BusinessMagazin

Tag: colectionari

  • Artiştii exotici se vând din ce în ce mai bine (FOTO)

    Chiar dacă în continuare cele mai mari preţuri se plătesc pentru lucrări ale artiştilor vest-europeni sau americani, artişti din alte zone ale lumii se vând din ce în ce mai bine, remarcă The Telegraph. Unul dintre aceştia ar fi iranianul Ali Banisadr, care la prima participare la o licitaţie în Vest a vândut o lucrare cu de patru ori suma estimată. Estimată iniţial la 40.000 de lire, lucrarea a fost cupărată de un colecţionar privat pentru 218.000 de lire.

    Ali Banisadr: “In the Name Of” (2008)

    Alte exemple de succes au fost românul Adrian Ghenie, care a urcat de la 121.000 de lire la 218.500 recent, ori egipteanca Ghada Amer, deţinătoarea recordului de preţ pentru o lucrare aparţinându-i unui artist din Egipt – 146.500 de lire.

  • Ce mai vinde omul de prin casă: jucării de colecţie

    Unele sunt jucării foarte populare la vremea lor, când mai toţi copiii aveau cel puţin câte una din gamă, cum ar fi cele din seria Star Wars de la finalul anilor ’70 sau începutul anilor ’80 ori Barbie şi Action Man vechi, Thunderbirds din anii ’60-’70 sau maşinuţele Corgi.

    De mare  valoare sunt şi jucăriile care pot fi asociate cu o perioadă anume, dar care nu au fost la fel de intens promovate ca altele din epoca lor. Preţurile cele mai mari se obţin nu numai în funcţie de raritate, ci şi de starea jucăriilor, colecţionarii fiind dispuşi să plătească mai mult pe exemplare care mai au cutia şi manualele ori sunt chiar sigilate în ambalaj.

  • Ce fac bogaţii cu colecţiile lor de artă

    Spre exemplu, un om de afaceri din Los Angeles, Richard Hollander, şi soţia sa Jackie au achiziţionat peste 500 de fotografii realizate de pictorul şi fotograful american Edward Steichen. Colecţia, considerată cea mai mare din lume de felul ei, conţine imagini diverse, de la peisaje la fotografii de modă sau reclame, iar ceea ce o face deosebit de valoroasă este faptul că fiecare piesă a fost transpusă pe hârtie fotografică de către Steichen însuşi.

    Dorind să le arate şi altora ce le place lor, soţii Hollander s-au hotărât să împărtă fotografiile Steichen pe la mai multe instituţii, scrie New York Times. Trei muzee americane vor primi peste patruzeci de imagini fiecare, printre care se numără portrete ale lui Franklin D. Roosevelt, J. Edgar Hoover, Charlie Chaplin, Mae West sau Constantin Brâncuşi, iar darnicii colecţionari se gândesc ca pe viitor să ofere nişte fotografii ale lui Edward Steichen şi unor muzee din Europa sau Asia.

    Un alt colecţionar, de data aceasta din Marea Britanie, Sir Denis Mahon, filantrop şi ardent susţinător al accesului gratuit al publicului la muzeele de stat, a dorit ca după moartea sa oamenii să-i poată admira colecţia de picturi italiene din perioada barocă, scrie The Independent.

    Ca atare, tablouri din colecţia sa în valoare de 100 de milioane de lire sterline, printre care capodopere semnate Guercino, Guido Reni, Domenichino şi Ludovico Carracci vor intra în colecţia a şase muzee şi galerii de artă britanice. Singura condiţie pusă de Mahon a fost ca muzeele să nu vândă lucrările si să nu perceapă taxă publicului pentru vizitarea lor.

  • Hai să ne mutăm în China!

    Piaţa chineză de licitaţii a depăşit-o pe cea americană pentru prima oară anul trecut, vânzările de opere de artă fiind estimate la 12 miliarde de dolari, scrie The Telegraph. Ca atare, marile case de licitaţii internaţionale au în plan să se extindă pe această piaţă, unde, deşi aveau birouri, nu puteau vinde nimic din cauza legislaţiei care permite numai caselor de licitaţii chineze să organizeze asemenea evenimente.

    Pentru a putea trece acest hop, Sotheby’s a preluat 80% dintr-o companie de stat din Beijing, Gehua Art Company, având dreptul de a organiza licitaţii într-o clădire cu statut de porto-franco pe care Gehua o va construi lângă principalul aeroport din capitala chineză şi reuşind astfel să atragă şi cumpărători şi vânzători din alte ţări.

    O altă zonă de interes, atât pentru Christie’s, cât şi pentru Sotheby’s, este Hong Kongul, care, pe lângă avantajul unui număr mare de locuitori bogaţi, este un punct de atracţie şi pentru cumpărătorii din Taiwan, Indonezia, Coreea de Sud şi restul Chinei.

    Cele două mari case internaţionale de licitaţii au însă un concurent în Hong Kong, China Guardian, care doreşte să se extindă dincolo de zona continentală a pieţei sale de origine, această destinaţie fiind prima pe lista sa. Sotheby’s şi China Guardian se vor “război” în această săptămână, amândouă având licitaţii de artă programate în aceaşi zi.

  • De vânzare: un desen scump ca ochii din cap (FOTO)

    Casa de licitaţie se aşteaptă ca lucrarea să se vândă pentru 5 până la 7 milioane de lire sterline.

    Printre artiştii ale căror opere vor fi scoase la licitaţie la sfârşitul acestei luni se numără şi Damien Hirst sau Jean-Michel Basquiat. Unii specialişti susţin că pentru achiziţionarea lor ar putea concura colecţionari foarte bogaţi care să crească preţurile, aşa cum s-a întâmplat recent cu un tablou de Edvard Munch, adjudecat pentru suma record de 120 de milioane de dolari.

  • Cea mai valoroasă operă semnată de Ştefan Luchian, scoasă la licitaţie (FOTO)

    Capodopera centrală a licitaţiei din 11 aprilie, organizată de casa Artmark la hotel Athénée Palace Hilton din Bucuresti, este pictura “După baie” de Ştefan Luchian (pastel pe hârtie lipită pe carton, 57 x 40,5 cm, pret estimat 100.000 – 200.000 de euro), datată 1907, care provine din colecţia antebelică Alexandru Bogdan-Piteşti. Opera a participat la trei expoziţii importante de-ale artistului, prima în 1908, la Palatul Ateneului şi a fost reprodusă în mai multe volume de specialitate şi cotidiene din epocă. Pictura a trecut, de-a lungul timpului, prin alte patru colecţii private, ultima în Germania.

    Recordul de autor pentru opera lui Ştefan Luchian a fost stabilit de pictura “Flori de primăvară”, adjudecată cu 155.000 euro la licitaţia Artmark organizată anul trecut.

    O altă operă valoroasă, “Suflete slave (Crimă şi pedeapsă)” este semnată de Nicolae Vermont (ulei pe pânză, 120 x 90 cm, pret estimat 15.000 – 30.000 de euro) şi provine din colecţia L. P. din Bucureşti, pictată în jurul anului 1900.

    Printre obiectele oferite colecţionarilor sunt si 23 de lucrări de artă decorativă caracteristice pentru Belle Époque. Majoritatea loturilor sunt piese de argintărie, cristal şi sticlă cu decoraţii vegetale şi figurative fin realizate, dedicate servirii mesei.

    Cel mai important lot de artă decorativă este o piesă de colecţie – o fructieră din argint, jubiliară, decorată cu simboluri ale muncilor agricole naţionale, executată de Paul Telge, în 1906 (argint turnat, presat, cizelat, parţial aurit, 1.075 de grame, pret estimat 5.000 – 10.000 de euro). Realizată cu prilejul aniversării a 40 de ani de domnie ai lui Carol I de către cunoscutul bijutier al Casei de Habsburg, piesa este decorată cu alegoria agriculturii, simbolurile casei regale şi efigia regelui.

  • Lux pentru cunoscători: Licitaţie de vinuri rare la Bucureşti (FOTO)

    La licitaţia din 11 aprilie, care va avea loc la hotelul Athénée Palace Hilton, vor fi oferite 28 de loturi de vin cu o valoare de pornire de aproximativ 40.000 de euro. Majoritatea vinurilor oferite, selectate din cei mai buni ani ai domeniului de către experţi Le Manoir şi somelieri din Bordeaux, au potenţial de păstrare de peste 50 de ani, constituind investiţii valabile într-o piaţă a vinurilor în continuă creştere.

    Valoarea celui mai scump lot este estimată la 7.000 – 8.000 de euro şi constă în 12 sticle de Château d’Yquem 1er Cru Superieur Sauternes 2001, Bordeaux. Valoarea estimativă a celui mai ieftin lot este de 150 – 200 de euro – o sticlă de Château Pontet Canet Pauillac 1990 din Bordeaux, Franţa.

    “Majoritatea loturilor au ca ţară de provenienţă Franţa şi vor exista nume celebre din Bordeaux, deoarece acestea sunt cele mai tranzacţionate şi nu doar păstrează, ci acumulează valoare în timp: Chateau Yquem, Chateau Smith Haut Lafitte, Chateau Pontet Canet, Chateau Latour. Sunt foarte rare şi sunt întotdeauna o investiţie foarte profitabilă”, a declarat Cristian Preotu, director asociat Le Manoir.

    “Credem că din ce în ce mai mulţi români vor înţelege în timp că investiţia în vinuri rare este o investiţie sigură chiar şi pe timp de criză. Când vor vedea că valoarea unui vin bun va creşte cu peste 50% la un an de la cumpărare, piaţa investiţiilor în vinuri rare va creşte în România, la fel cum în ultimul timp a crescut foarte mult piaţa investiţiei în artă”, susţine Preotu.

    Unul din loturile licitate provine din România, de la casa de vinuri Davino, o colecţie integrală a vinului Flamboyant, unicat în afara cramei de la Dealu Mare, al cărui preţ de pornire va fi sub 220 de euro.

    Câştigătorul fiecărui lot va putea primi un certificat de origine de la compania Le Manoir şi la cerere, un certificat de origine de la castelul de provenienţă al vinului.

  • Misterul de milioane: un Paul Cézanne necunoscut

    Studiul, o acuarelă ce-l are ca subiect pe Paulin Paulet, un grădinar angajat de familia pictorului pentru proprietatea sa din Aix-en-Provence, a fost făcut în pregătirea binecunoscutei serii de tablouri, dintre care unul a fost achiziţionat nu de mult de familia regală din Qatar pentru suma de 250 de milioane de dolari şi se credea că s-a pierdut, deoarece nu se mai păstrase decât o fotografie alb-negru care amintea de el. A fost descoperit în casa unui colecţionar recent decedat din Dallas, care îl moştenise de la tatăl său.

    Acuarela, cred experţii, fusese cumpărată dintr-o galerie din Berlin în anii ’30 şi ajunsese în SUA spre finalul acelui deceniu, atunci când proprietarul său emigrase împreună cu familia. Studiul va fi expus la Geneva la mijlocul acestei luni, după care va fi putea fi văzut la New York, înainte de scoaterea la licitaţie de către casa Christie’s la 1 mai. Casa de licitaţie se aşteaptă să vândă lucrarea pentru o sumă între 15 de 20 de milioane de dolari.

  • Un Van Dyck de milioane (FOTO)

    Lucrarea, o schiţă semnată Van Dyck, datează din perioada petrecută de artist ca pictor al Curţii Regale din Anglia şi a fost făcută în pregătirea unui tablou în care artistul urma să imortalizeze familia regală din acea perioadă: regele Carol I, regina Henrietta Maria şi primii lor doi copii, Carol şi Maria, scrie The Independent.

    Cel care a cumpărat schiţa din Austria, un comerciant de artă, a descoperit-o trecută într-un catalog unde se menţiona că autorul ei este un discipol al lui Van Dyck, în ciuda unei etichete din secolul al XIX-lea care arăta contrariul. Aşa se face că a putut s-o cumpere pentru o sumă mult mai mică decât valoarea sa reală, care depăşeşte un milion de euro.

  • Femeia ca muză în pictură, într-o licitaţie de milioane de euro (FOTO)

    Licitaţia de primăvară Artmark propune o selecţie de peste 200 de picturi şi lucrări de grafică, din secolul al XIX-lea până în postmodernism, cuprinzând picturi semnate de Tonitza, Grigorescu, Ressu, Mutzner sau Iser, unele dintre acestea având în centru femeia – portrete de ţărăncuţe, tătăroaice, ţigănci, femei simple, nuduri sau baigneuse – sau fiind lucrări realizate de pictoriţe românce.

    Dintre cele opt lucrări semnate de Tonitza în Licitaţia de Primăvară, patru înfăţişează portrete de femei. Modelele sale preferate erau copiii şi soţia sa, ale căror chipuri ne întâmpină în multe dintre picturile şi desenele perioadei de maturitate a artistului. Cea mai impresionantă dintre operele maestrului aflate în expoziţie este pictura “Nud cu spatele” (ulei pe carton, 69,5 x 49,5 cm, preţ estimat 70.000 – 120.000 de euro), al cărei model se presupune că este Irina, fiica lui Tonitza. Opera provine dintr-o colecţie privată bucureşteană.

    Un chip feminin apare în opera “Ţărăncuţă cu broboadă galbenă” de Ştefan Luchian (pastel pe carton, 44 x 39,5 cm, preţ estimat 35.000 – 65.000 de euro), care provine dintr-o colecţie privată din Iaşi.

    În expoziţia organizată în perioada 10-19 martie la Palatul Cesianu-Racoviţă din Capitală, în pregătirea licitaţiei din 20 martie, se pot întâlni şi opere ale unui alt maestru al picturii româneşti, Theodor Pallady, care semnează un nud în interior, intitulat “Intimitate” (ulei pe carton, 58,5 x 97 cm, preţ estimat 45.000 – 75.000 de euro), care vine dintr-o colecţie privată ieşeană.

    Alături de operele având ca temă femeia în diversele sale ipostaze, selecţia licitaţiei celebrează caracterul feminin prin lucrări semnate de doamnele picturii româneşti: Rodica Maniu, Nutzi Acontz, Maria Bănică Orăscu, Ecaterina Cristescu – Delighioz, Cecilia Cuţescu – Stork şi Denise Iordănescu.

    Artmark a organizat, în ultimii patru ani, 50 de licitaţii de artă, care au pus în vânzare cca 5.000 de opere de artă şi obiecte de colecţie. Vânzările publice prin licitaţii de artă ale Artmark au crescut de la 5,5 milioane de euro în 2010 la 11 milioane de euro în 2011 – într-o piaţă a vânzărilor publice care a crescut de la aproximativ 8,3 milioane de euro în 2010 la cca 14 milioane euro în 2011.