BusinessMagazin

Tag: colectionari

  • Hai să-ţi arăt pivniţa mea: ghidul colecţionarului de vinuri

    Tot mai mulţi colecţionari au încetat să-şi ţină sticlele de vin departe de ochii lumii, la răcoare într-o pivniţă, alegând în schimb să le expună în casă, acolo unde-şi pot bucura ochii şi unde le pot arăta uşor şi prietenilor, scrie Wall Street Journal. Unii optează, de exemplu, pentru vitrine confecţionate numai din sticlă cu filtru special pentru lumină, pe care le instalează în mijlocul casei.

    Asemenea vitrine, a căror construcţie poate costa peste 100.000 de dolari, sunt prevăzute şi cu un sistem de răcire, care să ţină vinul la o temperatură constantă, dat fiind că acesta nu mai beneficiază de răcoarea din pivniţă. Unii clienţi comandă vitrine construite special ca să pună în valoare lumina din încăpere şi modul cum cade ea pe etichetele sticlelor expuse ca nişte opere de artă.

    Cei ce-şi comandă depozite de vinuri de modă nouă sunt în general dintre cei născuţi la începutul anilor optzeci, americani cu venituri foarte mari şi care cumpără peste 50% din vinurile scumpe comercializate, arată studii ale asociaţiei care reprezintă companiile din industria vinului din SUA.

    Chiar şi când păstrează vinurile la subsol, colecţionarii cer materiale moderne, cum ar fi plexiglasul, din care se fac rafturi cu suporturi pentru sticle, luminate cu leduri, un astfel de sistem de depozitare ajungând să coste şi 500.000 de dolari.

  • Ultima tendinţă vintage: nestemate cu flori de lux (GALERIE FOTO)

    Cele mai populare flori printre aceştia din urmă sunt, după cum afirmă Financial Times, orhideele, imortalizate de George Paulding Farnham de la casa Tiffany, care a câştigat şi o medalie pentru creaţiile sale la Expoziţia Mondială de la Paris din 1899 sau de casa Cartier în diverse colecţii, lăcrămioarele, transpuse în bijuterii de Victoire de Castellane de la Dior ori de compania Verdura, macii sau crinii.

    Macii preţioşi au fost realizaţi de-a lungul timpului de Rene Lalique, James de Givenchy, Chopard sau Van Cleef & Arpels, iar crinii de către casa Mellerio dits Meller pentru capete încoronate ca regina Maria Antoaneta sau împărăteasa Iosefina, iar mai nou de către creatoare precum Cindy Chao sau Lydia Courteille.

  • Idei de afaceri: cuţite de colecţie (GALERIE FOTO)

    Unul dintre puţinii specialişti în domeniu este Aaron Wilburn, un american din San Francisco, fost vopsitor de maşini, din atelierul căruia ies cuţite ce ajung la clienţi din Hong Kong, Israel, Arabia Saudită, Rusia sau Australia, dispuşi să plătească de la 500 la la 8.000 de dolari pe ele, potrivit San Francisco Chronicle.

    Cuţitele lui Wilburn se remarcă prin lamele spectaculoase cu nervuri ce amintesc de penele de pasăre sau închipuie mozaicuri complicate. Meşterul are nevoie de opt luni de la momentul primirii unei comenzi de la client spre a crea cuţitul potrivit pentru acesta înainte de a se apuca de lucrul efectiv.

  • Cea mai nouă mină de aur pentru cunoscătorii de artă (FOTO)

    Stampele aparţin şi ele unor pictori importanţi, iar preţul variază în funcţie de artist, dar şi de momentul reproducerii imaginii de pe placa model, întrucât stampele obţinute la ceva vreme după realizarea plăcii prezintă defecte care le scad preţul. Dacă în trecut acestea ajungeau doar în colecţiile împătimiţilor, acum sunt cumpărate chiar şi de începători într-ale colecţiilor de artă, care le pot vedea online cum arată şi decid să liciteze pentru ele.

    O gravură semnată Rembrandt şi intitulată “Trei copaci” poate costa de la circa 80.000 de dolari, preţ plătit la o licitaţie recentă a casei Sotheby’s, până la 900.000 de dolari, preţul cerut de un colecţionar german pentru un exemplar fără niciun defect. Foarte bine primite, conform aceleiaşi case de licitaţii, sunt şi stampele semnate Albrecht Dürer: un colecţionar a plătit echivalentul a 80.000 de dolari pentru xilogravura “Rinocerul” din 1515 a acestuia.

    Colecţionarii caută şi litografii, după cum o arată licitaţiile casei Christie’s, unde s-au plătit zeci de mii de dolari pentru unele semnate de postimpresionişti francezi. Asemenea opere de artă nu au scăpat nici atenţiei colecţionarilor ruşi, care au început şi ei să le cumpere, sesizând potenţialul de câştig, după ce altădată nici n-ar fi conceput să cumpere stampe, susţin experţii din domeniu.

  • Un pasionat de artă care învârte pe degete milioane de lire (GALERIE FOTO)

    Întemeietorul acestui muzeu, denumit Muzeul de Artă Clasică din Mougins, o localitate în apropiere de Cannes, este Christian Levett, un britanic în vârstă de 44 de ani, care a făcut avere ca manager de fonduri speculative de investiţii şi şi-a educat gusturile artistice vizitând Luvrul de nenumărate ori, scrie New York Times.

    Printre obiectele din colecţia de antichităţi, instituţia expune şi opere de inspiraţie clasică ale unor artişti ca Andy Warhol, Cezanne, Rubens, Chagall, Picasso sau Salvador Dali.

    Levett declara într-un interviu pentru The Guardian că pasiunea lui de colecţionar datează de când avea şapte ani şi strângea monede din epoca victoriană care costau o nimica toată, iar mai apoi a început să cumpere antichităţi, ba chiar şi să preia o revistă de arheologie denumită Minerva. După părerea lui, preţul obiectelor antice de artă e încă mic comparativ cu cel al lucrărilor de artă contemporană sau impresionistă, deşi se pot face bani şi pe această piaţă. În 2008 a cumpărat o statuie a împăratului Hadrian cu 600.000 de lire sterline; în 2011, preţul ei ajunsese la câteva milioane de lire.

  • Spune-mi ce jucării ai avut ca să-ţi spun ce fel de adult eşti

    O colecţie ajunsă la licitaţie pe bucăţi este cea expusă anterior la un muzeu al căsuţelor de păpuşi dintr-o localitate din Maryland, Chevy Chase, a cărei proprietară a murit în urmă cu câţiva ani. Printre cele mai frumoase piese scoase la vânzare s-au numărat grădini zoologice miniaturale şi o căsuţă cu trei caturi în stil englez Regency, prevăzută cu ascensor pentru servirea mâncărurilor, pentru care un pasionat a plătit 21.000 de dolari. Multe dintre articolele care au aparţinut acestui muzeu au ajuns în Japonia, spre surprinderea organizatorilor licitaţiei.

    O casă de licitaţii din Chicago a vândut recent mobilier pentru căsuţe de păpuşi, în special fotolii şi măsuţe, cumpărătorii plătind pentru fiecare câteva sute de dolari. Cel mai spectaculos articol scos la vânzare a fost însă o centură de castitate cu diametrul de câţiva centrimetri, prevăzută cu o cheiţă minusculă, adjudecată pentru o sumă de peste 800 de dolari.

    Pentru cei ce preferă doar să admire, nu să şi cumpere, există o ofertă variată de expoziţii, mai ales că muzeele primesc tot felul de donaţii în căsuţe de păpuşi sau jucărioare. O astfel de expoziţie se poate vizita la Sturbridge, din statul american Massachussets, cu articole confecţionate în localitatea Hingham, din acelaşi stat, de către familia Hershey, cunoscută pentru mobilierul miniatural ieşit din atelierul său, precum şi de către alţi producători artizanali de jucării.

  • Spune-mi ce jucării ai avut ca să-ţi spun ce fel de adult eşti

    O colecţie ajunsă la licitaţie pe bucăţi este cea expusă anterior la un muzeu al căsuţelor de păpuşi dintr-o localitate din Maryland, Chevy Chase, a cărei proprietară a murit în urmă cu câţiva ani. Printre cele mai frumoase piese scoase la vânzare s-au numărat grădini zoologice miniaturale şi o căsuţă cu trei caturi în stil englez Regency, prevăzută cu ascensor pentru servirea mâncărurilor, pentru care un pasionat a plătit 21.000 de dolari. Multe dintre articolele care au aparţinut acestui muzeu au ajuns în Japonia, spre surprinderea organizatorilor licitaţiei.

    O casă de licitaţii din Chicago a vândut recent mobilier pentru căsuţe de păpuşi, în special fotolii şi măsuţe, cumpărătorii plătind pentru fiecare câteva sute de dolari. Cel mai spectaculos articol scos la vânzare a fost însă o centură de castitate cu diametrul de câţiva centrimetri, prevăzută cu o cheiţă minusculă, adjudecată pentru o sumă de peste 800 de dolari.

    Pentru cei ce preferă doar să admire, nu să şi cumpere, există o ofertă variată de expoziţii, mai ales că muzeele primesc tot felul de donaţii în căsuţe de păpuşi sau jucărioare. O astfel de expoziţie se poate vizita la Sturbridge, din statul american Massachussets, cu articole confecţionate în localitatea Hingham, din acelaşi stat, de către familia Hershey, cunoscută pentru mobilierul miniatural ieşit din atelierul său, precum şi de către alţi producători artizanali de jucării.

  • Cum a dat lovitura pe piaţa artei un ziarist american (GALERIE FOTO)

    Descoperirea s-a produs atunci când cineva a stricat rama uneia dintre linogravuri şi lucrările au fost duse la restaurat, iar instituţia a dorit să afle dacă merită salvate.

    Aşa s-a aflat că acestea aparţin artistului mexican Leopoldo Méndez, un contemporan mai puţin cunoscut azi al unor artişti ca Diego Rivera, Frida Kahlo sau José Clemente Orozco, dar care a influenţat o serie de artişti din ziua de azi, creatori de lucrări ce atrag atenţia asupra unor probleme sociale.

  • Cum să monetizezi un hobby de-a dreptul trăsnit (GALERIE FOTO)

    Colecţionarul a reuşit să facă rost de mai mult de 20.000 de astfel de hârtiuţe din diverse colţuri ale lumii în cei şapte ani de când şi-a descoperit pasiunea, iar în prezent o parte dintre acestea fac obiectul unei expoziţii în ţara sa natală şi vor fi cuprinse şi într-o carte ce va fi lansată.

    Studiind hârtiuţele din colecţia sa, Terai a observat şi anumite tipare corespunzătoare zonelor culturale de unde provin. Indienii preferă spre exemplu, să încerce instrumentele de scris înşirând formule matematice, iar africanii trasând linii ferme.

  • Ce fac adulţii când nu-i vede nimeni

    Atât de mare e pasiunea, încât uneori se lasă cu scandal, ca într-un recent caz din Columbia, unde un profesor care confisca abţibildurile cu fotbalişti ale elevilor sub pretextul că acestea îi distrag de la lecţii a fost surprins lipindu-le în propriul album, ori cu furt ca în Brazilia, unde un vehicul ce transporta 300.000 de abţibilduri a fost subtilizat la Rio de Janeiro.

    Sunt şi fani care apelează la soluţii inedite pentru completarea colecţiei, cum a procedat un suporter britanic, care şi-a adăugat imaginile cu fotbalişti care-i mai lipseau căutându-i pur şi simplu pe aceştia şi rugându-i să se lase fotografiaţi.

    Apropierea Campionatului Mondial de Fotbal dă aripi acestei pasiuni. Panini, companie italiană producătoare de astfel de suveniruri de colecţie, fabrică abţibilduri cu fotbalişti încă din anii ’60. Albumul de abţibilduri de la Cupa Mondială din 1970 a fost recent scos la vânzare pe eBay de către un colecţionar, la un preţ de pornire de 1.800 de lire sterline. “Micile obiecte din copilărie sunt pline de sens, fiindcă ele ne pot aminti de oameni care poate nu mai sunt printre noi. Este o asociere cu un trecut idealizat”, comentează psihologul Felix Economakis.