“Nu ştiu dacã o lăsăm aşa dar pânã în momentul de faţã de la Comsia Juridicã nu am primit raportul. Fãrã raport nu poate sã intre pe ordinea de zi a plenului”, a declarat preşedintele Senatului Călin Popescu-Tăriceanu.
Grupul parlamentar al USR a cerut Biroului Permanent al Senatului introducerea proiectului pe ordinea de zi de marţi, pentru a se evita adoptarea tacită.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Pentru aviz favorabil au votat şase senatori PSD-ALDE, iar patru, de la PNL şi USR, au votat împotrivă.
Senatorul liberal Daniel Fenechiu a anunţat că PNL nu va vota pentru un aviz favorabil, întrucât în lege nu există un studiu al impactului bugetar.
”Poziţia grupului parlamentar PNL este aceea că nu putem aviza proiectul în lipsa studiului de impact. Din punctul acesta de vedere, ar fi o avizare în orb. Motiv pentru care luaţi act că senatorii din Comisia juridică ai PNL se vor opune avizării pozitive”, a spus Fenechiu, în şedinţa Comisiei juridice a Senatului.
O poziţie similară a avut şi senatorul George Dircă (USR), care a apreciat că legea salarizării nu este sustenabilă pe termen lung.
La propunerea deputaţilor UDMR Marton Arpad şi Ambrus Izabella, la articolul 96, literele a), c) ale alineatului (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
– în cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră patru zile executate pentru trei zile de muncă (faţă de cinci la patru, cât se prevede acum) şi care echivalează cu un plus de 2,5 zile pe lună;
– în cazul în care se pestează o muncă neremunerată, se consideră trei zile executate pentru două zile de muncă;
– în cazul în care munca este prestată pe timpul nopţii, se consideră două zile executate pentru o noapte de muncă (faţă de trei la două, cât se prevede acum), şi care echivalează cu un plus de 15 zile pe lună.
Tot la propunerea celor doi, un alt amendament adoptat prevede că dacă persoana condamnată renunţă la 40% din bani în favoarea penitenciarului, munca se consideră a fi neremunerată şi zilele executate pentru pentru zilele de muncă prestate se calculează potrivit art. 96 alin. 1 lit. b), care stipulează că în cazul în care se prestează o muncă neremunerată, se consideră trei zile executate pentru două zile de muncă (faţă de patru la trei, cât se prevede acum), ceea ce echivalează cu un plus de cinci zile pe lună.
Totodată, un alt amendament adoptat cu unanimitate de voturi la Legea privind executarea pedepselor prin care au stabilit ca deţinuţii să efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice instalate în penitenciare fără a mai fi supravegheaţi vizual, ca până acum.
În textul actual al legii, art. 65 privind Dreptul la convorbiri telefonice are următorul conţinut: „Persoanele condamnate au dreptul să efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice instalate în penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidenţial şi se efectuează sub supraveghere vizuală”.
Amendamentul, propus de Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Parchetul General şi preşedintele Comisiei, senatorul PSD Şerban Nicolae, a fost adoptat cu 7 voturi „pentru” şi 2 abţineri.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Această decizie (a CEDO, n.r.) a venit, este în sprijinul activităţii Comisiei (juridice, n.r.) şi dezavuează tot ce au scris detractorii noştri. Adică, vedeţi că avem dreptate, că acţionăm în limitele şi în solicitările Comisiei Europene, ale CEDO şi aşa mai departe, în timp ce cei care au relatat au relatat cum au relatat…”, a spus Nicolicea.
CEDO a constatat că situaţia din închisorile din România contravine Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi cere României ca în termen de şase luni să prezinte un calendar precis pentru punerea în aplicare a măsurilor adecvate pentru rezolvarea problemelor semnalate.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor a realizat o simulare prin care se stabileşte numărul de persoane care ar urma să iasă din penitenciarele din România, în funcţie de fiecare propunere în parte. În total, sunt 8 scenarii luate în calcul.
Astfel, cele mai multe persoane ar urma să iasă din penitenciare conform propunerii făcute de senatorul Şerban Nicolae, respectiv 2.720 ar putea să beneficieze de graţiere.
Conform proiectului de Lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate, ar urma să părăsească unităţile de încarcerare 1.190 de persoane.
Conform propunerii Asociaţiei Magistraţilor din România, ar urma să fie eliberate 945 de persoane. O altă propunere a fost formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care presupune ieşirea din penitenciare a 974 de persoane, 899 la propunerea Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi 1.375 la propunerea formulată de senatorul PSD Liviu Brăiloiu.
În forma adoptată de Comisia juridică, articolul 301 din Codul Penal face trimitere la “Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane” şi prevede la alineatul 1 că “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani”, potrivit amendamentului depus de deputatul UDMR Marton Arpad şi aprobat de Comisia juridică.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Pe Facebook, medicul Gabriel Diaconu a scris: „Sunt în asentimentul domnului Şerban Nicolae. Un corupt nu trebuie să stea într-o cameră 3 pe 3, cu 3 în pat, în igrasie şi mizerie.
În astfel de condiţii trebuie să stea un bătrân, un bolnav, un copil instituţionalizat, un sărman naiv al votului la pungă, un edentat, un analfabet, un terchea şi-un berchea, un tânăr mizantrop student la facultate, un vis cu cai verzi pe pereţi, un veşnic doritor de mare, soare etc, eventual pe bani mulţi. Acolo să-i ducem pe oricine, mai puţin pe cei care-şi trăiesc viaţa la fentă.
Pentru că dacă-i dau crezare domniei sale, şi dacă e să fie dreptate, echitate, demnitate, atunci musai să fie pentru toţi.
Dacă-i dau gir, atunci gir să fie şi pentru toţi care-au murit prematur îndopaţi cu antibiotice ca ultimă redută în faţa jegului şi-a bacteriei ce creşte numai în rahat.
Şi dacă-i dau gir, atunci cuminţi să stăm în timp ce diverşi lupi stau de vorbă cu noi despre ce-o să mai mâncăm diseară.
Nu-i doresc celulă grea nici unui borfaş, băiat de trupă, combinator de ocazie şi întreţinut instituţional. Au simpatia, umorul, pastelul vorbelor făcute stâlci şi-al banilor băgaţi prin plasă. Îi doresc doar să facă un pic de muncă. Muncă adevărată. Muncă la frecat podelele într-un spital al patriei. Muncă la curăţat veceuri prin şcolile neamului. Muncă în cot, la cot, pe coate cu toţi cei care, dimineaţă de dimineaţă, adună gunoaie de prin pubele prea pline de ciolane roase, de măduve supte, de zgârciuri rămase. Cu alte cuvinte, să-şi ducă viaţa un pic (şi) prin vieţile noastre.
Ăilalţi. Ăia care încă mai muncesc. Încă mai plătesc cinstit, taxă cu taxă. Ăia care nu dorm noaptea de frica somaţiilor. Căci încă n-am ajuns să fim vlădică şi opincă.
Pe Facebook, medicul Gabriel Diaconu a scris: „Sunt în asentimentul domnului Şerban Nicolae. Un corupt nu trebuie să stea într-o cameră 3 pe 3, cu 3 în pat, în igrasie şi mizerie.
În astfel de condiţii trebuie să stea un bătrân, un bolnav, un copil instituţionalizat, un sărman naiv al votului la pungă, un edentat, un analfabet, un terchea şi-un berchea, un tânăr mizantrop student la facultate, un vis cu cai verzi pe pereţi, un veşnic doritor de mare, soare etc, eventual pe bani mulţi. Acolo să-i ducem pe oricine, mai puţin pe cei care-şi trăiesc viaţa la fentă.
Pentru că dacă-i dau crezare domniei sale, şi dacă e să fie dreptate, echitate, demnitate, atunci musai să fie pentru toţi.
Dacă-i dau gir, atunci gir să fie şi pentru toţi care-au murit prematur îndopaţi cu antibiotice ca ultimă redută în faţa jegului şi-a bacteriei ce creşte numai în rahat.
Şi dacă-i dau gir, atunci cuminţi să stăm în timp ce diverşi lupi stau de vorbă cu noi despre ce-o să mai mâncăm diseară.
Nu-i doresc celulă grea nici unui borfaş, băiat de trupă, combinator de ocazie şi întreţinut instituţional. Au simpatia, umorul, pastelul vorbelor făcute stâlci şi-al banilor băgaţi prin plasă. Îi doresc doar să facă un pic de muncă. Muncă adevărată. Muncă la frecat podelele într-un spital al patriei. Muncă la curăţat veceuri prin şcolile neamului. Muncă în cot, la cot, pe coate cu toţi cei care, dimineaţă de dimineaţă, adună gunoaie de prin pubele prea pline de ciolane roase, de măduve supte, de zgârciuri rămase. Cu alte cuvinte, să-şi ducă viaţa un pic (şi) prin vieţile noastre.
Ăilalţi. Ăia care încă mai muncesc. Încă mai plătesc cinstit, taxă cu taxă. Ăia care nu dorm noaptea de frica somaţiilor. Căci încă n-am ajuns să fim vlădică şi opincă.