Tag: compensare

  • De ce la această cafenea bărbaţii plătesc pentru acelaşi produs mai mult decât femeile

    Handsome Her se numeşte cafeneaua din Melbourne, Australia, unde bărbaţii plătesc mai mult decât femeile pentru acelaşi produs pentru a acoperi diferenţele de remunerare dintre sexe,  informează Business Insider.

    Această creştere de preţ are loc o singură săptămână pe lună şi se pare că bărbaţii nu sunt obligaţi să plătească în plus dacă nu vor. “Dacă bărbaţii nu sunt confortabili cu faptul că trebuie să plătească mai mult atunci noi nu-i vom da afară”, spune Alexandra OBrien, co-proprietara localului.

    Mişcarea controversată a stârnit reacţii pro şi contra. Compania susţine că tot mai mulţi clienţi vin să plătească această diferenţă de preţ. Suma extra va fi donată unei organizaţii caritabile care sprijină femeile şi copii.

    Conform statisticilor, diferenţa dintre salariul unui bărbat şi al unei femei din Australia, care fac aceeaşi slujbă, este de 17% în favoarea bărbatului. 

  • De ce la această cafenea bărbaţii plătesc pentru acelaşi produs mai mult decât femeile

    Handsome Her se numeşte cafeneaua din Melbourne, Australia, unde bărbaţii plătesc mai mult decât femeile pentru acelaşi produs pentru a acoperi diferenţele de remunerare dintre sexe,  informează Business Insider.

    Această creştere de preţ are loc o singură săptămână pe lună şi se pare că bărbaţii nu sunt obligaţi să plătească în plus dacă nu vor. “Dacă bărbaţii nu sunt confortabili cu faptul că trebuie să plătească mai mult atunci noi nu-i vom da afară”, spune Alexandra OBrien, co-proprietara localului.

    Mişcarea controversată a stârnit reacţii pro şi contra. Compania susţine că tot mai mulţi clienţi vin să plătească această diferenţă de preţ. Suma extra va fi donată unei organizaţii caritabile care sprijină femeile şi copii.

    Conform statisticilor, diferenţa dintre salariul unui bărbat şi al unei femei din Australia, care fac aceeaşi slujbă, este de 17% în favoarea bărbatului. 

  • Scamatoriile prin care şoferii păcălesc societăţile de asigurări. 1 miliard de euro pierderi anuale

    Despăgubirea medie e enromă – 11.430 de lire. Frauda naşte costuri suplimentare şi pentru cei coreci, care ar putea să plătească în plus 90 de lire pentru asigurare ca să compenseze pierderile societăţilor de pe urma ţeparilor.

    IATĂ AICI METODELE PRIN CARE ŞOFERII PĂCĂLESC COMPANIILE DE ASIGURĂRI

  • Mesajul SURPRINZĂTOR al lui Tăriceanu pentru cei cu credite în franci: Au riscat, au pierdut; să le compensez eu pierderea?

    ”Unii şi-au luat credite în franci elveţieni. Evoluţia francului elveţian e cea pe care o ştiţi. Unii au pierdut, s-au trezit că pierd. Şi acuma ce să fac eu, să stau să le compensez pierderile? Păi dacă eu fac o greşeală proprie cu titlu personal, vă chem pe dumneavostră să-mi compensaţi ceea ce am pierdut? De aia nu sunt de acord cu legea respetivă”, a spus Tăriceanu.

    El a arătat că mulţi politicieni, colegi de-ai săi, evită să vorbească despre această problemă pentru că este nepopulară.

    ”Eu ştiu că asta-i o chestiune pe care foarte mulţi colegi de-ai mei evită să vorbească pentru că ştiu că este nepopulară. Dar, sigur, ea e foarte populară în rândul celor care au jucat – să zicem aşa între ghilimele – şi au luat credite în franci elveţieni. Alţii şi-au luat în alte monede. Să ştiţi că nu sunt numai ăia care au pierdut bani în România şi în decursul timpului nu i-a ajutat nimeni”, a adăugat Tăriceanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tăriceanu, despre cei cu credite în franci: Au riscat, au pierdut; să le compensez eu pierderea?

    ”Unii şi-au luat credite în franci elveţieni. Evoluţia francului elveţian e cea pe care o ştiţi. Unii au pierdut, s-au trezit că pierd. Şi acuma ce să fac eu, să stau să le compensez pierderile? Păi dacă eu fac o greşeală proprie cu titlu personal, vă chem pe dumneavostră să-mi compensaţi ceea ce am pierdut? De aia nu sunt de acord cu legea respetivă”, a spus Tăriceanu.

    El a arătat că mulţi politicieni, colegi de-ai săi, evită să vorbească despre această problemă pentru că este nepopulară.

    ”Eu ştiu că asta-i o chestiune pe care foarte mulţi colegi de-ai mei evită să vorbească pentru că ştiu că este nepopulară. Dar, sigur, ea e foarte populară în rândul celor care au jucat – să zicem aşa între ghilimele – şi au luat credite în franci elveţieni. Alţii şi-au luat în alte monede. Să ştiţi că nu sunt numai ăia care au pierdut bani în România şi în decursul timpului nu i-a ajutat nimeni”, a adăugat Tăriceanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi reguli pentru RCA. Ce modificări vor fi decise săptămâna viitoare

     Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea regulilor jocului în piaţa asigurărilor auto obligatorii (RCA) urmează să fie dezbătută săptămâna viitoare în Parlament, iar prin principalele modificări menţionate de aceasta sunt în compensarea directă între asigurători, suspendarea poliţei, dar posibilitatea încheierii asigurării pe o perioadă de o lună. În plus, se limitează discount-ul maxim acordat de asigurători la 10% din valoarea poliţei, potrivit unor surse din piaţă.

     Ideea unei legi pe RCA a venit ca o soluţie pentru detensionarea pieţei locale de profil, în condiţiile în care ultima perioadă a fost marcată de discuţii aprinse pe tema majorărilor de tarife, în special din partea transportatorilor. Aceştia au protestat în nenumărate rânduri împotriva creşterilor de prime, susţinând că acestea au crescut dramatic după falimentul Astra Asigurări.

    Compensarea directă, principala măsură prevăzută de proeictul de ordonanţă de urgenţă a fost primită cu reticenţă de asigurători la vehicularea ei de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Guvern: 21 de noi medicamente intră pe listele acordate compensat şi gratuit

    Un număr de 21 de noi denumiri comune internaţionale intră pe listele medicamentelor compensate şi gratuite de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, în sistemul public de sănătate, 12 dintre acestea fiind precrise prin Programul naţional de oncologie.

    Măsura are scopul să asigure accesul la tratament cu medicamente noi, inovative, pentru cât mai mulţi pacienţi diagnosticaţi cu afecţiuni pentru care sunt indicate aceste medicamente, a anunţat Guvernul prin intermediul unui comunicat de presă.

    Noile medicamente introduse în lista celor prescrise compensat sau gratuit sunt molecule inovative destinate în principal tratamentului pacienţilor cu afecţiuni oncologice (12 molecule), cu menţiunea că 5 dintre acestea sunt medicamente orfane (asigură tratamentul bolilor rare, fără alternativă terapeutică). De asemenea, sunt introduse pe listele medicamentelor compensate şi gratuite molecule destinate următoarelor arii terapeutice: scleroza multiplă, spondilita ankilozantă, diabet zaharat, boală pulmonară obstructivă cronică, fibroză pulmonară idiopatică, keratoză actinică, prevenirea bolilor cardiovasculare majore şi angina pectorală cronică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvern: 21 de noi medicamente intră pe listele acordate compensat şi gratuit

    Un număr de 21 de noi denumiri comune internaţionale intră pe listele medicamentelor compensate şi gratuite de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, în sistemul public de sănătate, 12 dintre acestea fiind precrise prin Programul naţional de oncologie.

    Măsura are scopul să asigure accesul la tratament cu medicamente noi, inovative, pentru cât mai mulţi pacienţi diagnosticaţi cu afecţiuni pentru care sunt indicate aceste medicamente, a anunţat Guvernul prin intermediul unui comunicat de presă.

    Noile medicamente introduse în lista celor prescrise compensat sau gratuit sunt molecule inovative destinate în principal tratamentului pacienţilor cu afecţiuni oncologice (12 molecule), cu menţiunea că 5 dintre acestea sunt medicamente orfane (asigură tratamentul bolilor rare, fără alternativă terapeutică). De asemenea, sunt introduse pe listele medicamentelor compensate şi gratuite molecule destinate următoarelor arii terapeutice: scleroza multiplă, spondilita ankilozantă, diabet zaharat, boală pulmonară obstructivă cronică, fibroză pulmonară idiopatică, keratoză actinică, prevenirea bolilor cardiovasculare majore şi angina pectorală cronică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 100 de milioane de euro: cea mai aşteptată investiţie din piaţa farma

    1 iulie 2013. 1 august 2013. 1 ianuarie 2014. 1 iulie 2014. 1 ianuarie 2015. Acestea au fost de-a lungul timpului termenele vehiculate în presă privitor la actualizarea listei de medicamente gratuite şi compensate. Au trecut mai bine de 2.000 de zile de când pacienţilor li se ofereau ultima oară tratamente noi, ceea ce ceea ce face din România un caz unic în Uniunea Europeană şi limitează egalitatea de şanse pentru pacienţi.

    Prin comparaţie, pacienţii din ţările vest-europene reuşesc să primească gratuit sau cu grad de compensare un tratament inovator chiar în anul în care acesta a primit aprobarea de punere pe piaţă. Conform unui studiu bazat pe datele Federaţiei Europene a Asociaţiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA), citat de Mediafax, între momentul aprobării unui medicament de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi momentul când acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici se aşteaptă 392 de zile în Belgia, 206 zile în Suedia, iar în Austria doar 88 de zile.

    Ion Bazac, Adriean Videanu, Cseke Attila, Ritli Ladislau, Vasile Cepoi, Victor Viorel Ponta, Raed Arafat şi Eugen Nicolăescu au trecut prin fotoliul de la minister de la ultima actualizare a listei, din 2008. Acum e rândul lui Nicolae Bănicioiu să depăşească etapa de promisiuni în care au rămas predecesorii săi şi să aducă noile molecule pacienţilor români. Bănicioiu declara lunea trecută că în săptămâna aceasta se va ajunge la a doua etapă de actualizare a listei de medicamente compensate şi gratuite, urmând a fi introduse pe lista medicamentelor compensate încă 7 sau 12 molecule.

    În prezent, doar 17 molecule dintre cele 170 au fost incluse în proiectul ministerului, iar ministrul Nicolae Bănicioiu spune că va anunţa altele în această săptămână – „probabil că vor fi mai multe“. Oficialul guvernamental admite că s-au primit sugestii şi contestaţii, iar a doua actualizare se va face „imediat“, când va intra în şedinţa de guvern: „S-au primit şi anumite sugestii, anumite contestaţii, probabil că nu vor fi şapte medicamente. S-a creat procedura şi avem OUG care va permite Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, din 29 octombrie, de la şedinţa de guvern din acel moment cu prioritate probabil încep acordurile cost-volum pe partea de hepatită C. Cele 12 sau câte sunt intră în momentul în care va trece HG. Spuneam de terapiile pe hepatita C, însă şi aici cred că şi cei care aduc aceste medicamente trebuie să fie foarte înţelegători, trebuie să ştie clar care este puterea de cumpărăre a României, dar sunt convins că toată lumea este foarte decisă în a soluţiona cât mai repede problema“.

    Actualizarea listei de medicamente compensate ar putea genera pe termen lung un impact economic cumulat de aproximativ 0,5% din PIB, arată calculul producătorilor. Impactul pozitiv provine din creşterea participării populaţiei la activitatea economică, ca urmare a reducerii gradului de dizabilitate, deci productivitate mai ridicată, la un număr mai ridicat de pacienţi comparativ cu efectele menţinerii tratamentul standard, disponibil în prezent. Pentru a obţine anii de viaţă activi câştigaţi în cazul tratamentului cu molecule noi, comparativ cu tratamentul standard, durata medie de viaţă a pacienţilor suplimentari trataţi cu succes trebuie ponderată cu câştigul de productivitate rezultat din reducerea indicelui de dizabilitate.

    Ipoteza care stă la baza raţionamentului producătorilor americani de medicamente din Local American Working Group (LAWG) este aceea că un pacient care suferă de o anumită afecţiune contribuie la activitatea economică invers proporţional cu indicele de dizabilitate, iar tratarea cu succes a afecţiunii respective determină revenirea graduală către 0 a indicelui de dizabilitate. Spre exemplu, unui pacient care suferă de hepatită C care urmează tratamentul cu succes îi va creşte productivitatea cu 7,5% pe an, iar economia va câştiga 1,65 ani de viaţă activă pentru fiecare pacient vindecat. În cazul pacienţilor cu afecţiuni oncologice vizate de moleculele noi, tratamentul cu succes determină o prelungire a duratei de viaţă în medie cu şase luni comparativ cu tratamentul standard, aşadar nu vor înregistra o creştere a productivităţii, iar numărul de ani de viaţă activi câştigaţi va depinde de numărul de luni de supravieţuire.

    „Cele 2.000 de zile în care nu s-a întâmplat nimic din perspectiva noilor medicamente arată că nu există o diferenţă între stânga şi dreapta. Cred că orice guvern ar trebui să fie orientat către politica de sănătate“, spune Călin Gălăşeanu, director al operaţiunilor locale ale Bristol-Myers Squibb şi preşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor şi Importatorilor de Medicamente din România (ARPIM), care reuneşte 28 de companii prezente pe piaţa locală. Producătorii de medicamente constată că nu este normal că autorităţile se interesează de sănătate predominant în anii electorali. „Prin procesul de delistare (scoaterea unor molecule cu preţ mic de pe lista de compensate – n.r.), autorităţile vorbeau despre crearea unui spaţiu fiscal de 100 de milioane de euro, respectiv 450 de milioane de lei, care ar urma să fie folosit pentru contractele cost-volum. Este fără doar şi poate o cheltuială pe care statul ar recupera-o. Statul nu a făcut niciun fel de investiţie în acest domeniu de ani buni. Investiţia în sănătate nu este un cost, pentru că medicamentele noi înseamnă eficienţă mai mare, zile de spitalizare şi efecte adverse mai puţine. La sfârşitul zilei există posibilitate ca pacienţii să fie reinseraţi în circuitul lucrativ şi să producă, să plătească taxe şi impozite, deci statul să câştige“, mai spune şeful ARPIM. Dată fiind pauza de şase ani de la ultima actualizare a listei de medicamente cu molecule inovatoare, oficialii ARPIM susţin că există o lipsă continuă în toate ariile terapeutice. În cazul hepatitei C, cu mijloacele de tratament moderne, existente în prezent la scară globală, s-ar putea trata şi vindeca toate cazurile de pacienţi infectaţi cu genotipul existent în România, însă bolnavii nu au acces la aceste terapii, ceea ce înseamnă costuri continue de tratament întrucât boala este una cronică. Statul român tratează în prezent de hepatită C circa 8.000 de pacienţi folosind o terapie veche de zece ani, cu o rată de succes foarte mică, însumând o piaţă de circa 100 de milioane de euro.

  • „Viziunea macroeconomică” a unui nepriceput care s-a străduit să priceapă

    Recentele discuţii purtate la cel mai înalt nivel – Preşedinte/ Prim-ministru/ Ministru de finanţe despre oportunitatea reducerii CAS mi-au stârnit curiozitatea pentru un domeniu din care, până acum, nu pricepeam nimic. Aşadar, am apelat la ajutorul unui coleg (răbdător) de la Ziarul financiar şi am aflat următoarele: CAS-ul (Contribuţiile de Asigurări Sociale) sunt un impozit pe care îl plătim împreună noi –  angajaţii şi ei – angajatorii.

    Reducerea CAS-ului (propusă de Guvern şi refuzată de Preşedinte) ar produce oarece dezechilibre în bugetul de pensii. Mai precis, după estimările aceluiaşi Guvern, reducerea CAS ar produce o „gaură” de cca 5 miliarde de lei în bugetul amintit.

    Preşedintele zice că nu-i bine şi că n-avem de unde compensa acest deficit, Guvernul spune că ba nu, e bine, şi precizează şi sursele de unde va face rost nu de 5, ci chiar de 8 miliarde de lei.

    Tot n-am priceput nimic, drept pentru care am apelat din nou la binevoitorul şi răbdătorul meu coleg de la Ziarul Financiar şi i-am cerut lămuriri suplimentare. Cum omul are şi el treabă, mi-a pus la dispoziţie un studiu realizat de Consiliul Fiscal din România, adică de organismul care „trebuie să ofere o opinie independentă despre cât este de sustenabilă politica fiscală şi bugetară pe termen mediu şi lung”.

    Am luat documentul şi m-am pus pe citit. Cifrele disponibile datează din septembrie 2013 şi se referă la anul 2012.

    Din raportul Consiliului Fiscal am aflat, printre altele, că evaziunea fiscală (totală) în România (la nivelul anului 2012, repet) a fost de 13,8% din PIB. Care PIB, la nivelul aceluiaşi an, a fost de 582 miliarde de lei. Am făcut iute o înmulţire şi mi-a dat mai bine de 80 de miliarde de lei. Asta înseamnă ceva peste 17 miliarde de euro evaziune fiscală.

    Aşadar, să recapitulez: cele mai importante persoane din România discută, în contradictoriu, despre cum o să facă (sau n-o să facă) rost de 5 miliarde de lei (pe an) pentru a compensa bugetul din care se face plata pensiilor după ce va fi redus CAS-ul. În timp ce ele discută, în ţara pe care o păstoresc se face evaziune fiscală de 17 miliarde de euro anual. Păi uite, îmi zic, de unde să luăm cele 5 miliarde de lei pe care le căutăm: din cele 17 miliarde de euro dosite de evazionişti. Şi ne mai şi rămâne o căruţă de parale.

    Oarecum dumirit, am revăzut cu ochii minţii celebra întâlnire de la Cotroceni dintre Preşedinte, Primul-ministru şi Ministrul de finanţe. În timp ce oamenii aceştia căutau cu lumânarea 5 miliarde de lei (unii le găseau, iar alţii nu…), prin spatele lor am avut viziunea unor cetăţeni care treceau prin cadru cărând cu greu sacoşe burduşite cu valută. Mai precis sacoşe cu 17 miliarde de euro pe care taman ce le luaseră din bugetul de stat şi zoreau să le îndese în saltelele personale.

    Şi-am mai avut încă o „viziune macroeconomică”: din câte am înţeles eu cu mintea mea puţină, am impresia că România contractează împrumuturi externe pentru a-şi finanţa, în primul rând, evaziunea fiscală. Dar ce pricepe un prost ca mine?…