri în mod oficial de Comisarul European pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, asupra unor practici ale companiei americane Amazon, s-ar putea sonda cu o amendă finală de până la 23 miliarde dolari, potrivit Business Insider.

    Investigaţia va analiza dacă modul în care Amazon utilizează datele colectate de la retailerii independenţi care vând pe marketplace-ul companiei încalcă regulile de concurenţă din Uniunea Europeană. Dacă Amazon a încălcat aceste reguli, ar putea primi o amendă de până la 23 miliarde dolari.

    Comisarul European pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, care conduce investigaţia, a declarat miercuri că se va uita „foarte atent” la „rolul dual” al Amazon.

    „Trebuie să ne asigurăm că marile platforme online nu elimină beneficiile print compportament anti-competitiv. De aceea am decis să analizez foarte atent practicile de business ale Amazon şi rolul dual ca marketplace şi ca retailer, şi să analizez conformarea companiei la legile Concurenţei din Uniunea Europeană”, a spus Vestager.

    Principala îngrijorare a autorităţilor este că dominaţia Amazon a ajuns la un nivel atât de ridicat încât este imposibil pentru alţii să concureze.

    Echipa condusă de Vestager a început deja pregătirile pentru investigaţie încă de anul trecut. Marţi, Comisarul European a spus că „Amazon pare să utilizeze informaţii sensibile de concurenţă – legate de vânzătorii de pe marketplace, de produse şi de tranzacţiile de pe marketplace”.

    „Comisia va încerca să afle dacă şi în ce mod utilizarea datelor acumulate de la vânzători de către Amazon ca retailer afectează competiţia”, adaugă ea.

    Acordurile încheiate între Amazon şi vânzătorii din marketplace-ul companiei, care permit Amazon să analizeze şi să utilizeze date de la terţi şi în mod specific, dacă acele date afectează concurenţa, se numără printre principalele aspecte pe care le va examina Comisia Europeană.

    Dacă se va descoperi că Amazon a încălcat regulile, compania s-ar putea confrunta cu o amendă de 10% din veniturile anuale. Vânzările Amazon s-au ridicat anul trecut la 233 miliarde dolari, ceea ce ar însemna o amendă de 23 miliarde dolari.

    Vestager este cunoscută ca fiind o forţă formidabilă în faţa marilor giganţi americani de tehnologie. De când a preluat funcţia de Comisar pentru Concurenţă în 2014, ea a investigat companii precum Apple, Amazon, Facebook şi Google.

    În iulie 2018 a aplicat o amendă de 5 miliarde de dolari americanilor de la Google pentru practici anti-competitive legate de sistemul de operare Android, iar în 2017 Amazon a fost forţată să plătească taxe de 250 de milioane de euro în Europa, pe care le evitase anterior.

    Investigaţia asupra Amazon ar fi unul dintre marile proiecte de final ale Comisarului Margrethe Vestager înante de a i se încheia mandatul de cinci ani, deşi ea a dat de înţeles că i-ar plăcea să mai rămână în funcţie pentru încă un mandat.

    Nu doar Uniunea Europeană este interesată de modul în care Amazon gestionează datele. Comisia Federală de Comerţ din SUA a început să se uite mai atent la practicile de business ale Amazon.

    Marţi, în cadrul unei audieri în faţa Comisiei Judiciare de Concurenţă, reprezentanţii legali ai Amazon au negat puternic orice utilizare nepotrivită a datelor de la terţii de pe marketplace pentru a-şi construi propriul plan de vânzări.

     

     

     

  • Faţă în faţă cu giganţii: Comisarul European pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, ia la ţintă Amazon, după Google şi Facebook

    Gigantul american Amazon va fi investigat de Uniunea Europeană, în contextul în care Comisarul European pentru Concurenţă, Margrethe Vestager „îşi joacă” marea finală de mandat cu un atac asupra giganţilor americani.

    Potrivit Bloomberg, comisarul va lansa o investigaţie oficială în următoarele zile, potrivit surselor citate de publicaţia americană.

    Vestager a dat de înţeles în ultimele luni că se pregăteşte să investigheze Amazon cu privire la practicile prin care utilizează statisticile din vânzări pentru a dezavantaja vânzătorii mai mici prezenţi pe platforma lor de Marketplace.

    La trântă cu giganţii americani

    Investigaţia Comisiei Europene vine la scurt timp după s-a aflat că producătorul de chipuri Qualcomm ar putea fi lovit cu încă o amendă săptămâna viitoare pentru că şi-a scăzut intenţionat preţurile pentru a sufoca un competitor mai mic.

    Producătorul american de chipuri a mai fost amendat anul trecut pentru practici similare şi este constant subiectul scrutinului autorităţilor de concurenţă încă din 2005.

    Vestager a aplicat deja amenzi importante gigantului Alphabet, compania din spatele Google, şi i-a ordonat companiei Apple să plătească miliarde de euro sub formă de taxe.

    Prin atacul lansat asupra companiei fondate de Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume, Vestager menţine o presiune ridicată asupra giganţilor din big tech până în ultima clipă de mandat, adică până în luna octombrie.

    Nu e prima investigaţie asupra Amazon

    Deşi este prima dată când Uniunea Europeană ia la ţintă în mod direct modelul de retail online al businessului Amazon, este a treia oară când compania lui Jeff Bezos este sub scrutinul Comisiei Europene, după două anchete cu privire la taxe, respectiv cărţi electronice.

    Lansarea unei investigaţii oficiale înseamnă că CE poate începe să adune dovezi împotriva companiei, un proces care poate duce la o serie de acuzaţii sau obieţii şi care ar putea culimna cu o amendă sau ar putea chiar shimba anumite părţi operaţionale din businessul Amazon.

    Deşi Google a primit câte o amendă în fiecare an din ultimii trei ani, ajungând la penalităţi de 8,2 miliarde euro, Alphabet încă se află sub scrutinul autorităţilor pentru anumite părţi operaţionale. În acelaşi timp, Apple se confruntă cu plângerile formulate de Spotify Technology, în timp ce Facebook este luată la întrebări cu privire la gestionarea datelor personale.

     

  • Lovitură de proporţii pentru două mari lanţuri de supermarketuri

    Decizia Autorităţii pentru Concurenţă şi Pieţe (CMA) este, de asemenea, un pas înapoi pentru directorul executiv al Sainsbury, Mike Coupe, şeful grupului din 2014. Pentru Walmart, înţelegerea a fost o modalitate de a ieşi din Marea Britanie, pe măsură ce îşi propune să îşi revizuiască activitatea internaţională.

    Acordul ar fi condus la o diminuare substanţială a concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, în condiţiile în care preţurile cresc în magazine, pe internet şi la benzinării, a afirmat CMA.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Când competiţia devine prea dură, soluţia e intrarea pe altă piaţă

    “În zona de smartphone-uri, competiţia a devenit destul de acerbă pentru că sunt numeroase companii din China care investesc sume uriaşe doar pentru a obţine o poziţie favorabilă în piaţă”, spune Petra Razic, HTC head of sales pentru zona Europei Centrale şi de Est. „Nu e o direcţie pe care noi am vrea să o urmăm, pentru că s-a transformat într-o luptă care se rezumă la cine are cel mai mare ecran, cine are cea mai bună cameră – nu aş spune că e ceva ridicol, dar e ceva la care noi nu vrem să participăm. Pe de altă parte, există ceva cu totul nou, şi anume era realităţii virtuale. Aşadar, rămânem prezenţi şi în zona de smartphone-uri, dar depunem eforturi considerabile şi investim resurse în acest ecosistem al realităţii virtuale.” Petra Razic a fost prezentă în România cu ocazia lansării HTC VIVE, noua soluţie de realitate virtuală cu care compania vrea să îşi întărească poziţia pe piaţa produselor de profil.

    Pe zona de telefoane mobile, HTC ajungea la o cotă de piaţă de 10,7% în 2011, însă vânzările companiei au scăzut în mod constant, ajungând în prezent la 1% din piaţa de smartphone-uri la nivel global, potrivit companiei de cercetare IDC. Anul trecut, vânzările de smartphone-uri la nivel global au scăzut cu aproximativ 1,3% – o premieră a industriei – ca urmare a faptului că oamenii cumpără telefoane mai scumpe dar aşteaptă mai mult până să le schimbe.

    În ceea ce priveşte performanţele financiare ale companiei, HTC a terminat trimestrul III din 2018 cu pierderi de 84,7 milioane dolari. Ultimul an în care compania taiwaneză a terminat pe profit a fost 2014.

    „Luând în calcul circumstanţele şi evoluţia pieţei, suntem mulţumiţi de performanţele de anul trecut. Nu am fost niciodată lacomi în ceea ce priveşte cota de piaţă şi nu trebuie să uităm că suntem o companie care produce doar smartphone-uri, nu şi alte produse, cum ar fi electrocasnice, ca unii dintre concurenţii noştri”, remarcă Petra Razic.

    HTC a început să comercializeze soluţiile de realitate virtuală în centrul şi sud-estul Europei la finalul anului trecut. „Am aşteptat momentul în care piaţa să fie suficient de matură pentru a accepta aceste produse, chiar dacă e o tehnologie extrem de tânără şi depunem eforturi pentru a educa lumea în legătură cu ea.” Există două segmente: unul pentru jucători, dispozitivele fiind utilizate împreună cu telefonul pentru jocuri, şi un alt segment de B2B. „Practic, ne propunem să vindem VIVE companiilor împreună cu soluţii customizate. Atât dispozitivele cât şi conţinutul pot fi adaptate oricărei industrii. Spre exemplu, avem un parteneriat cu BMW prin care designerii lor folosesc soluţiile de VR pentru a crea maşinile; pentru sistemul medical, am dezvoltat o soluţie prin care chirurgii cardiologi pot vedea inima pacientului fără a fi nevoie să îl opereze. Există foarte mult potenţial şi pot spune că din punctul de vedere al specificaţiilor nu există în prezent produse mai performante decât HTC VIVE”, explică Petra Razic.

    Distribuţia produselor se va face prin două metode: în primul rând prin Network One Distribution, care este distribuitor oficial şi va comercializa produsele în cadrul eMAG, Altex şi PC Garage; în al doilea rând, pentru segmentul B2B se va apela la integratorii de sisteme şi dezvoltatorii de conţinut. Pentru anul acesta nu există planuri de a intra şi comercializa produsele direct pe piaţa din România, spune Petra Razic. Folosim resursele distribuitorului local – logistică, finanţe, depozitare – iar relaţia e foarte bună.

    Network One Distribution (NOD), liderul pieţei de distribuţie IT&C din România, controlat de antreprenorul român Iulian Stanciu, a reuşit să îşi crească anul trecut businessul cu aproape 10%, iar profitul net cu peste 80%, conform datelor raportate de companie la Ministerul de Finanţe. Astfel, cifra de afaceri netă a NOD a depăşit în 2017 pragul de un miliard de lei, aceasta situându-se la 1,09 mld. lei, cu 9,6% mai mare faţă cu 2016.

    Sistemul HTC VIVE conţine o cască VR cu două ecrane OLED de 9,14 cm (3,6 inci), fiecare de 1.080 x 1.200 pixeli, şi dispune de o rată de refresh de 90 Hz, de un câmp vizual de 110 grade şi de un microfon încorporat.

    Sistemul include o bandă ajustabilă şi poate fi folosit împreună cu o pereche de ochelari de vedere. Totodată, dispune de protecţie pentru faţă pentru a creşte confortul în timpul utilizării şi include o cameră frontală (care permite utilizarea scenariilor de realitate augmentată sau posibilitatea de a vedea frânturi din lumea reală în timpul experienţei VR).

    Kitul include şi două controlere cu conexiune fără fir şi feedback cu vibraţii, care pot fi utilizate cu o singură încărcare până la 6 ore, şi două staţii pentru senzori. Acestea acoperă o panoramă de 360 de grade a spaţiului utilizat şi pot fi aşezate pe orice suprafaţă sau instalate pe standuri standard, care nu sunt însă incluse în pachet; preţul la care va fi comercializat HTC VIVE este de 2.799 lei.

    Alături de VIVE, compania a prezentat şi cea mai recentă versiune VIVE Pro, o soluţie completă pentru profesioniştii în VR. Aceasta include setul cu cască VIVE Pro, două controlere wireless şi două staţii de bază SteamVR îmbunătăţite, cu o capacitate mărită de acoperire a spaţiului. VIVE Pro vine cu afişaje dual OLED, pentru o rezoluţie mai mare a imaginii, de până la 2.880 x 1.600 combinat, reprezentând o creştere cu 78% faţă de sistemul original VIVE.

    E greu de spus cum vor evolua vânzările VIVE în România, avem un nivel de referinţă al vânzărilor din ţările din regiune, dar România este una dintre cele mai mari pieţe pentru noi. Produsul este la rândul său nou, e greu de comparat cu ceva anterior; nu e ca un telefon, pe care îl lansezi şi spui: «OK, anul trecut am vândut X telefoane şi am putea avea o creştere sau scădere de 1-2 procente». Ceea ce vedem însă în alte ţări este că vânzările cresc săptămână de săptămână, adaugă Petra Razic. Suntem extrem de optimişti şi convinşi că, într-un interval rezonabil de timp, VR-ul va deveni ceva comun. Vei putea să pui casca, să o conectezi la telefon sau la cloud şi să intri în lumea virtuală.

  • Când competiţia devine prea dură, soluţia e intrarea pe altă piaţă

    “În zona de smartphone-uri, competiţia a devenit destul de acerbă pentru că sunt numeroase companii din China care investesc sume uriaşe doar pentru a obţine o poziţie favorabilă în piaţă”, spune Petra Razic, HTC head of sales pentru zona Europei Centrale şi de Est. „Nu e o direcţie pe care noi am vrea să o urmăm, pentru că s-a transformat într-o luptă care se rezumă la cine are cel mai mare ecran, cine are cea mai bună cameră – nu aş spune că e ceva ridicol, dar e ceva la care noi nu vrem să participăm. Pe de altă parte, există ceva cu totul nou, şi anume era realităţii virtuale. Aşadar, rămânem prezenţi şi în zona de smartphone-uri, dar depunem eforturi considerabile şi investim resurse în acest ecosistem al realităţii virtuale.” Petra Razic a fost prezentă în România cu ocazia lansării HTC VIVE, noua soluţie de realitate virtuală cu care compania vrea să îşi întărească poziţia pe piaţa produselor de profil.

    Pe zona de telefoane mobile, HTC ajungea la o cotă de piaţă de 10,7% în 2011, însă vânzările companiei au scăzut în mod constant, ajungând în prezent la 1% din piaţa de smartphone-uri la nivel global, potrivit companiei de cercetare IDC. Anul trecut, vânzările de smartphone-uri la nivel global au scăzut cu aproximativ 1,3% – o premieră a industriei – ca urmare a faptului că oamenii cumpără telefoane mai scumpe dar aşteaptă mai mult până să le schimbe.

    În ceea ce priveşte performanţele financiare ale companiei, HTC a terminat trimestrul III din 2018 cu pierderi de 84,7 milioane dolari. Ultimul an în care compania taiwaneză a terminat pe profit a fost 2014.

    „Luând în calcul circumstanţele şi evoluţia pieţei, suntem mulţumiţi de performanţele de anul trecut. Nu am fost niciodată lacomi în ceea ce priveşte cota de piaţă şi nu trebuie să uităm că suntem o companie care produce doar smartphone-uri, nu şi alte produse, cum ar fi electrocasnice, ca unii dintre concurenţii noştri”, remarcă Petra Razic.

    HTC a început să comercializeze soluţiile de realitate virtuală în centrul şi sud-estul Europei la finalul anului trecut. „Am aşteptat momentul în care piaţa să fie suficient de matură pentru a accepta aceste produse, chiar dacă e o tehnologie extrem de tânără şi depunem eforturi pentru a educa lumea în legătură cu ea.” Există două segmente: unul pentru jucători, dispozitivele fiind utilizate împreună cu telefonul pentru jocuri, şi un alt segment de B2B. „Practic, ne propunem să vindem VIVE companiilor împreună cu soluţii customizate. Atât dispozitivele cât şi conţinutul pot fi adaptate oricărei industrii. Spre exemplu, avem un parteneriat cu BMW prin care designerii lor folosesc soluţiile de VR pentru a crea maşinile; pentru sistemul medical, am dezvoltat o soluţie prin care chirurgii cardiologi pot vedea inima pacientului fără a fi nevoie să îl opereze. Există foarte mult potenţial şi pot spune că din punctul de vedere al specificaţiilor nu există în prezent produse mai performante decât HTC VIVE”, explică Petra Razic.

    Distribuţia produselor se va face prin două metode: în primul rând prin Network One Distribution, care este distribuitor oficial şi va comercializa produsele în cadrul eMAG, Altex şi PC Garage; în al doilea rând, pentru segmentul B2B se va apela la integratorii de sisteme şi dezvoltatorii de conţinut. Pentru anul acesta nu există planuri de a intra şi comercializa produsele direct pe piaţa din România, spune Petra Razic. Folosim resursele distribuitorului local – logistică, finanţe, depozitare – iar relaţia e foarte bună.

    Network One Distribution (NOD), liderul pieţei de distribuţie IT&C din România, controlat de antreprenorul român Iulian Stanciu, a reuşit să îşi crească anul trecut businessul cu aproape 10%, iar profitul net cu peste 80%, conform datelor raportate de companie la Ministerul de Finanţe. Astfel, cifra de afaceri netă a NOD a depăşit în 2017 pragul de un miliard de lei, aceasta situându-se la 1,09 mld. lei, cu 9,6% mai mare faţă cu 2016.

    Sistemul HTC VIVE conţine o cască VR cu două ecrane OLED de 9,14 cm (3,6 inci), fiecare de 1.080 x 1.200 pixeli, şi dispune de o rată de refresh de 90 Hz, de un câmp vizual de 110 grade şi de un microfon încorporat.

    Sistemul include o bandă ajustabilă şi poate fi folosit împreună cu o pereche de ochelari de vedere. Totodată, dispune de protecţie pentru faţă pentru a creşte confortul în timpul utilizării şi include o cameră frontală (care permite utilizarea scenariilor de realitate augmentată sau posibilitatea de a vedea frânturi din lumea reală în timpul experienţei VR).

    Kitul include şi două controlere cu conexiune fără fir şi feedback cu vibraţii, care pot fi utilizate cu o singură încărcare până la 6 ore, şi două staţii pentru senzori. Acestea acoperă o panoramă de 360 de grade a spaţiului utilizat şi pot fi aşezate pe orice suprafaţă sau instalate pe standuri standard, care nu sunt însă incluse în pachet; preţul la care va fi comercializat HTC VIVE este de 2.799 lei.

    Alături de VIVE, compania a prezentat şi cea mai recentă versiune VIVE Pro, o soluţie completă pentru profesioniştii în VR. Aceasta include setul cu cască VIVE Pro, două controlere wireless şi două staţii de bază SteamVR îmbunătăţite, cu o capacitate mărită de acoperire a spaţiului. VIVE Pro vine cu afişaje dual OLED, pentru o rezoluţie mai mare a imaginii, de până la 2.880 x 1.600 combinat, reprezentând o creştere cu 78% faţă de sistemul original VIVE.

    E greu de spus cum vor evolua vânzările VIVE în România, avem un nivel de referinţă al vânzărilor din ţările din regiune, dar România este una dintre cele mai mari pieţe pentru noi. Produsul este la rândul său nou, e greu de comparat cu ceva anterior; nu e ca un telefon, pe care îl lansezi şi spui: «OK, anul trecut am vândut X telefoane şi am putea avea o creştere sau scădere de 1-2 procente». Ceea ce vedem însă în alte ţări este că vânzările cresc săptămână de săptămână, adaugă Petra Razic. Suntem extrem de optimişti şi convinşi că, într-un interval rezonabil de timp, VR-ul va deveni ceva comun. Vei putea să pui casca, să o conectezi la telefon sau la cloud şi să intri în lumea virtuală.