BusinessMagazin

Tag: Coface

  • Un antreprenor s-a aliat cu o multinaţională şi vrea să câştige peste 10.000 de euro pe lună

    CONTEXTUL: Lagermax este o companie austriacă, prezentă pe piaţa românească de 11 ani, cu birouri la Arad, Timişoara, Bucureşti, Otopeni şi Iaşi. Compania căuta variante de creştere pe o piaţă care stagnează. Pe de altă parte, la jumătatea acestui an, un antreprenor român cu cetăţenie germană, Robert Hrabal, cu o experienţă de 12 ani în domeniul logistic, înfiinţa Beyond Logistic.

    DECIZIA: Lagermax AED România a iniţiat un parteneriat unic pe piaţa românească cu firma Beyond. Astfel, prin intermediul Lagermax se desfăşoară peste 95% din afacerea Beyond, fiind preluate în acest fel riscurile legate de finanţare, susţinerea unui cash flow negativ, putere de cumpărare şi acceptarea ca furnizor agreat în licitaţii.

    EFECTELE: Lagermax şi Beyond estimează pentru primul an de parteneriat o creştere a veniturilor cu 3-5%, urmând ca în al doilea an să ajungă la un plus de 8-10%. La venituri estimate de 1 milion de euro, cu o marjă de profit de 10%, avantajul net al Beyond, prin taxarea prin parteneriatul cu Lagermax, este de 156.000 de euro pe an.

    Antreprenorul român Robert Hrabal, cu experienţă de peste 12 ani în domeniul logistic pe piaţa românească şi germană, s-a gândit că a venit momentul să-şi schimbe rolul de angajat cu cel de antreprenor. Mărturiseşte însă că provocările şi barierele unui start-up l-au determinat să-şi amâne decizia. „Pentru a le depăşi, ne-am consultat şi am decis să intrăm într-o formă inedită de colaborare in piaţa românească“, spune Rareş Măcinică, managing director al Lagermax, companie cu o istorie de 11 ani de activitate pe piaţa românească de logistică.

    Măcinică explică felul în care se derulează acest parteneriat: „Cele mai mari provocări ca antreprenor sunt legate de finanţare, susţinerea unui cash flow negativ, putere de cumpărare, acceptarea ca furnizor agreat în licitaţii“. Or toate aceste riscuri au fost preluate de Lagermax, prin intermediul căreia se desfăşoară peste 95% din afacerea Beyond. Clienţii acesteia sunt facturaţi direct de Lagermax, iar la finalul lunii profitul obţinut este plătit către Beyond. Astfel Beyond are acces la infrastuctura Lagermax, cu aproape zero investiţii şi zero risc în derularea afacerii.

    Mai mult, „partenerul are posibilitatea de a accesa clienţi unde nu ar fi acceptat ca furnizor din cauza istoricului inexistent, precum şi avantaje fiscale datorită opţiunii impozitului pe venit“, explică Măcinică. Concret, la venituri de 1 milion de euro pe lună, cu marjă de 10%, profitul net al Beyond se plasează la 84.000 de euro. La aceleaşi venituri, dacă facturarea se derulează prin Lagermax, la o marjă de 10%, 100.000 de euro sunt venitul Beyond, la care se aplică un impozit de 3%. Astfel, profitul net se plasează la 97.000 de euro. Una peste alta, pe parcursul unui an întreg, câştigul suplimentar al Beyond este de 156.000 de euro.

    Cu peste 800 de camioane proprii, Lagermax are servicii de transport de marfă în regim rutier, aerian şi maritim, intern şi internaţional, operaţiuni vamale şi transporturi vamale. Compania a înregistrat în ultimii doi ani o cifră de afaceri ce s-a plasat în jurul a 4,5 milioane de euro, cu o profitabilitate negativă, din pricina strategiei de investiţii, argumentează Măcinică. „Anul acesta înregistrăm profit, iar cifra de afaceri creşte cu 20% faţă de 2013“, adaugă reprezentantul Lagermax.

    Înfiinţată în urmă cu doar şapte luni, Beyond are acum doi angajaţi şi şapte clienţi, dintre care pentru unul volumele de marfă transportate către reţelele de bricolaj ar urma să ajungă la 7.000 de paleţi pe an. „Sunt însă şi clienţi din industria telecom, unde nu vorbim despre volume, ci despre valori foarte mari. Un transport de telefoane şi tablete poate să depăşească 3 milioane de euro“, explică Măcinică. El crede că acest tip de parteneriat, de a lua sub „umbrela“ unei multinaţionale un antreprenor român până la momentul în care se poate susţine singur şi are loc desprinderea, are aplicabilitate atât în piaţa de transport şi logistică, cât şi în alte industrii. „Acest tip de susţinere din partea multinaţionalelor facilitează tinerilor antreprenori români înfiinţarea unui start-up fără a fi necesar un capital iniţial. Sunt create locuri de muncă, sunt puse în valoare talentele şi iniţiativele şi, nu în ultimul rând, creşte nivelul de competitivitate pe piaţă.“

    Conform înţelegerii, această formulă de parteneriat este viabilă până în momentul în care Beyond va avea capitalul propriu necesar pentru a se susţine, iar Măcinică estimează că această perioadă ar putea dura trei ani. „Nu am luat în calcul o fuziune, dar pe viitor, în funcţie de anumiţi indicatori financiari, nu excludem această variantă“, adaugă reprezentantul Lagermax.

    Ca ansamblu, pieţei de logistică nu-i poate fi atribuită o valoare precisă, pentru că există companii care au activităţi de logistică, dar valoarea veniturilor nu poate fi însumată, pentru că producătorii îşi folosesc propriile maşinile pentru marfă şi nu se poate şti cât costă, atâta vreme cât maşinile de
    1,5 tone nu sunt licenţiate şi nu se ştie câte sunt şi la ce sunt folosite. Or pentru dimensionarea pieţei ar trebui să existe un bilanţ cu elemente speciale care să listeze veniturile din transport şi depozite proprii, venituri din expediere şi alte tipuri de servicii logistice.

    Conform unui raport al Coface, transportatorii rutieri de mărfuri au încheiat anul 2013 pe profit. Creşterea cifrei de afaceri pe sector a fost temperată, în condiţii de profitabilitate superioară, comparativ cu 2012, când creşterea mai accelerată a veniturilor a fost însoţită de pierderi. Investiţiile au crescut, similar evoluţiei din 2012, mai arată raportul Coface. Conform situaţiilor publicate de Ministerul Finanţelor, peste 27.000 de firme au ca obiect de activitate „transportul rutier de mărfuri“ şi au generat anul trecut o cifră de afaceri totală de 26,6 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de 2012. Din totalul firmelor, doar 1.010 firme au cifre de afaceri de peste 1 milion de euro, mai arată Coface.

  • Coface estimează că economia României va creşte în acest an cu 2,7%

    “În toamnă am estimat un avans de 2,2% pentru 2014, însă dată fiind evoluţia din primele nouă luni estimăm că la sfârşitul anului trecut creşterea va fi mai puternică, de 2,5%. România are nevoie de mai mult decât atât pentru a recupera decalajele, dar 2,9% în primele nouă luni ale anului este o evoluţie bună. Motoarele de creştere economică au fost în primul rând consumul privat, care a crescut cu 4,5% de la an la an, este o creştere bună şi consistentă şi 2014 este al doilea an consecutiv de creştere consistentă, şi producţia industrială, cu un avans de 7,4%, ceea ce arată soliditate şi perspective optimiste”, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, Constantin Coman, directorul de ţară Coface România.

    Formarea brută de capital în scădere, pe fondul reducerii cu 15% a investiţiilor publice, a influenţat negativ creşterea economică, potrivit Coface.

    Creşterea din 2015 va fi susţinută de consumul privat, aportul mai important al formării brute de capital, atât în mediul privat cât şi public, un aport 0 la creşterea economică din partea agriculturii şi aportul negativ din partea relaţiilor comerciale externe, arată Coface.

    Coman estimează pentru 2015 o creştere a consumului însă cu un ritm inferior celui din 2014, respectiv de 3,5%, deoarece populaţia şi companiile se orientează mai ales spre economii pentru a-şi achita datoriile.

    Acest element reiese din datele privind soldul creditelor către populaţie şi companii, nivelul creditării înregistrând o contractare şi nivelul depozitelor.

    “Astfel, în scenariul de bază avansul PIB-ului real pentru 2015 este estimat la 2,7%, existând posibilitatea de a varia între 2,5 şi 3%, în condiţiile în care agricultura va înregistra o dinamică apropiată de tendinţa pe termen lung”, se arată într-un comunicat al Coface.

    FMI şi Comisia Europeană anticipează că România va înregistra în acest an o creştere economică de 2,5%.

    Compania estimează pentru începutul anului o inflaţie anuală de sub 1%, urmând ca aceasta să înregistreze un trend crescător către ţinta BNR, de 2,5%, în a doua jumătate a anului. Astffel, inflaţia medie anualizată pentru 2015 nu va depăşi 2%.

    Coface a menţinut ratingul României la nivelul “B”, printre cele mai reduse din Europa Centrală. Estonia, Polonia, Slovacia, Lituania, Slovenia au ratinguri superioare celui din România A3, nemodificate, în timp ce Cehia a obţinut un rating superior faţă de 2014, A4 cu perspectivă de creştere.

    Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Letonia şi Turcia au acelaşi rating cu România.

  • Studiu Coface: PIB-ului Chinei va creşte cu 7,4% în 2014

    De la începutul anului, guvernul chinez a continuat implementarea diferitelor puncte aflate pe agenda de reforme, în special cele referitoare la ajustarea structurii economiei chineze. În timp ce cererea internă rămâne modestă, creşterea pieţei imobiliare continuă să fie lentă şi problemele de supra-capacitate constatate în unele sectoare rămân, este puţin probabil ca Republica Chineză să realizeze obiectivul de creştere de 7,5%. Coface estimeaza o creştere a PIB-ului Chinei de 7,4% în 2014, fiind aşteptată o politică de susţinere în acest sens.

    Cresterea numarului de credite neperformante si a costurilor de finantare. In ceea ce priveste calitatea creditelor, creditele neperformante (NPL) au crescut in China, dupa cum o demonstreaza studiul Coface privind platile companiilor, publicat la inceputul acestui an; suma absoluta a creditelor neperformante ajungand, in prima jumatate a anului 2014 (Anexa 1) la 28,7% fata de anul precedent. Tendintele macro observate in prima jumatate a anului 2014 sunt in conformitate cu asteptarile noastre in ceea ce priveste economia chineza. Pe de o parte, vom observa o stabilizare a cresterii, iar pe de alta parte, vom vedea participantii din industrie – in special companiile mai mici – care se vor confrunta cu presiuni in crestere, atat in ceea ce priveste costurile de finantare, cat si din incetinirea ritmului de crestere al cererii.

    “Cresterea creditelor NPL conduce la preocupari privind calitatea activelor, in timp ce costul de finantare ramane o problema pentru diverse sectoare si companii mai mici care au dificultati in accesarea creditelor. Prin urmare, inflatia sub control, o scadere generala a ratelor dobanzilor ar putea contribui la relaxarea presiunii financiare cu care se confrunta companiile si ar aduce cresterea economica mai aproape de tinta guvernului, de 7,5%”, a mentionat Rocky Tung, Economist in cadrul Coface Regiune Asia-Pacific.

    Problemele de supra-capacitate de pe o piata imobiliara lenta. In prima jumatate a anului 2014, sectorul imobiliar s-a dovedit a fi vulnerabil, intampinand greutati mari si nu este asteptata nicio schimbare semnificativa in a doua jumatate a anului. “Presiunea asupra preturilor si gradul de indatorare al dezvoltatorilor cresc ingrijorator, mai ales cu stocurile mari care ar trebui sa fie vandute; perspectivele pentru acest sector pe termen mediu vor ramane sumbre”, spune Rocky Tung.

    Cu toate acestea, importanta sectorului imobiliar in cadrul economiei chineze este semnificativa si ar trebui sa fie evitata o prabusire a acestui sector. Cererea pe termen mediu va continua sa fie ghidata de planul de urbanizare al guvernului, care se va concentra mai mult pe calitate, decat pe volumul investitiilor.

    Industria metalurgica continua sa sufere din cauza problemelor de supra-capacitate si o crestere, mult mai mica decat de obicei, a cererii influenteaza si mai mult profitabilitatea. Sectorul energetic, care utilizeaza carbunele drept combustibil, se confrunta, de asemenea, cu o crestere mai mica a cererii, in timp ce dinamica de ansamblu a economiei incetineste. Este posibil ca presiunea asupra preturilor sa conduca la o crestere a nivelului de risc si la erodarea profitabilitatii si sa aduca dificultati financiare. In ceea ce priveste industria prelucrarii lemnului si al fabricarii hartiei, daca la inceputul anului perspectivele erau optimiste, sectorul se confrunta acum cu preturi in continua scadere si o crestere modesta a cererii pentru produsele finite. Luand in considerare hotararea guvernului de a continua consolidarea industriei si a reduce capacitatea de productie, dinamica cererii si ofertei s-ar putea imbunatati pana in 2015.

    Crestere redusa a pietei de bunuri de larg consum. In mod similar, pentru sectorul de consum din China, perspectivele pe termen mediu continua sa fie pozitive, iar provocarile pe termen scurt trebuie avute in vedere. Profitand de o clasa de mijloc in curs de dezvoltare, numarul mare de persoane incadrate in categoria activa, cresterea nivelului de trai si imbunatatirea canalelor de comert cu amanuntul, piata de consum din China va continua sa creasca intr-un ritm constant si va deveni motorul de cresterii economice pe termen mediu. Cu toate acestea, masurile de combatere a coruptiei, impreuna cu incetinirea ratei de crestere a veniturilor ar putea pune un plafon pentru potentialul pietei in viitorul apropiat, ceea ce este in concordanta cu previziunile Coface, care confirma o incetinire a cresterii economice in China.

     

    In timp ce diferitele aspecte ale reformei sunt in curs de desfasurare, cresterea economica ramane o provocare majora. Cu o multime de semne care indica un ritm de crestere destul de fragil in acest an, se crede ca guvernul este in masura sa introduca pachete de stimulare mai puternice pentru a sustine cresterea economica. Mai precis, sunt deosebit de asteptati stimulii tinta. Mai mult decat atat, o posibila scadere a ratei dobanzii ar reduce, in mod direct, costul de finantare si ar stimula consumul. Cu toate acestea, Banca Populara a Chinei ar trebui sa gestioneze riscul potential de credit rezultat dintr-o situatie monetara slabita.

     

  • Distribuitorii IT au venituri sub nivelul atins în anul crizei, dar profitabilitatea este la maxim

    Venitul mediu al distribuitorilor de produse IT la nivelul anului trecut a fost cu 22% mai mic decât cel înregistrat înainte de începutul crizei financiare, respectiv anul 2008, dar rezultatul net raportat la cifra de afaceri a ajuns la 2,4%, maximul din ultimii 10 ani, potrivit unui studiu Coface.

    “Începând cu anul 2009, distribuitorii de produse IT au înregistrat constant o scădere a veniturilor medii în paralel cu o evoluţie financiară pozitivă. Astfel, venitul mediu pe companie înregistrat în anul 2013 a fost cu 22% mai mic decat cel înregistrat inainte de începutul crizei financiare, respectiv anul 2008, dar în acelaşi timp rezultatul net de 2,4% înregistrat la nivel sectorial pentru anul 2013 este maximul înregistrat în ultimii 10 ani. În urma aplicării unor scenarii de stres, calculele Coface indică faptul că următorii ani trebuie să aducă soluţii pentru creşterea veniturilor. În caz contrar, sectorul riscă să înregistreze o extindere a termenelor de plată către furnizori, ceea ce alimentează riscul de insolvenţă”, se arată într-un studiu al Coface România remis MEDIAFAX.

    Analiza a luat în calcul declaraţiile financiare aferente anului 2013 ale unui număr de 1.263 de firme care activează în sectorul distribuitorilor de produse IT şi software (cod CAEN 4651).

    Astfel, aceste firme au generat o cifră de afaceri totală de 5,2 miliarde de lei, în scădere cu 5% comparativ cu anul anterior.

    “Deşi ultima perioadă s-a remarcat prin evoluţia pozitivă a performanţei financiare din cadrul acestui sector, dinamica negativă a vânzărilor impune o analiză din mai multe puncte de vedere a sectorului pentru a identifica factorii care au determinat această situaţie. Urmărind structura contului de profit şi pierdere pentru companiile din cadrul sectorului, (…) se observă că veniturile au continuat dinamica de contracţie din ultimii ani, cifra de afaceri consolidată la nivel sectorial scăzând cu 5% în anul 2013, comparativ cu anul anterior, în condiţiile în care 54% dintre companii au raportat venituri în scădere”, se mai spune în studiu.

    În ciuda acestui fapt, rezultatul net a evoluat mai bine, 68% dintre companii au înregistrat un rezultat net pozitiv pe parcursul anului 2013, iar pentru jumătate dintre acestea profiturile sunt în creştere.

    Diferenţa semnificativă dintre evoluţia negativă a cifrei de afaceri şi dinamica pozitivă a rezultatului net indică o schimbare a structurii financiare a firmelor din acest sector, care au trecut printr-un proces semnificativ de restructurare.

    “Un martor în acest sens este şi numărul locurilor de muncă înregistrate la nivel sectorial pentru anul 2013, respectiv 5.898, care este în creştere cu 7% comparativ cu anul anterior, dar în acelaşi timp cu 18% mai mic decat cel înregistrat în anul 2008”, potrivit analizei.

    Din perspectiva atragerii resurselor de finanţare şi a alocării celor pentru investiţii pe termen lung, Coface România apreciază că, pe parcursul anului 2013, companiile din sectorul analizat au continuat trendul observat încă din 2012, alocând investiţii semnificative pentru extinderea activelor fixe.

    Comparativ cu anul anterior, una din 3 companii care activează în sectorul distribuţiei de produse IT şi software au înregistrat un capital de lucru negativ, acestea fiind cu preponderenţă companiile de dimensiune sub medie.

    “Însa, la nivelul gradului de îndatorare, în 2013 se observă o îmbunătăţire, acesta ajungand la 74%, de la 82% în 2012, dinamica fiind accentuată pe fondul păstrării profiturilor pentru reinvestiţii. Şi termenele de plata au fost reduse în anul 2013 cu aproximativ 27 de zile, pe fondul reducerii duratei medii de colectare a creanţelor cu 24 de zile, ceea ce înseamna că firmele din sectorul analizat au direcţionat toate sumele colectate mai rapid către plata datoriilor pe termen scurt”, se mai spune în studiu.

    În ciuda acestui fapt, situaţia de lichiditate observată la finalul anului 2013 pentru distribuitorii de produse IT prezintă un echilibru fragil. Astfel, pe fondul scăderii veniturilor şi optimizarii costurilor, rata de acoperire a cheltuielilor ajunse la scadentă prin venituri încasate în anul 2013 este de 100%.

    “Rezultă că orice şoc negativ de scădere viitoare a veniturilor sau neîncasare a creanţelor se poate transpune într-o extindere a termenelor de plată, în măsura în care nu se fac restructurări suplimentare. Dacă dinamica de scădere a veniturilor cu 5% pe parcursul anului 2013 se va observa şi în anul 2014, Coface estimează prin aplicarea unor scenarii de stres că aproximativ 6% din valoarea facturilor ajunse la scadenţă nu vor putea fi onorate la termen”, se arată în studiu.

    Contracţia veniturilor şi concurenţă peste medie înregistrate în sectorul distribuţiei de produse IT şi software şi-au lăsat amprenta asupra evoluţiei companiilor pe parcursul anului 2013.

    Analiza riscului sectorial evidenţiază faptul ca 15% dintre companiile analizate şi-au încetat activitatea, acestea având o medie de 10 ani de activitate, o cifră de afaceri cumulată de 313 milion de lei în condiţiile în care datoriile totale erau de 336 milioane de lei.

    “Chiar dacă societăţile din sectorul analizat au înregistrat o scădere a veniturilor medii pentru al cincilea an consecutiv în condiţii de margine de rentabilitate în creştere, se poate spune că acest proces de optimizare a ajuns la limită. În aceste condiţii, este recomandat ca firmele din sectorul analizat să se concentreze asupra unor măsuri de creştere a veniturilor pentru anul 2014, un rezultat normal în condiţiile investiţiilor din ultimii trei ani. În caz contrar, scenariul unei continuări a scăderii veniturilor poate pune o presiune semnificativă asupra lichidităţilor, în condiţiile în care apreciem ca spaţiul de optimizare suplimentară a cheltuielilor este destul de limitat. Mai mult decât atât, durata medie de colectare a creanţelor a scăzut de la 122 zile în anul 2012, la 98 de zile în anul 2013, nivelul actual fiind un minim înregistrat pentru ultimii cinci ani şi este puţin probabil să existe un spaţiu suplimentar de optimizare a lichidităţilor din această direcţie”, a declarat directorul general al Coface Romania, Constantin Coman.

    Grupul francez Coface este un important furnizor de soluţii de protejare împotriva riscului financiar de neplată a clienţilor proprii, atât pe piaţa internă, cât şi pentru export.

  • TOPUL celor mai mari firme din Europa Centrală şi de Est. România, pe locul 4 în clasament

    Faţă de 2012, când erau 54 de firme din România, 6 companii au părăsit topul Coface.

    “Din punct de vedere regional şi în comparaţie cu media UE, România s-a distins în 2013 cu o creştere economică de 3,5%. Deşi numărul de firme din România aflate în clasamentul celor mai mari 500 de companii din Europa Centrală şi de Est este similar cu cel din anii anteriori (cca 10% din total), este încurajator pentru economia românească că cei mai mari jucători economici ai săi au avut o evoluţie pozitivă în ceea ce priveste performanţa financiară, rezultatele pentru 2013 indicând o creştere medie de 6,3% a cifrei de afaceri şi o rata a profitului net de 3,3%”, a declarat Constantin Coman, country manager al Coface Romania.

    Industria petrolieră şi a gazelor naturale se află pe primul loc atât în regiune, cât şi în rândul companiilor din România, în topul celor mai performante domenii de activitate, acestea fiind urmate de sectorul energiei, cel auto şi de retail.

    Primele trei ţări în funcţie de numărul companiilor din Top 500 sunt Polonia (148 de companii), Ucraina (90 de companii) şi Ungaria (62 de companii). România împarte locul patru cu Cehia, prezentă tot cu 48 de firme în clasament.

    După nivelul afacerilor, România este devansată de Polonia ( cu o cifră de afaceri cumulată de 218,9 miliarde euro), Ucraina (101,2 miliarde euro), Ungaria (85,4 miliarde euro) şi Cehia (68,7 miliarde euro).

    În funcţie de profitul net, companiile româneşti, cu un profit net cumulat de peste 2,05 miliarde euro, sunt depăşite de cele din Polonia (6,2 miliarde euro) şi Cehia (2,4 miliarde euro).

    Din punct de vedere al numărului de angajaţi, România ocupă locul 4, cu 164.769 de persoane, fiind devansată de Polonia (936.798), Ucraina (608.192) şi Ungaria (223.047).

    Cele mai bine poziţionate companii din România în Top 500 sunt Automobile Dacia, pe locul 19, OMV Petrom, pe 20, OMV Petrom Marketing, pe 27, şi Rompetrol Rafinare, pe 42. Topul mai include companii precum Rompetrol Downstream, Kaufland România, British American Tobacco, Petrotel – Lukoil, Ford România, Electrica Furnizare, E.ON Energie, Orange, Mol, Carrefour, Romgaz, Arcelor Mittal, Vodafone, Mediplus, Selgros, Samsung Electronics România şi Dedeman.

    Cea mai mare creştere în topul realizat de Coface – de pe locul 344 pe 166 – a fost înregistrat de Ford Romania, care aproape şi-a dublat afacerile în 2013, primul an complet de funcţionare a fabricii, şi a trecut pe profit. Anul trecut, Ford România a produs circa 70.000 de maşini Ford B-Max şi 250.000 de motoare.

    Cele 500 de companii din Europa Centrala şi de Est şi-au crescut uşor cifra de afaceri cu 0,2%, la peste 644 de miliarde euro. Cu toate acestea, cele mai mari companii din CEE rămân cei mai importanti angajatori din regiune, topul concentrând 3,7% din forţa de muncă totală din ECE (aproximativ 2,5 milioane de angajaşi).

    Ţările cu rate bune de creştere a PIB-ului, cum ar fi Letonia, România şi Lituania, au înregistrat cea mai mare rata de creştere a proceselor de recrutare (2% – 6,5%). Pe de altă parte, în 5 din 13 ţări, personalul a fost restructurat. În Polonia, cifra angajaţilor este stabilă, se arată în studiul Coface.

    “Se poate observa că marii jucători au probleme grave, în special în ceea ce priveşte menţinerea performanţelor din anii precedenti”, a declarat Katarzyna Kompowska, executive manager al Coface Central Europe.

    Industria de petrol şi gaze are din nou cea mai mare pondere în clasamentul realizat de Coface, 77 de companii generând afaceri de 162 miliarde euro anul trecut.

    Cea de-a doua poziţie este ocupată de 62 de furnizori de energie, care au realizat afaceri de 90 miliarde euro, urmează sectorul de retail, reprezentat de 56 de companii care au avut o cifră de afaceri cumulată de 68 miliarde euro, cel auto, cu 47 de companii şi afaceri de 75 miliarde euro, distribuţia, cu 39 de companii şi 37 miliarde euro, şi industria metalurgică, cu 32 de companii şi 39 miliarde euro.

    Cea mai mare creştere a cifrei de afaceri a fost înregistrată de companiile din industria auto (+10%). Nouă din 16 sectoare au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri, precum construcţiile (-17,7%), sectorul minier (-5,2%) şi telecomunicaţiile (-4,5%).

    Cele mai mari trei companii din Europa Centrală şi de Est sunt Polski Koncern Naftowy Orlen din Polonia, din domeniul petrol şi gaze, MOL Ungaria şi Skoda Auto Cehia.

    Grupul Coface este unul dintre liderii mondiali în asigurările de credit.

  • Mai bine de 15% dintre distribuitorii de produse IT s-au închis

    “Contracţia veniturilor şi concurenţa peste medie înregistrată în sectorul distribuţiei de produse IT şi software şi-au lăsat amprenta asupra evoluţiei companiilor pe parcursul anului 2013. Mai exact, 15% dintre companiile analizate şi-au încetat activitatea pe parcursul anului 2013, acestea având o medie de 10 ani de activitate, o cifră de afaceri cumulată de 313 milioane de lei (70,8 milioane de euro – n.r.), în condiţiile în care datoriile totale erau de 336 milioane de lei (76 milioane de euro – n.r.). Ponderea valorică a companiilor care şi-au încetat activitatea pe parcursul anului 2013 este de aproximativ 6% din cifra de afaceri înregistrată la nivel sectorial”, se arată într-o analiză realizată de Coface.

    Compania a analizat 1.266 de companii care activează în sector distribuţiei de produse IT şi software. Numărul şi calibrul companiilor care şi-au încetat activitatea în 2013 este aproape similar cu cel al companiilor nou-înfiinţate în sector pe întreaga perioadă 2009-2012.

  • Aproape 6.000 de firme au intrat în insolvenţă în primele trei luni ale anului

    “Din analiza Coface, realizată pe baza datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, rezultă că în primul trimestru din anul curent s-au deschis 5.929 de proceduri noi de insolvenţă, în scădere cu aproximativ 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, când s-au deschis 6.910 de insolvenţe noi, şi cu 17% mai puţin decât în trimestrul I al anului 2012”, se arată într-un comunicat al Coface.

    “Primele 10 sectoare care înregistrau şi în ultimii ani cel mai mare număr al firmelor aflate în insolvenţă rămân neschimbate, singurele modificări fiind la nivel de ordine în cadrul topului, dar cu variaţii de una, maximum două poziţii.”

    Din punctul de vedere al firmelor cu cifre de afaceri de peste un milion de euro, raportul arată că 167 de firme au intrat în insolvenţă în primul trimestru, comparativ cu 192 înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Studiul mai notează că Bucureşti şi zonele de sud şi centru ale ţării concentrează jumătate din firmele intrate în insolvenţă anul acesta.

  • Romania, pe locul al doilea anul trecut în Europa Centrală şi de Est după rata insolvenţelor la numărul de firme active

     Cea mai mare rată din regiune a înregistrat-o Serbia, cu 7,61%, pe fondul unui efect de bază însă, având un număr reduse de companii active, reiese dintr-un raport al Coface.

    În România au fost deschise anul trecut 27.145 de insolvenţe, dublu faţă de Ungaria şi de 300 de ori mai mult decât în Polonia, în condiţiile în care numărul firmelor active este de patru ori mai mare.

    “Fenomenul insolvenţelor a luat amploare pe plan local, în special în perioada post-criză a ultimilor cinci ani, în condiţiile în care România generează aproximativ 40% din totalul insolvenţelor deschise pe parcursul anului 2013 în Europa Central Estică, cu o pondere de doar 6% în totalul firmelor active din regiune”, a declarat într-un comunicat Constantin Coman, Country Manager Coface România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leszek Balcerowicz vine în România la Conferinţa de Risc de Ţară, organizată de Coface şi Mediafax

    Pentru 2014, specialiştii Coface estimează o tendinţă pozitivă a riscului în economiile avansate, dar şi tensiuni persistente în ţările mari emergente. După o reajustare post-criză între ţările avansate şi cele emergente, în 2014 riscurile de ţară la nivel mondial sunt setate să se schimbe, în conformitate cu un model mai clasic. În ţările avansate, riscurile sunt de stabilizare, încurajate de o creştere destul de dinamică în SUA (estimată la 2,4% în 2014), începutul unei redresări în zona Euro (+0,9%) şi a creşterii confirmate din Japonia (+1,4%). În ceea ce priveşte ţările în curs de dezvoltare, rata de creştere va spori uşor (+4,7%), dar acestea vor rămâne sub media perioadei 2000 – 2011.

    O sinteză a implicaţiilor mediului economic global asupra celui din Europa şi România va fi dezbătută în cadrul Conferinţei de Risc de Ţară, un eveniment Coface de tradiţie şi de referinţă pentru mediul de afaceri din România, care va avea loc pe data de 9 Aprilie 2014, la Hotelul Hilton din Bucureşti, salon Le Diplomate.

    La ediţia din acest an sunt aşteptaţi 300 de participanţi, reprezentanţi de prim rang atât ai mediului de afaceri intern, cât şi internaţional, experţi în riscul de ţară, specialişti din domeniul academic, bancar, precum şi investitori români şi străini.

    Dintre lectorii deja confirmaţi anunţăm reprezentanţi de seamă ai mediului de afaceri internaţional şi autohton, precum: Prof. Dr. Leszek Balcerowicz – Ex Prim-Ministru Adjunct al Poloniei, Ministru al Finanţelor şi Preşedintele Băncii Naţionale din Polonia; Prof. Dr. Yves ZLOTOWSKI – Economist Şef, Coface; Prof. Dr. Ionuţ DUMITRU – Economist Şef, Raiffeisen Bank şi Vicepreşedinte AAFBR.

    Conferinţa va fi structurată în trei sesiuni pe parcursul zilei.

    Prima dintre acestea va dezbate evenimentele economice ale anului 2013 şi valorificarea potenţialului economic al României, având în calitate de invitaţi, academicieni, experţi în macroeconomie şi risc de tară, ce vor realiza o sinteză a modului în care evenimentele au influenţat economia europeană şi cea autohtonă. Această dezbatere va fi urmată de două mese rotunde. În prima dintre acestea economiştii şefi ai principalelor instituţii bancare se vor concentra asupra motoarelor de creştere sustenabilă, a disciplinei fiscale şi a problematicii creditării, analizând influenţa acestor factori în redefinirea economiei româneşti. Ultima sesiune va aborda modelele eficiente de finanţare a companiilor în contextul economic actual, atragerea fondurilor de capital privat şi identificarea sectoarelor de activitate ce reprezintă adevarate oportunitaţi investiţionale.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface se adresează top managerilor, preşedintilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asuma riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurari, precum şi cercetătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit.

    Pentru a participa la Conferinţa de Risc de Ţară 2014, vă rugăm să completaţi formularul de înregistrare online.

    În plus, dacă vă înregistraţi până la data de 14 Martie 2014, veţi beneficia de un discount de Early Bird de 15%, alături de o reducere în funcţie de numărul de persoane înscrise din partea companiei dumneavoastră.

    Mai multe informaţii despre conferinţă puteţi afla accesând website-ul evenimentului.

  • Aproximativ un sfert din companiile insolvente în anul 2013 erau profitabile

    Un element esenţial este că nu subperformanţa financiară a pus capăt activităţii acestor firme (cu siguranţă aceasta a contat, dar nu a jucat un rol crucial în determinarea insolvenţei), ci mai degrabă deciziile defectuoase de management al riscului de credit, gestiunea trezoreriei nete şi finanţarea oportună a ciclului de exploatare, lipsa de capitalizare şi procesul continuu al dezinvestirii în companiile respective.

    “Din analiza noastră, aproximativ un sfert din companiile insolvente în anul 2013 erau profitabile sau înregistrau o lichiditate teoretică pozitivă (capital de lucru pozitiv)”, arată compania de rating şi consultanţă Coface.

    Conform datelor preliminare publicate de Buletinul Procedurilor de Insolvenţă şi în baza metodologiei Coface, anul trecut s-au deschis 26.372 de proceduri noi de insolvenţă, în creştere cu aproximativ 2% faţă de anul anterior, când s-au deschis 25.842 de insolvenţe. Datele sunt preliminare, urmând ca cifrele finale să fie confirmate până la sfârşitul primului trimestru al anului curent.

    În urma calculelor proprii, Coface estimează că numărul real al procedurilor de insolvenţă nou deschise în anul 2013 este de 27.145, creşterea reală faţă de anul anterior oscilând în jurul a 5%. “Ritmul deschiderii acestor proceduri s-a accelerat în trimestrul al IV-lea, creşterea fiind alimentată de efectul negativ propagat de intrarea în insolvenţă a unui număr record de firme medii şi mari, precum şi, probabil, intenţia unor companii de a grăbi demararea insolvenţei pe fondul schimbărilor iminente ale codului insolvenţei. Astfel, datele preliminare confirmă un avans de 12% al insolvenţelor deschise în trimestrul al IV-lea din anul 2013, comparativ cu acelaşi trimestru din anul anterior, iar estimarile Coface pentru datele finale plasează creşterea la peste 20%”, consideră reprezentanţii Coface.