BusinessMagazin

Tag: comunitate

  • Subcarpaţi lansează o colecţie de 10.000 de NFT-uri în reţeaua Elrond. Trupa oferă beneficii pentru fanii care vor deţine un „Subcarpaţi OG”

    Trupa Subcarpaţi intră în piaţa NFT-urilor (Non-fungible token) şi lansează o primă colecţie pe reţeaua dezvoltată de sibienii de la Elrond Network, potrivit unui anunţ oficial.

    „Şi apropo de comunitate, punem circuitul #delaomlaom în mişcare pe 14 februarie, prin Subcarpati OGs, o colecţie PFP (n.red: Picture For Proof) de 10.000 de NFT-uri generate aleatoriu pe care o lansăm în reţeaua Elrond. Apoi, aşezăm cele 10,000 de NFT-uri la fundaţia centrului cultural pe care ne dorim să îl deschidem în 2022 şi să îl creştem cu sprijinul vostru, oamenii din comunitate”, au scris reprezentanţii trupei într-o postare pe Facebook, prin care anunţă şi lansarea unei noi piese.

    Ce înseamnă NFT: Termenul este un acronim pentru „Non-fungible tokens”, iar în termeni simpli înseamnă produse artistice în format digital care pot fi tranzacţionate pe blockchain. „Non-fungible” este un termen care descrie ceva unic, care nu poate fi înlocuit.

    NFT-urile nu au mai putut fi ignorate începând cu primăvara anului 2021, când artistul grafician cunoscut drept Beeple a vândut una dintre lucrările sale digitale cu peste 69 de milioane de dolari la o licitaţie orgnaizată de celebra casă de licitaţii Christie’s – depăşind suma de 54 de milioane de dolari cu care au fost vândute „nimfele” lui Claude Monet.

    Una dintre dezbaterile din piaţa crypto este legată de NFT-uri şi de viitorul acestora. În timp ce ele se tranzacţionează pentru sume importante şi ar putea juca un rol în industria gamingului şi în sfera metaversului, nu toate NFT-urile au o utilitate reală. Unele dintre ele sunt doar colecţionabile.

    În timp ce multe proiecte nu promit o utilitate reală, trupa Subcarpaţi a anunţat o serie de beneficii pentru cei care deţin unul dintre cele 10.000 de NFT-uri, adică „holderi”, aşa cum îi numeşte în website-ul dedicat proiectului.

    Trupa anunţă că va organiza trei airdropuri în 2022, adică trei distribuiri de monede către cei care deţin un Subcarpaţi OG. Acestea vor avea şi funcţionalităţi, care vor fi dezvăluite ulterior.

    Totodată, o parte din drepturile de autor se vor întoarce către aceşti holderi sub formă de premii. Printre beneficii se numără participarea la un mini-joc pentru a câştiga premii în EGLD (moneda ecosistemului Elrond), reduceri la viitoare lansări de NFT-uri din partea Subcarpaţi sau un concert doar pentru holderi.

    Concomitent, trupa vrea să lanseze în perioada următoare şi un program de educaţie crypto pentru comunitate.

    Subcarpaţi este un proiect muzical lansat în 2010 de Alexe Marius Andrei, cunoscut drept Bean MC – solist al trupei Şuie Paparude. Subcarpaţi a devenit cunoscut prin faptul că a readus la viaţă multiple elemente din folclorul românesc, reinterpretându-le pentru noile generaţii.

    Primul artist muzical de renume din România care a vândut un NFT a fost Delia, în aprilie 2021.

    Ecosistemul Elrond este în expansiune şi găzduieşte şi un marketplace pentru NFT-uri. Unul dintre cele mai cunoscute proiecte lansate până acum se numeşte „Strămoşi”.

  • Cine este tânăra care a adus un nou tip de magazin în Romania

    Tot felul de scuze şi pretexte, care mai de care mai exagerate, ne vin la mână când vrem să ne justificăm lipsa de atenţie pentru reciclare. Ba nu găsim containerele potrivite, ba le găsim, dar sunt prea departe, ba ne grăbim şi lista poate continua. Pentru aceia care nu mai caută scuze, câţiva antreprenori cu spirit civic au adus şi în România un trend aflat în zorii dezvoltării, care ar trebui să ne poarte mai aproape de ideea de grijă pentru mediu. Bun-venit în magazinele zero waste!

    Naked Shop a ales să prindă viaţă în Sibiu. De fapt, alegerea a fost a Paulei Amariei, împreună cu prietenul ei, care au luat-o pe această cale din respect pentru mediul înconjurător şi pentru generaţiile următoare. „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul. Mă bucur enorm că în ultimii ani s-au deschis mai multe astfel de magazine zero waste în ţară! Sper că este un model de urmat şi în alte oraşe şi un îndemn pentru sibieni să facă alegeri mai conştiente şi fără plastic”, spune Paula Amariei.

    La ambalarea produselor pe care le vinde, ea nu foloseşte plastic, ci bandă de hârtie şi ambalaje reciclate, reutilizează cutii şi ambalaje primite de la furnizori, iar produsele sunt livrate „naked” – adică neambalate, ci doar în hârtie. Într-un an de activitate a magazinului, a calculat Paula Amariei, nu au mai fost generate în jur de 3.000 de ambalaje din plastic pentru alimente – care s-au transformat în 3.000 de pungi kraft din hârtie –, şi aproximativ 36.000 de sticle din plastic şi 1.500 de pungi de cumpărături din plastic. În total, aproximativ 6.000 de ambalaje, corespunzătoare aceluiaşi număr de produse vândute în 2021, nu au mai fost puse pe piaţă. În plus, la o medie de 100 de sticle vândute, utilizate o dată pe zi timp de un an, rezultă că aproximativ 36.000 de sticle din plastic nu au mai fost nici ele necesare.

    La Naked Shop, totul se vinde în sistem vrac, atât produsele alimentare, cât şi cele nealimentare. „Unii clienţi sunt foarte bucuroşi că existăm şi vin cu recipientele lor pentru alimente, încearcă produse noi. Livrăm în toată ţara şi mereu primim feedback pozitiv de la clienţii care se bucură că găsesc produse sustenabile şi naturale.” Există însă şi acei clienţi reticenţi, care remarcă preţul mai ridicat al produselor. Paula spune însă că Naked Shop nu se poate compara cu hipermarketurile şi marile corporaţii care au milioane de angajaţi, producţie în masă şi care suportă altfel costurile. „Produsele noastre sunt în mare parte handmade, făcute în serii mici, de afaceri mici şi producători locali utilizând materiale de calitate, prietenoase cu mediul. În costul produsului nu se vede durata de viaţă şi câţi bani pot fi economisiţi.”

    Cel mai frecvent, de la Naked Shop se cumpără şampon solid, perii pentru spălat vase, săpun natural pentru vase şi alimente vrac. Clientul vine cu propria sticlă de acasă şi o umple în magazin, pentru ca data următoare să procedeze la fel. Şi pentru că au început să-şi formeze un public al lor, atât în online, cât şi în offline, fondatorii Naked Shop vor să meargă mai departe. „Dorim să extindem gama produselor alimentare vrac, să extindem magazinul într-o locaţie mai mare, unde putem avea o gamă mai largă de produse. Nu vrem să deschidem alte magazine, dar colaborăm cu drag cu alte magazine zero waste din ţară şi susţinem viitoarele iniţiative”, spune Paula Amariei.

    Paula Amariei, fondatoare, Naked Shop

    „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Bitdefender: Cinci previziuni pentru 2022 de la cercetătorii în securitate informatică – de la ransomware şi atacuri statale, la breşe de proporţii şi expasiunea dark web

    Comunitatea de securitate cibernetică lucrează intens la tehnologii şi soluţii care vor proteja oamenii şi companiile în 2022 şi în anii următori. În pregătirea funcţionalităţilor care să poată depista ameninţările viitorului, cercetătorii de la Bitdefender fac cinci previziuni legate de evoluţia acestora, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Bitdefender. 

    Ransomware va continua să domine peisajul ameninţărilor

    Ameninţările ransomware, care blochează datele victimelor şi cer recompense pentru deblocare, vor continua să fie cel mai profitabil tip de infracţiune cibernetică în 2022. Cercetătorii anticipează o creştere a atacurilor care se vor concentra pe sustragerea de date în scopul şantajului. La fel ca orice afacere matură, dezvoltatorii de ransomware vor trebui să ţină constant pasul atât cu concurenţa, cât şi cu furnizorii de soluţii de securitate cibernetică.

    Specialiştii Bitdefender se aşteaptă, de asemenea, la o creştere a infectărilor cu ransomware pentru mediile Linux, dar şi a unui nou tip de ransomware silenţios, o ameninţare informatică ce rămâne latentă pentru perioade îndelungate de timp înainte de a cripta datele. Vulnerabilitatea Java Log4j, are a zguduit recent comunitatea de securitate cibernetică din cauza răspândirii sale ample şi a uşurinţei de exploatare, a creat o furtună perfectă pentru ransomware. Sunt previzibile şi repercusiuni din cauza vulnerabilităţii din librăria Java Log4j în următoarele luni şi, potenţial, în următorii ani.

    În general, ransomware-ul oferit ca serviciu va suferi o reorganizare pentru ca dezvoltatorii să se concentreze pe a-l face mai rezistent.

    Atacurile sponsorizate de state vor lăsa comunităţi de oameni în întuneric

    Tensiunile politice vor avea probabil un impact important asupra sectorului cibernetic, pe măsură ce ţările se vor întrece pentru supremaţia digitală. 2022 va fi probabil anul atacurilor informatice împotriva infrastructurilor critice. Atacatorii vor implementa tactici similare cu cele ale ameninţărilor avansate şi persistente, eficiente mai ales împotriva reţelelor de electricitate, a serviciilor de apă şi canalizare sau a transportului public, deci cu impact imediat asupra comunităţilor. Nu este vorba doar de utilităţi publice, ci şi de părţi din internet pe care atacatorii şi-ar putea propune să le întrerupă în 2022. În plus, vom vedea iniţiative de contraatac a hackerilor din întreaga lume, în special împotriva statelor care oferă infractorilor cibernetici un adăpost sigur pentru comiterea de infracţiuni informatice care vizează instituţii americane sau europene.

    Atacurile prin intemediari şi pieţele zero-day vor creşte

    Printre lecţiile învăţate în 2021, atacurile asupra lanţului de aprovizionare a companiilor au fost cel mai greu de atenuat. Spre deosebire de alte ameninţări, atacurile prin intermediari sunt mai silenţioase, mai greu de oprit şi se propagă într-un ritm mai rapid. Grupurile profesioniste de criminalitate cibernetică se vor concentra tocmai pe ţintirea acestor verigi intermediare pentru a livra ransomware unor grupuri mai mari de potenţiale victime. În plus, specialiştii Bitdefender se aşteaptă, de asemenea, la o intensificare a folosirii de vulnerabilităţi complet noi de tip zero-day în anumite atacuri ţintite. În 2021, cercetătorii Bitdefender au observat o creştere a acestora în toate platformele tehnologice majore (Chrome, Exchange, Office, Windows 10, iOS), iar viitorul nu va arăta mai bine.

    Infractorii cibernetici îşi găsesc inspiraţia în interiorul comunităţii – dacă un grup de infractori cibernetici devine cunoscut prin utilizarea instrumentelor existente, restul comunităţii îi va urma exemplul.

    Breşele de date vor alimenta atacuri asupra companiilor

    Pe măsură ce informaţiile personale furate în cazul breşelor de securitate devin accesibile infractorilor cibernetici, campaniile de spam vor deveni mult mai bine ţintite. De la numele complet şi numărul de telefon, alte informaţii expuse, cum ar fi parolele, adresele fizice, extrase de cont sau orientarea sexuală, vor fi folosite pentru a crea noi campanii de phishing sau de şantaj personalizate şi convingătoare.

    În timp ce phishing-ul devine tot mai sofisticat, acesta va continua să fie un vector principal de atac pentru companii şi pentru cei care lucrează de acasă.

    Escrocheriile din 2022 vor profita şi de procesele de recrutare aglomerate şi derulate exclusiv online pe fondul pandemiei. Infractorii cibernetici vor începe să se dea drept companii pentru a păcăli potenţialii candidaţi să îşi infecteze dispozitivele prin intermediul unor documente ataşate trimise prin e-mail. În plus, operatorii de criminalitate cibernetică vor folosi probabil această oportunitate pentru a recruta online persoane neavizate aflate în căutarea unui loc de muncă bazat pe activităţi ilegale.

    IoT, infrastructura web şi pieţele dark web, în rol principal

    Anul 2022 va aduce probabil o creştere majoră a atacurilor asupra infrastructurilor cloud, inclusiv cele găzduite de furnizori de top. Configurarea greşită şi lipsa forţei de muncă calificate în domeniul securităţii cibernetice vor juca un rol semnificativ în compromiterea infrastructurii şi a datelor.

    Pe măsură ce omenirea se pregăteşte treptat pentru un scenariu permanent legat de munca de oriunde, companiile depun eforturi constante pentru a muta serviciile tradiţionale în cloud. Atacurile în cloud se vor intensifica, cu un accent deosebit pe Azure AD şi Office365.

    Având în vedere că ecosistemul de criptomonede este în plină expansiune, specialiştii Bitdefender se aşteaptă să vadă un interes tot mai mare din partea infractorilor cibernetici să atace serviciile de exchange şi să lanseze noi escrocherii cu monede virtuale.

    Pieţele din dark web au acţionat haotic în ultimii doi ani, dar pe măsură ce cele consacrate sunt desfiinţate în cadrul unor acţiuni coordonate ale instituţiilor de aplicare a legii, în 2022 vom asista la apariţia unor noi concurenţi, care vor gestiona până la 50% din tranzacţiile cu substanţe ilegale pe dark web.

     

  • Cine este tânăra care a adus un nou tip de magazin în Romania. Ea spune că în alte ţări, astfel de magazine sunt la tot pasul, iar în ţara noastră nu era niciunul

    Tot felul de scuze şi pretexte, care mai de care mai exagerate, ne vin la mână când vrem să ne justificăm lipsa de atenţie pentru reciclare. Ba nu găsim containerele potrivite, ba le găsim, dar sunt prea departe, ba ne grăbim şi lista poate continua. Pentru aceia care nu mai caută scuze, câţiva antreprenori cu spirit civic au adus şi în România un trend aflat în zorii dezvoltării, care ar trebui să ne poarte mai aproape de ideea de grijă pentru mediu. Bun-venit în magazinele zero waste!

    Naked Shop a ales să prindă viaţă în Sibiu. De fapt, alegerea a fost a Paulei Amariei, împreună cu prietenul ei, care au luat-o pe această cale din respect pentru mediul înconjurător şi pentru generaţiile următoare. „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul. Mă bucur enorm că în ultimii ani s-au deschis mai multe astfel de magazine zero waste în ţară! Sper că este un model de urmat şi în alte oraşe şi un îndemn pentru sibieni să facă alegeri mai conştiente şi fără plastic”, spune Paula Amariei.

    La ambalarea produselor pe care le vinde, ea nu foloseşte plastic, ci bandă de hârtie şi ambalaje reciclate, reutilizează cutii şi ambalaje primite de la furnizori, iar produsele sunt livrate „naked” – adică neambalate, ci doar în hârtie. Într-un an de activitate a magazinului, a calculat Paula Amariei, nu au mai fost generate în jur de 3.000 de ambalaje din plastic pentru alimente – care s-au transformat în 3.000 de pungi kraft din hârtie –, şi aproximativ 36.000 de sticle din plastic şi 1.500 de pungi de cumpărături din plastic. În total, aproximativ 6.000 de ambalaje, corespunzătoare aceluiaşi număr de produse vândute în 2021, nu au mai fost puse pe piaţă. În plus, la o medie de 100 de sticle vândute, utilizate o dată pe zi timp de un an, rezultă că aproximativ 36.000 de sticle din plastic nu au mai fost nici ele necesare.

    La Naked Shop, totul se vinde în sistem vrac, atât produsele alimentare, cât şi cele nealimentare. „Unii clienţi sunt foarte bucuroşi că existăm şi vin cu recipientele lor pentru alimente, încearcă produse noi. Livrăm în toată ţara şi mereu primim feedback pozitiv de la clienţii care se bucură că găsesc produse sustenabile şi naturale.” Există însă şi acei clienţi reticenţi, care remarcă preţul mai ridicat al produselor. Paula spune însă că Naked Shop nu se poate compara cu hipermarketurile şi marile corporaţii care au milioane de angajaţi, producţie în masă şi care suportă altfel costurile. „Produsele noastre sunt în mare parte handmade, făcute în serii mici, de afaceri mici şi producători locali utilizând materiale de calitate, prietenoase cu mediul. În costul produsului nu se vede durata de viaţă şi câţi bani pot fi economisiţi.”

    Cel mai frecvent, de la Naked Shop se cumpără şampon solid, perii pentru spălat vase, săpun natural pentru vase şi alimente vrac. Clientul vine cu propria sticlă de acasă şi o umple în magazin, pentru ca data următoare să procedeze la fel. Şi pentru că au început să-şi formeze un public al lor, atât în online, cât şi în offline, fondatorii Naked Shop vor să meargă mai departe. „Dorim să extindem gama produselor alimentare vrac, să extindem magazinul într-o locaţie mai mare, unde putem avea o gamă mai largă de produse. Nu vrem să deschidem alte magazine, dar colaborăm cu drag cu alte magazine zero waste din ţară şi susţinem viitoarele iniţiative”, spune Paula Amariei.

    Paula Amariei, fondatoare, Naked Shop

    „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul.”

    AER este acronimul pe care Ioana Cerescu l-a obţinut din formula „Autentic.Etic.Reutilizabil”. După o experienţă de peste zece ani în Bucureşti, s-a întors în oraşul natal – Piatra Neamţ – pentru că a simţit nevoia să fie parte din comunitatea locală şi să arate că şi oraşele mici, de provincie, se pot dezvolta frumos şi sustenabil.

    „Ideea a pornit acum aproximativ cinci ani, când doream să ofer familiei mele un stil de viaţă cât mai sănătos şi apropiat de natură. Astfel, după mai multe proiecte de impact dezvoltate pentru ecosistemul de start-up-uri din regiunea de Nord Est (Rubik Hub), a luat naştere AER_Autentic.Etic.Reutilizabil.” De la un magazin zero waste, AER a devenit o comunitate care promovează consumul responsabil, sprijină micii producători locali şi furnizează soluţii alternative, durabile şi etice la produsele din plastic. O pondere de 85% din portofoliul businessului o reprezintă produsele româneşti, de provenienţă străină fiind doar acelea care nu se găsesc în România.

    „Suntem un business de comunitate, o întreprindere socială, asta înseamnă că profitul nostru va fi investit tot în comunitate: 90% din profit îl întoarcem la natură, fiind investit în activităţi de educaţie ecologică – ateliere pentru copii, târguri şi ateliere pentru producători locali. Evităm plasticul, reutilizăm ambalajele şi tot ce poate fi reutilizat”, spune Ioana Cerescu. La nivel naţional, ea contribuie la dezvoltarea iniţiativei Alianţa Magazinelor Fără Risipă din România. Dacă acum cinci ani nu exista nici un magazin de acest gen pe plan local, spune ea, acum se găsesc peste nouă magazine fizice în toată ţara, în oraşe precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe, Oradea, Sibiu, Piatra Neamţ, şi mult mai multe magazine online.

    Ioana Cerescu, fondatoare, AER – Autentic.Etic.Reutilizabil

    „Suntem un business de comunitate, o întreprindere socială, asta înseamnă că profitul nostru va fi investit tot în comunitate: 90% din profit îl întoarcem la natură, fiind investit în activităţi de educaţie ecologică – ateliere pentru copii, târguri şi ateliere pentru producători locali. Evităm plasticul, reutilizăm ambalajele şi tot ce poate fi reutilizat.”

    „Dorinţa noastră este să încurajăm să risipim/consumăm mai puţin şi să ne inspirăm din felul în care bunicii noştri au rezolvat tot felul de probleme – hrănirea familiilor lor, curăţarea hainelor şi îngrijirea corpului, a minţii şi a spiritului. Şi mai simplu, susţinem ideea că oamenii pot trăi simplu şi bine.”

    AER a eliminat până acum peste 25.000 de ambalaje de unică folosinţă, prin comercializarea produselor în sistem vrac. A creat contextul circular de a reutiliza ambalaje, modelul fiind similar cu cel de la Naked Shop – clienţii pot veni cu propriul recipient pentru a-şi achiziţiona produsele, de la cereale şi lapte, la unturi, seminţe, detergenţi. În plus, AER a redus lanţul de aprovizionare pe anumite zone de produse – precum legume, patiserie, decoraţiuni – alegând susţinerea micilor producători locali. „Principalul nostru grup-ţintă sunt familiile cu copii, pentru că sunt orientaţi spre mese plănuite şi cu ingrediente locale şi sănătoase. Dar în acelaşi timp, îi avem alături şi pe cei tineri (prin livrări la domiciliu, livrând, de exemplu, lădiţa săptămânii), dar şi persoanele vârstnice, punând accent pe nostalgia consumului de mâncare reală, cu ambalaje minime, aici fiind un exemplu sticla de lapte.”

    Produsele-vedetă în magazinul AER sunt pâinea cu maia, produsă chiar de echipa acestui proiect, legumele proaspete de la producători locali, untul de arahide proaspăt şi lădiţa săptămânii, care include produse locale, prietenoase cu mediul. „În 2022, avem în plan să lansăm şi varianta online a shopului. Pe viitor, ne gândim să iniţiem varianta de cooperativă AER la nivel local, la care să adere atât membrii din comunitatea locală a producătorilor, oameni din zona antreprenoriatului local, cât şi clienţii care vor să susţină acest stil de viaţă, fără deşeuri şi local.”

    În Bucureşti, Ana Maria Răducanu, o tânără cu preocupări în domeniul ecologiei, a deschis la finalul anului 2020, pe 14 decembrie, magazinul Zero Waste, un loc de unde pot fi cumpărate produse alimentare şi nonalimentare în sistem vrac, fără a fi nevoie de ambalaje de unică folosinţă. Până la deschidere, investise în jur de 30.000 de euro, din care circa 25.000 de euro erau investiţie proprii, din economii, iar restul a venit dintr-o campanie de crowdfunding. În baza bonurilor pe care le scosese până în vara anului 2021, ea estima un număr de 21.000 de ambalaje de plastic care nu au mai fost folosite, pentru că oamenii au ales să cumpere în acest sistem de la magazinul Zero Waste.

    La magazinul Zero Waste, care se află pe strada Buzeşti din Capitală la numărul 20, se vând cereale, leguminoase, condimente, nuci, fructe uscate, dar şi produse de îngrijire personală sau de curăţenie fie vrac, fie în ambalaje compostabile, fie în ambalaje în sistem circular, care sunt aduse la magazin şi trimise mai departe producătorului pentru a fi refolosite. Astfel, nu este generat deloc gunoi. „Încurajăm acest sistem circular de ambalaje, pentru că toţi avem acasă în debara un raft cu borcane sau o pungă cu pungi. Ideea a venit din nevoia mea de a avea un loc de unde să pot face astfel de cumpărături. Am locuit şi am călătorit în comunităţi intenţionale ecologice, eco-villages, nişte microsocietăţi construite pe ecologie în toate aspectele vieţii. Aveam posibilitatea de a reduce la minimum deşeurile pe care le creez. Când am venit acasă, îmi era imposibil să fac asta. Pentru absolut orice aveam nevoie, trebuia să generez munţi de ambalaje, cele mai multe din plastic, din păcate”, povestea Ana Maria Răducanu. Anterior deschiderii magazinului Zero Waste, ea a locuit în Marea Britanie, unde a lucrat în primul astfel de loc deschis acolo. Piaţa britanică s-a dezvoltat însă mult mai rapid, acolo existând acum circa 400 de astfel de magazine deschise în ultimii trei ani.

    Ana Maria Răducanu, fondatoare, Zero Waste

    „Am locuit şi am călătorit în comunităţi intenţionale ecologice, eco-villages, nişte microsocietăţi construite pe ecologie în toate aspectele vieţii. Aveam posibilitatea de a reduce la minimum deşeurile pe care le creez. Când am venit acasă, îmi era imposibil să fac asta. Pentru absolut orice aveam nevoie, trebuia să generez munţi de ambalaje, cele mai multe din plastic, din păcate.”

    Raluca Răileanu, absolventă de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, se înscrie şi ea în seria antreprenorilor care pariază pe „zero waste”. Ea a pornit de la zero businessul Terrawell, din dorinţa de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura. Astfel, cu economiile proprii, de mai puţin de 3.000 de euro, a adunat câteva produse fără ambalaje din plastic, din ţară şi din străinătate, şi în august 2019 a deschis un magazin online. În portofoliul companiei a adăugat produse de care a avut ea nevoie, în primul rând, căutând producători români care le realizează şi în varianta fără plastic, dar şi aducându-le din afară, din ţări precum Anglia sau Belgia, unde antreprenoriatul sustenabil a câştigat teren mai repede decât pe plan local. „Am încercat să ne prefacem că nu există plastic. Dificultatea a fost să găsesc produsele, dar alternative existau. Aşa m-am gândit să le pun pe toate la un loc, să le găsească lumea mai uşor”, spune Raluca Răileanu, fondatoarea Terrawell. În prezent, în gama de produse a Terrawell se găsesc produse de îngrijire personală (tablete de pastă de dinţi sau apă de gură, săpun de vase solid, gel de duş la vrac, fiecare ambalate în carton), produse pentru casă (săpunieră din bambus, şerveţele cerate, care înlocuiesc folia alimentară) sau produse pentru drumeţii (caserole din inox, sacoşe din bumbac, săculeţi reutilizabili).

    Raluca Răileanu, fondatoare, Terrawell.

    „Am încercat să ne prefacem că nu există plastic. Dificultatea a fost să găsesc produsele, dar alternative existau. Aşa m-am gândit să le pun pe toate la un loc, să le găsească lumea mai uşor.”

    Dincolo de clienţi, magazinele zero waste au devenit o atracţie şi pentru micii antreprenori care se identifică cu principiile din aceste puncte de desfacere. Un exemplu este Endea, un brand de produse cosmetice care este deja prezent în mai multe asemenea magazine din România şi care vrea să ajungă şi pe rafturile celor din străinătate. Andrea Revesz şi Răzvan Paută, fondatorii Endea, spun că oamenii din vestul Europei reacţionează foarte bine la produsele lor. Pasionat de mersul pe bicicletă, Răzvan mărturiseşte că se vede livrând în continuare pe două roţi, aşa cum o face deja, tot în spiritul sustenabilităţii, dar şi că speră că va duce brandul Endea în magazinele zero waste din vestul Europei şi la târgurile internaţionale.

    Un trend din vest

    Primul supermarket fără deşeuri a fost deschis la Londra în anul 2007, potrivit site-ului zerowastelifestylesystem.com. Resortul care a stat la baza acestei mişcări a fost grija tot mai mare faţă de problemele legate de managementul deşeurilor. De acolo, trendul a continuat şi s-a extins peste tot în lume, făcând primii paşi şi în România.

  • Oraşul locuit doar de femei cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani. Ce trebuie să facă bărbaţii ca să poată intra in oraş – GALERIE FOTO

    În Noiva do Cordeiro trăiesc peste 600 de femei, cu vârstele cuprinse între 20 şi 35 de ani. Unele dintre ele sunt căsătorite, dar soţii lor trebuie să trăiască şi să lucreze în altă parte, scrie Daily Mail.

    În această comunitate rurală din sud-estul Braziliei, femeile se află la conducere şi au propriul set de reguli. Femeile care sunt căsătorite şi au familii trebuie să-şi trimită soţii şi fii care au împlinit 18 ani să lucreze departe de casă, putând să se întoarcă doar în weekend.

    “Oraşul nostru e mai frumos, mai organizat şi mult mai armonios cu femeile la conducere”, spune Rosalee Fernandes pentru publicaţia britanică. “Împărţim totul, chiar şi pământul pe care-l muncim. Nimeni nu se află în competiţie cu nimeni. Ne strângem să ne uităm la telenovele, ne împrumutăm haine şi ne vopsim unghiile”, a adăugat ea.Problema este că este dificil de găsit un bărbat singur care să nu fie rudă sau căsătorit deja cu o vecină. “Toate visăm să ne îndrăgostim şi să ne căsătorim. Dar ne place să trăim aici şi nu vrem să fim nevoite să plecăm din oraş pentru a putea găsi un soţ”, a spus Nelma Fernandes.

    Astfel comunitatea de femei invită bărbaţii să li se alăture, cu o singură condiţie. “Trebuie să-şi dea acordul să facă ceea ce spunem şi să trăiască după regulile noastre”. 

     

     

  • CSR 2021: Azi pentru Mâine

    Sistemul Coca-Cola România

     

    Motivaţie: Fiecare dintre noi poate contribui la un mediu mai curat, cu un obicei simplu, în fiecare zi: colectarea separată a deşeurilor. Acesta este şi mesajul platformei naţionale „Azi pentru Mâine”, iniţiată de Asociaţia CSR Nest şi finanţată de Fundaţia Coca-Cola, care îşi propune educarea şi implicarea persoanelor fizice şi juridice în colectarea separată a deşeurilor, cu scopul de a face din acest lucru un obicei, ca verigă importantă în vederea îndeplinirii principiilor economiei circulare.

     

    Descrierea proiectului: „Azi pentru Mâine” s-a lansat în vara lui 2019 cu proiecte de educare şi implicare a publicului în diferite zone de acţiune – precum cele de colectarea separată a deşeurilor pe litoral sau cele adresate elevilor din sudul ţării. Proiectul intervine concret, pe două direcţii – educare şi asigurarea de infrastructură de colectare separată – prin trei componente: „Azi pentru Mâine în Comunitate”, „Azi pentru Mâine pe Plajă” şi „Azi pentru Mâine în Şcoală”. Prin componenta „Azi pentru Mâine în Comunitate”, platforma aduce împreună toţi actorii relevanţi care pot conlucra pentru implementarea sistemului de colectare separată, oferindu-le persoanelor fizice şi juridice posibilitatea de a crea parteneriate cu autorităţile locale şi operatorii de salubritate, pentru a conlucra în sectorul colectării separate a deşeurilor. La rândul său, „Azi pentru Mâine în Şcoală” este un proiect de educaţie derulat în rândul elevilor din ciclul gimanzial, din mediul urban, cu scopul de a creşte nivelul de înţelegere a importanţei colectării separate a deşeurilor şi reciclării acestora. La acest pilon se adaugă şi montarea de infrastructură de colectare separată în fiecare şcoală din proiect. Iar pentru a avea plaje curate şi ape limpezi, „Azi pentru Mâine pe Plajă” înseamnă acţiuni de susţinere a colectării separate pe litoralul românesc, precum şi informarea turiştilor şi a operatorilor economici de pe litoral cu privire la beneficiile colectării şi reciclării pentru mediu şi oameni.

     

    Rezultate: În cadrul „Azi pentru Mâine în Comunitate”, a fost lansat un ghid complex şi documentat pentru implementarea colectării separate, care cuprinde un plan concret de acţiune pentru cetăţeni şi o serie de studii de caz, unde au fost organizate în total 24 de întâlniri şi dezbateri cu actori relevanţi (autorităţi locale, organizaţii relevante), cu scopul de a îmbunătăţi colaborarea şi intervenţia în domeniul colectării separate a deşeurilor la nivel local. Pentru că adulţii responsabili, cu drag de natură şi grijă faţă de ceea ce îi înconjoară, se formează încă de pe băncile şcolii, în cadrul proiectului „Azi pentru Mâine în Şcoală”, desfăşurat în perioada 2020-2021, copiii din 64 de şcoli au învăţat despre reciclare şi au colectat separat peste 41 de tone de deşeuri. De asemenea, ediţia din 2020 a proiectului desfăşurat pe litoral, „Azi pentru Mâine pe Plajă”, s-a încheiat cu performanţe importante: peste 23.500 de kilograme de deşeuri colectate separat, cu sprijinul a 60 de parteneri HoReCa implicaţi în proiect şi amplasarea, pe plaje, a 120 de containere de colectare a deşeurilor, pe trei fracţii. Proiectul a acoperit 17 kilometri de plajă, aproape 50% din litoralul românesc, şi a continuat şi anul acesta.

  • Despre vin şi alte ispite

    Sezonul strugurilor este aici, să ne îmbete cu arome fel de fel şi să pregătească terenul pentru vinurile care vor face deliciul meselor din anii următori. Despre delicii vorbeşte şi Grapes – cuvântul englezesc pentru „struguri” – un wine bar din Bucureşti care face din băuturile fine centrul universului.

    Artizanii localului situat pe Bulevardul Mărăşeşti din Capitală sunt Adrian Jipa şi Andreea Sorescu. El este somelier, iar ea – creator de artă şi dezvoltator imobiliar. Au văzut o artă în vin, aşa că au decis s-o concretizeze în Grapes, un proiect pornit în septembrie 2019, care aduce la un loc pasiunea comună pentru rafinament.

    „Când între profesionalism şi artă vinul devine un element de legătură, lucrurile evoluează cu succes. Wine barul, aşa cum îl vedem noi, este un loc de întâlnire al pasionaţilor, fie ei de vin sau rom, whisky, gin, trabucuri, un loc unde socializarea este un «must». De aici şi ideea de a crea o mică comunitate în jurul locaţiei, iar pentru asta în fiecare săptămână organizăm un eveniment”, spune Adrian Jipa.

    În meniul Grapes – The wine bar există 400 de etichete de vinuri româneşti şi internaţionale, 50 de etichete de băuturi distilate, 45 de etichete de trabucuri şi 60 de etichete disponibile la pahar, în locaţie.

    „În acest moment lucrăm cu 24 de producători, furnizori, importatori şi ne dorim ca în cel mai scurt timp să putem importa direct anumite produse.”

    Vinului şi celorlalte băuturi le stă însă bine alături de răsfăţuri gastronomice, astfel că partea culinară a wine barului cuprinde două selecţii – una de brânzeturi şi una de mezeluri, atât internaţionale, cât şi locale. Pentru că spaţiul din Bucureşti şi-a găsit deja publicul şi a format o comunitate în jurul său, cei doi antreprenori vor să replice modelul.

    „Investiţia se ridică la aproximativ 110.000 euro până în acest moment şi ne gândim să mai deschidem încă o locaţie în zona de vest a ţării, în Timişoara sau Arad.”

    Proiectul Andreei Sorescu şi al lui Adrian Jipa vine într-un context favorabil localurilor ca al lor. Numărul locaţiilor de tip wine bar a crescut constant în ultimii cinci ani, remarcă chiar cei doi fondatori ai Grapes, iar asta este o consecinţă a interesului manifestat pentru vin din partea consumatorilor. Acesta vine să completeze interesul de necontestat pentru aceeaşi băutură al lui Adrian Jipa.

    „Recomandările noastre pentru sezonul de toamnă-iarnă se îndreaptă către vinurile româneşti, a căror degustare o încurajăm. Calitatea vinurilor româneşti este în continuă creştere şi asta se vede şi în numărul medaliilor pe care vinurile noastre le obţin la concursurile internaţionale. Recent, două vinuri roşii au obţinut 94, respectiv 95 de puncte la renumitul concurs Decanter World Wine Awards (una dintre cele mai mari competiţii de vin din lume – n. red.).”

    Dar, dincolo de recunoaşteri oficiale, Adrian Jipa spune că localul Grapes l-a condus către o altă concluzie: „cele mai bune vinuri sunt cele pe care le savurăm împreună cu prietenii”.

    În meniul Grapes – The wine bar există 400 de etichete de vinuri româneşti şi internaţionale, 50 de etichete de băuturi distilate, 45 de etichete de trabucuri şi 60 de etichete disponibile la pahar, în locaţie.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Katrafus – brand de haine pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Sînziana Fotache

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Ioana Dumitrache – brand de haine pentru femei (Bucureşti)

    Fondatoare: Ioana Dumitrache

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în primul an de activitate: 200.000 de lei (circa 40.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Ograda – obiecte vestimentare cu printuri (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea Pârvu, Nadejda Ghilca şi Irina Szellelki

    Investiţie iniţială: 1.500 de lei (circa 300 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Learnity – comunitate de învăţare pentru elevii de liceu (Bucureşti)

    Fondatoare: Silvia Floarea

    Investiţie iniţială: 2.500 de euro

    Cifră de afaceri anuală: 50.000 de euro

    Zuriell – agende personalizate din piele (Arad)

    Fondatoare: Sandra Hallal

    Investiţie iniţială: peste 6.000 de euro

    Cifră de afaceri anuală înainte de pandemie: 100.000 de euro

    Prezenţă: online, magazine din Bucureşti şi Sibiu, librăriile Cărtureşti

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • (P) Speedwell – proiecte imobiliare cu caracter sustenabil, pentru comunitate

    Încrederea noastră în piaţa din România şi în viitorul acesteia, alături de nevoia de proiecte de regenerare urbană la standarde înalte, s-au materializat şi au condus la înfiinţarea companiei Speedwell, în urmă cu şapte ani. Am plecat la drum cu o echipă de 6 persoane cu o viziune comună şi am ajuns să formăm o super-echipă de 56 de profesionişti care împărtăşesc valorile Speedwell. Continuăm să ne provocăm în fiecare zi căutând răspunsuri la întrebarea „Care sunt cele mai importante beneficii pe care o locuinţă sau un spaţiu de lucru le poate aduce în vieţile oamenilor?” Didier Balcaen, CEO Speedwell

    Dezvoltatorul imobiliar Speedwell a intrat pe piaţa din România în 2014, cu o abordare care l-a poziţionat printre principalii jucători din industrie. Evoluţia companiei s-a bazat încă de la bun început pe caracterul sustenabil al proiectelor dezvoltate, nivelul ridicat de calitate şi confort, dar şi pe angajamentul asumat de echipă, de-a lungul timpului, de a atinge aceste obiective.

     

    Un ecosistem cu un scop comun şi strategii pe termen lung

    Compania a ales să dezvolte in-house umbrela de servicii şi expertiză, abordare care i-a permis să se diferenţieze şi să îşi extindă portofoliul – achiziţionare de terenuri, studii de fezabilitate, conceptualizare şi design, arhitectură şi inginerie, controlul costurilor, finanţare, strategie comercială şi property management.

    Speedwell şi-a consolidat poziţia de-a lungul timpului, nu doar printr-o viziune ajustată la cerinţele pieţei, ci şi prin construirea unei echipe dedicate care să împărtăşească aceleaşi valori.

    Record Park

    Obiectivul Speedwell – crearea de comunităţi

    Dezvoltatorul a adoptat o strategie sustenabilă, gândită pe termen lung şi adaptată nevoilor comunităţii, susţinută pe parcursul anilor de activitate.

    Your City, Your Future este sloganul care stă la baza strategiei de business. Deşi un motto simplu, acesta spune multe despre orientarea proiectelor Speedwell către beneficiari, fie că este vorba despre clienţi pentru sectorul rezidenţial, office, retail sau industrial.

    Din punct de vedere operaţional, cei doi parteneri, CEO-ul Didier Balcaen şi arhitectul Jan Demeyere au ales să îşi dezvolte proiectele având la bază conceptul Transit Oriented Development (TOD) – care surprinde inserarea a diferite servicii, necesare în fiecare zi, în ansambluri imobiliare care îmbină componente de rezidenţial, office şi retail. Pe scurt, TOD reuneşte toate aceste facilităţi în cadrul aceleiaşi dezvoltări, în apropierea casei, pe o distanţă de 15 minute de mers, şi le încorporează în reţeaua urbană existentă.

    Perioada recentă ne-a reconfirmat importanţa facilităţilor necesare la câţiva paşi distanţă, folosirii de tehnologii smart, crearea de spaţii verzi şi de recreere – acestea fiind doar câteva puncte de plecare în proiectele noastre. Didier Balcaen – CEO, Speedwell.

    Avem oportunitatea să modelăm viitorul. Atunci când creăm şi dezvoltăm un proiect, o facem în aşa fel încât acesta să fie cât mai apropiat de un model ideal de viaţă urbană, aşa cum ne-am dori pentru fiecare dintre noi. Jan Demeyere – Partener, Speedwell

    În prezent, dezvoltatorul păstrează un ritm constant de creştere prin gestionarea proiectelor aflate în diverse stadii de dezvoltare, precum RECORD PARK în Cluj-Napoca, THE IVY, MIRO, TRIAMA Residence şi SPACEPLUS în Bucureşti, PALTIM în Timişoara şi RIVERSIDE City in Râmnicu-Vâlcea.

    Demarat în noiembrie 2018 şi finalizat la începutul lui 2021, ansamblul mixed-use RECORD PARK este localizat în Cluj-Napoca, în apropierea cartierului Mărăşti. Acesta este primul proiect de tip mixed-used şi de regenerare urbană din Cluj. Include 15.000 mp de spaţii office şi retail şi 236 apartamente. De asemenea, Speedwell a restaurat o clădire istorică, veche de mai bine de 200 de ani, transformată ulterior în spaţii de co-working şi restaurant. Tot în cadrul complexului, există un centru de fitness WorldClass cu o suprafaţă de 1.200 mp.

    În ceea ce priveşte proiectele dezvoltate în capitală, Speedwell şi-a îndreptat atenţia către mai multe zone. În partea de nord a Bucureştiului, lucrările sunt în desfăşurare pentru proiectul rezidenţial THE IVY şi cel office MIRO.

    Situat pe strada Jandarmeriei, THE IVY este un ansamblu conceput pentru un stil de viaţă modern. Restaurantul, grădiniţa, clubul de fitness şi magazinul de proximitate sunt doar câteva dintre facilităţile care au la bază ideea de TOD. Proiectul constă în 10 clădiri dezvoltate în patru faze, 800 de apartamente moderne, o curte interioară cu grădină, facilităţi, alei pietonale, locuri de joacă şi zone comune. Acestea reprezintă baza pe care se construieşte o comunitate.

    Alăturate, THE IVY şi MIRO creează un ansamblu mixed-use şi au fost proiectate în aşa fel încât să primească certificare BREEAM Excellent. Clădirea MIRO este, de asemenea, certificată şi cu WELL Platinum. Suprafaţa de închiriat din MIRO se întinde pe aproximativ 23.000 mp şi 5 niveluri. Construită la cele mai înalte standarde, clădirea îmbină confortul spaţiilor de lucru, cu un design inovativ şi tehnologie modernă.

    Un alt proiect dezvoltat în capitală este TRIAMA Residence. În apropiere de Arena Naţională,  este construit în trei faze, cuprinde 202 apartamente şi un magazin de proximitate. Faza 1 este deja sold-out şi livrată rezidenţilor, faza 2 se află în curs de vânzare, iar lucrările de construcţie pentru aceasta din urmă au demarat în luna august 2021.

    Speedwell a introdus în portofoliul său şi proiectul PALTIM, situat în zona de vest a ţării, în Timişoara. PALTIM este un ansamblu mixed-use care îmbină standarde premium de calitate şi confort, atât pe plan rezidenţial, cât şi office şi retail. Localizat central, pe malul râului Bega, proiectul este unul de regenerare urbană, fiind construit pe locul fostei fabrici de pălării Paltim. Va include 235 de apartamente, spaţii office şi retail, alături de două clădiri care făceau parte din ansamblul fabricii şi vor fi reabilitate. Vânzările urmează să fie lansate în a doua parte a lunii octombrie 2021.

    RIVERSIDE City, ansamblul rezidenţial din Râmnicu Vâlcea, va include spaţii verzi generoase, o zonă de promenadă pe faleza Oltului, şi este situat lângă cel mai mare şi nou centru comercial al oraşului. Proiectul se vinde sub formă de loturi.

    Un nou segment care a atras atenţia Speedwell este cel industrial. Astfel, în luna iulie a acestui an au lansat SPACEPLUS, primul proiect de tip logistic din portofoliu. Este un nou concept pe piaţa industrială şi oferă servicii de închiriere de spaţii pentru IMM-uri.  Scopul SPACEPLUS este de a veni în întâmpinarea nevoilor de depozitare industrială şi logistică. 

    În perioada următoare, Speedwell îşi propune să achiziţioneze cel puţin două terenuri în fiecare an, în Bucureşti, dar şi alte oraşe importante din România. 

     

    Despre Speedwell

    Speedwell este un dezvoltator şi investitor care se bucură de expertiza şi profesionalismul unei echipe dedicate şi de o strategie de dezvoltare exponenţială.

    Fondată în 2014, compania Speedwell a crescut şi s-a transformat într-o echipă de arhitecţi, designeri, consilieri juridici şi fiscali, specialişti în marketing şi vânzări şi property manageri, acoperind astfel întregul spectru al procesului de dezvoltare imobiliară.

    Fondatorii au îmbinat raţionalul şi creativitatea pentru a crea o echipă unică şi un dezvoltator de top.

     

     

  • Cum şi-au transformat trei tinere talentul şi pasiunea într-o afacere coloratã

    Trei tineri şi o pasiune comună pentru desen sunt ingredientele principale din reţeta comunităţii PePereţi, un proiect care vrea să dea banalelor ziduri o sclipire de viaţă. Mia Budescu, alături de Ana, de Cătălin şi de Anet sunt artizanii acestui vis care ia formă de business, la fel cum imaginaţia prinde formă sub pensulele lor puse pe perete.

    Totul a început cu o imensă dorinţă de a proteja şi a creşte natura. Apoi am organizat evenimentele de Schimb de Plante, în care pasionaţii şi colecţionarii de plante de apartament se întâlneau pentru a schimba pui şi plante pe care le aveau dubluri şi pentru a-şi împărtăşi experienţe. Am simţit apoi nevoia de a rămâne mereu în contact cu aceşti oameni şi aşa am format comunitatea de pe grupul de Facebook, Schimb de Plante, ce are acum aproximativ 4.500 de membri”, spune Mia Budescu.

    Dorinţa de a avea în jur mai multă natură şi mai multe plante a întâmpinat însă un obstacol – lipsa luminii pe pereţi. Aşa că, s-a gândit Mia, în loc să pună plante vii, a ales să le picteze. De primul desen s-au apucat trei oameni, fără niciun plan în minte şi fără niciun gând că va duce undeva. „Abia după ce am terminat desenul şi am văzut cât de bine a ieşit, mai ales pentru prima dată, am zis să încercăm să ne croim un drum. Analizând un pic piaţa, am văzut că pictura de cameră nu prea este satisfăcută, deci putem spune că am găsit o nişă liberă, pe sufletul nostru.”

    Între cei trei iniţiatori ai ideii PePereţi şi o a patra persoană care s-a alăturat ulterior – Anet, sarcinile şi desenele sunt împărţite în funcţie de timpul şi de disponibilitatea fiecăruia. Au backgrounduri complementare, în artă şi publicitate, dar şi o pasiune cu care au venit de acasă, pentru natură şi mediu. Primele desene le-au făcut pentru ei înşişi, apoi pentru prieteni şi părinţi, înaintea Crăciunului din 2020. O perioadă, au exersat, au învăţat de la alţii şi şi-au format un portofoliu.

    „Este mare lucru ca, după o săptămână de lucru, să-ţi petreci o zi sau chiar ambele zile de weekend pentru a desena câte opt ore, în loc să te relaxezi.” Financiar, investiţiile nu au depăşit 100 de lei, pentru câteva pensule profesioniste, o găleată de vopsea şi câţiva pigmenţi. Acum, echipa PePereţi pictează pereţi interiori, clădiri de birouri, biblioteci sau grădiniţe. Practic, orice proiect care are un perete vopsit cu lavabilă poate fi o potenţială pânză. „Ne dorim să pictăm mai multe sedii de ONG-uri, locuri pentru copii – grădiniţe, şcoli, poate chiar spitale. Ne dorim foarte mult ca toate desenele noastre să semene dragostea pentru natură în sufletele oamenilor. Din câte putem vedea, în jurul nostru este o mare nevoie de a conştientiza că mediul înconjurător are nevoie de grija noastră, iar prin picturi noi încercăm s-o cultivăm”, spune Mia Budescu.

    Preţurile variază mult, în funcţie de complexitate, de mărime şi de materialele necesare. În general, cei care îi cheamă pe artiştii din echipa PePereţi să le însufleţească încăperile sunt oameni pasionaţi de natură, de plante şi de designul interior. Iar starea de urgenţă, cu restricţiile cu care a venit la pachet, a sporit astfel de pasiuni. În câteva săptămâni, numărul membrilor din comunitatea Schimb de Plante de pe Facebook s-a dublat, din dorinţa de a aduce natura în case. „Am observat şi o dorinţă de a zugrăvi, de a face spaţiul mai frumos, mai nou. Poate, dacă nu era pandemia şi nu stăteam mereu acasă, nu îmi păsa atât de mult că am pereţii albi în cameră, dar când îi vedeam în fiecare zi, parcă era o idee bună să-i decorez cumva în aşa fel încât să trec de limitarea lor fizică, în imaginaţie”, mărturiseşte Mia Budescu.

    Între cei trei iniţiatori ai ideii PePereţi şi o a patra persoană care s-a alăturat ulterior – Anet, sarcinile şi desenele sunt împărţite în funcţie de timpul şi de disponibilitatea fiecăruia.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Iele – creaţii vestimentare (Bucureşti)

    Fondatoare: Bianca Prunişoară şi Laura Vamanu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri: 7.000 de euro

    Prezenţă: online

    360HUB – spaţiu de coworking (Bucureşti)

    Fondatori: Laurenţiu Oprea şi Georgiana Chelu

    Cifră de afaceri în 2020: 260.000 de lei (54.000 de euro)

    Prezenţă: Calea Dudeşti din Bucureşti

    Fleurane – produse cu lavandă (Brăila)

    Fondatoare: Flori Vioreanu

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 50.000 de euro

    Prezenţă: online

    Daveras – accesorii din materiale textile (Timişoara)

    Fondator: Radu Sandu

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 20.000 de euro

    Prezenţă: online

    Vraja legumelor – fermă de legume (comuna Botiz, jud. Satu Mare)

    Fondatori: familia Vraja

    Investiţii planificate: 200.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 50.000 de euro

    Prezenţă: supermarketuri

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Unde se află singurul oraş din lume unde nu există un sistem politic, nu sunt recunoscute religiile şi, poate cel mai imporntant, nu se folosesc bani – FOTO

    Imaginaţi-vă un loc în care nu există bani, religii sau politică. Un loc în care idealul societăţii este acela de a nu urma standardele cu care suntem obişnuiţi. Imaginaţi-vă că acel loc ar exista şi aţi putea ajunge acolo. Utopie? Nu chiar; faceţi cunoştinţă cu Auroville.

    Locul de care vă povestesc se află în India de Sud, la 150 de kilometri de Chennai. Auroville a fost fondat în 1968 şi este recunoscut de UNESCO ca un oraş internaţional – lucru firesc, din moment ce peste 100 de naţionalităţi sunt reprezentate aici. Aceşti oameni trăiesc la un loc aparent fără probleme, pentru că aici nu există un sistem politic, nu sunt recunoscute religiile şi, poate cel mai imporntant, nu se folosesc bani. Toată viaţa din Auroville se desfăşoară pe bază de troc.

    |n acest oraş epic, clădirile sunt experimente arhitecturale şi se schimbă în mod constant. Motivul, dincolo de imagine, este că structurile devin din ce în ce mai prietenoase cu mediul. Constructorii caută să optimizeze consumul de energie regenerabilă pentru a-şi atinge obiectivul declarat: reutilizare şi reciclare.

    Cine a pus bazele acestui experiment aproape utopic?

    ”Ar trebui să existe un loc pe Pământ pe care nicio naţiune să nu îl poată revendica; un loc în care toate fiinţele umane care aspiră la bine să poată trăi ca şi cetăţeni liberi ai lumii, respectând o singură autoritate, şi anume aceea a adevărului suprem. Un loc al păcii şi al armoniei, unde toate instinctele de luptă ale omului să fie folosite pentru a depăşi suferinţele, slăbiciunile şi ignoranţa, pentru a triumfa în faţa limitărilor şi a dizabilităţilor.“ Rândurile de mai sus îi aparţin Mirrei Alfassa, cunoscută celor din Auroville ca ”Mama“.

    Ea a avut ideea unei astfel de societăţi ca urmare a relaţiei cu filosoful indian Sri Aurobindo. ”Secolul al XIX-lea în India a fost unul imitativ, artificial“, scria Aurobindo în 1909. ”Dacă europenizarea noastră ar fi reuşit, ne-am fi pierdut capacitatea spirituală, forţa intelectuală, elasticitatea specifică şi puterea de a ne reinventa.“

    Mirra Alfassa a preluat ideile filosofului şi le-a transformat într-un proiect internaţional de ”realizare a unităţii umane şi stabilire a unei societăţi ideale“. Pe 28 februarie 1968, peste 5.000 de oameni din 124 de ţări au ajuns la locul stabilit: la acea vreme, Auroville însemna doar o zonă deşertică şi un vis.

    Alfassa a ales membrii societăţii privindu-i în ochi: mulţi îşi amintesc de moment ca o experienţă adânc spirituală şi chiar suprarealistă. Cei ”aleşi“ primeau şi prima sarcină: aceea de a planta un copac. |n câţiva ani, zona deşertică se transformase într-o pădure.

    Astfel, Auroville a fost construit de la zero de generaţia flower-power a anilor ’60; a fost o un soi de revoluţie psihologică a hipioţilor, după cum scria W.M. Sullivan în cartea sa ”Naşterea Auroville-ului“. Pe lângă lipsa banilor, a guvernului sau a religiei, aici nu există şosele şi oamenii nu au acces la ziare sau la ştiri legate de război, sărăcie sau genocid. Construit pentru 50.000 de oameni, Auroville mai are astăzi doar 2.500 de rezidenţi autoexilaţi din peste 100 de ţări. Iar numărul turiştilor este dublu – în orice moment, în Auroville se află în jur de 5.000 de vizitatori.

    Comunitatea defineşte modul de trai ca fiind unul sustenabil din punct de vedere ecologic. Astfel, pentru mâncare se folosesc 15 ferme ce acoperă mai bine de 160 de hectare. Aici sunt cultivate fruncte şi legume suficiente pentru hrana zilnică a celor din Auroville, în vreme ce animalele asigură lactate.

    Dar comunitatea nu este doar raiul hipioţilor, ci şi o imagine reprezentativă a Indiei: potrivit unei decizii a Curţii Supreme indiene din 1982, Auroville ”se află în conformitate cu cele mai înalte idealuri şi aspiraţii ale naţiunii“. Ca urmare, guvernul indian donează în jur de 200.000 de dolari anual comunităţii, în vreme ce UNESCO protejează proiectul încă de la naşterea sa, în 1968.

    Pentru un oraş aproape utopic, Auroville are însă destul de multe probleme: au fost raportate numeroase cazuri de viol, sinucideri şi chiar crime.

    Paradis sau înşelătorie?

    Elaine este o tânără din Auroville care a acceptat să răspundă mai multor întrebări adresate de cei de la Slate.com. Ea a venit în urmă cu mai bine de 10 ani, ca turistă, şi a decis apoi să devină rezidentă. ”Atunci când începi să verifici dincolo de suprafaţă, imaginea devine mult mai urâtă decât cea percepută din exterior“, a povestit ea. ”Începi să vezi problemele, iar acestea sunt deja stratificate în comunitate. Realitatea e cu totul alta atunci când devii parte din ea.“

    Ea a vorbit de crime, violuri şi alte acte de violenţă; cea mai mare problemă pare însă a fi cea legată de bani. ”Cine controlează banii într-o societate fără bani?“, se întreabă tânăra aproape retoric. În urmă cu şapte ani, ea a trebuit să facă o donaţie de 48.000 de dolari în contul casei pe care a primit-o; ulterior, a găsit imagini ale aceleiaşi case cu menţiunea că ar fi fost vândută pentru 20.000 de dolari. ”Nu ştiu ce s-a întâmplat cu banii. Nu ştiu cine controlează fondul“, a mai spus ea.

    Fondul de care vorbeşte Elaine este Fondul Unităţii, ”principalul canal pentru toate veniturile ce intră în Auroville“ – după cum menţionează site-ul oficial al comunităţii.

    Iar acest fond este unul care gestionează extrem de mulţi bani: pe lângă donaţiile ”oferite“ de cei care au nevoie de o casă, guvernul donează sume importante an de an; mai există donatori privaţi şi sumele date de cei care vizitează Auroville.

    Ce se întâmplă cu aceşti bani pare a fi, aşadar, o întrebare centrală. Şi una la care, pare-se, nu are cine să răspundă. |n lipsa unui guvern central, autoritatea este reprezentată de diverse comitete, formate uneori spontan, care gestionează oraşul: comitetul pentru case, comitetul pentru muncă, cel pentru siguranţa în muncă a femeilor, cel de gestionare a bunurilor şi aşa mai departe; sub comitete există o serie de consilii, grupuri private şi voluntari. Guvernul Indiei are de asemenea un reprezentant în Auroville, numit ”secretar permanent“. Reporterii de la Slate.com nu au reuşit însă să intre în contact cu niciun reprezentant: răspunsul cel mai des întâlnit era: ”Ne cerem scuze, dar sunt prea ocupaţi pentru a putea aranja o întâlnire“.

    |nsă aurovilienii nu sunt interesaţi de cine le gestionează banii; până la urmă, ideea de bază a fost aceea a unei societăţi fără valută. Cei mai mulţi locuitori sunt artişti, fermieri eco, aventurieri şi visători.

    Auroville va împlini, la anul, 50 de ani; ce ţine această comunitate în viaţă?

    ”Crezul“, explică Clare Fanning, una dintre femeile care au pus umărul la construcţia oraşului. ”Crezul e tot ceea ce contează.“

    Crezul, sau visul original, stă inscripţionat pe o placă în formă de lotus, la câţiva paşi de clădirea ce marchează centrul spiritual al oraşului. ”Auroville nu aparţine unei singure persoane. Auroville aparţine umanităţii. Dar pentru a trăi în Auroville, omul trebuie să fie servitor al Conştiinţei Divine.“