BusinessMagazin

Tag: Coca-Cola

  • Criza a fost trăită diferit pe piaţa băuturilor răcoritoare: Coca-Cola şi Pepsi au scăzut cu peste 11%, Aqua Carpatica are un avans de 33%, iar producătorul Borsec nu scade

    ♦ Producătorii Coca-Cola şi Pepsi sunt singurii jucători din topul celor mai mari companii de pe piaţa băuturilor răcoritoare care au înregistrat în 2020 scăderi de peste 10% ale cifrelor de afaceri.

    Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi non-alcoolice din România, şi Qua­drant-Amroq Be­vera­ges, producătorul mărcii de suc Pepsi, aflat pe a doua poziţie în topul celor mai mari pro­ducători de băuturi nonalco­olice, au mers în jos în acelaşi ritm în 2020, ambele înregistrând o scădere a cifrei de afaceri de 11%.

    Astfel, Coca-Cola HBC România, cu trei fabrici pe plan local, a avut venituri de 2,4 miliarde de lei în 2020 şi Quadrant-Amroq Beverages a avut venituri nete de 947 de milioane de lei, coborând sub miliardul pe care tocmai îl obţinuse în 2019, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Oficialii Coca-Cola HBC România spun că instabilitatea sectorului HoReCa a fost una dintre cele mai mari provcări cu care s-au confruntat anul trecut, pe care o simt şi acum, pentru că „zeci de mii de clienţi încă sunt puternic afectaţi de re­stric­ţiile impuse pentru siguranţa tuturor“. 

    „Provocarea cea mai mare este să ră­mânem competitivi într-o piaţa aflată în con­tinuă schimbare şi să rămânem în topul listei. Presiunea financiară îşi spune cu­vân­tul, observăm modificări în compor­ta­mentul şi alegerile pe care le fac cum­pără­to­rii“, au spus reprezentanţii companiei Coca-Cola HBC România. Ei au răspuns la în­trebările ZF cu ocazia întocmirii unei noi ediţii a catalogului „Cei mai mari jucători din economie“.

    În ceea ce priveşte profitul net al com­pa­niei Coca-Cola HBC România, acesta a scăzut cu 14% faţă de anul anterior, până la 335 mil. lei. Profitul net al Quadrant-Amroq Beverages s-a redus de peste 13 ori, până la 5,4 mil. lei, în 2020.

    De altfel, Romaqua Group, cel mai mare jucător de pe piaţa românească de apă mi­nerală şi bere, a rămas la un nivel constant (843 mil. lei în 2019 şi 841 mil. lei în 2020) într-un context economic mai puţin favorabil, dată fiind pandemia de COVID-19, care a venit la pachet cu restricţiile de circulaţie.

    Totodată, din top 10 cei mi mari jucă­tori de pe piaţa de băuturi nonalcoolice au mai înregistrat scăderi companiile Euro­pean Drinks (-2,3%), producătorul Izvorul Mi­nunii, La Fântâna (-7,8%) şi Perla Harghitei (-7,1%).

    Însă, sunt şi companii din top care au avut creşteri importante în 2020, cea mai mare fiind a companiei Carpathian Springs, deţinută de antreprenorul Jean Valvis. Producătorul Aqua Carpatica a avut un avans de 33% faţă de anul anterior, ajungând la 379 de milioane de lei şi, astfel, clasându-se pe locul 5 în top, după ce a urcat o poziţie în clasament.

    De altfel, Maspex, care are în portofoliu Tymbark şi Tedi, a crescut cu 6,5% până la 685 de milioane de lei şi Alconor Company a crescut cu 16,8% până la 139 de milioane de lei.

    Cererea pe piaţa băuturilor răcoritoare a fluctuat în 2020, deoarece consumul s-a mutat acasă, după ce HoReCa s-a închis, iar traficul din retail a scăzut în urma restricţiilor de circulaţie impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului. 

     

  • Agroland l-a numit pe Adrian Hutiu, fost manager în cadrul Coca-Cola, în funcţia de Director de Operaţiuni şi a adus-o în echipa de marketing pe Anca Gorgan, fost Manager pe Social Media la imobiliare.ro

    Reţeaua de magazine Agroland l-a numit pe Adrian Hutiu în funcţia de Director de Operaţiuni (COO), acesta fiind responsabil cu elaborarea strategiei de dezvoltare şi de creştere a gradului de inovaţie.

    Noul COO a lucrat timp de 25 de ani în cadrul Coca-Cola Hellenic, unde a ocupat numeroase funcţii de management în cadrul departamentelor de vânzări, marketing şi logistică.

    Absolvent al Universităţii Politehnice din Timişoara, Facultatea de Management în Producţie, Adrian Hutiu are la activ diferite cursuri de specializare în domeniu, iar în 2002 a obţinut certificarea în management din partea Open Business School, din Anglia.

    „În prezent, suntem într-o etapă de extindere a echipei, pentru că avem nevoie de mai mulţi oameni talentaţi, care să sprijine creşterea Agroland. Încă din 2019, am intrat într-un proces mai rapid de dezvoltare, ale cărui roade am început să le culegem de anul trecut. Adrian Hutiu are un parcurs profesional care ne-a impresionat, atât ca rezultate, cât şi ca timp petrecut în aceeaşi companie. Sunt convins că este exact profesionistul dedicat de care aveam nevoie şi că am pornit pe un drum plin de realizări, împreună”, a declarat Horia Cardoş, fondator şi Director General al Agroland. 

    Extinderea echipei Agroland a inclus-o şi pe Anca Gorgan, fost Manager pe Social Media al site-ului imobiliare.ro, care s-a alăturat echipei de marketing la finalul lui aprilie. 

    „Odată cu listarea acţiunilor Agroland, în martie, am observat că tot mai multe persoane experimentate aplică pe poziţiile de management pe care doream să le ocupăm. Ştiam că această nouă etapă va aduce cu sine şi nevoia de-a face angajări, dar am fost plăcut impresionat de candidaţii foarte bine pregătiţi care au venit spre noi. Adrian Hutiu ni s-a alăturat în urma unei serii de interviuri care a durat două luni, iar pe viitor suntem decişi să procedăm la fel de riguros în alegerea noilor colegi. Experienţa Ancăi Gorgan ne va ajuta la dezvoltarea semnificativă a prezenţei în social media a Agroland, unde fiecare companie care vizează milioane de clienţi trebuie să aibă mesaje constante şi convingătoare”, a conchis Horia Cardoş.

    Reţeaua Agroland s-a extins cu cinci noi magazine tip MEGA în primul trimestru al anului în curs. În acelaşi timp, cifra de afaceri s-a majorat cu 30%, la 45 milioane lei.

    Agroland este cea mai mare reţea de magazine cu produse pentru gardening, pet care şi hobby farming din România, are capital 100% românesc şi a fost fondată în 1997, la Timişoara, de către antreprenorul Horia Cardoş. În prezent, reţeaua Agroland are peste 250 de unităţi, localizate în 29 de judeţe, şi peste 2.200.000 de clienţi an.

    Grupul Agroland a înregistrat o cifră de afaceri de 38,4 milioane de euro, la finele lui 2020, şi are peste 300 de angajaţi.

  • Reducerea obezităţii costă: Polonezii sunt indignaţi de creşterea preţului băuturilor răcoritoare Coca-Cola şi Pepsi după introducerea taxei pe zahăr

    De la începutul acestui an, Polonia a impus o nouă taxă pe băuturile îndulcite, determinând o creştere puternică a preţurilor Coca-Cola şi Pepsi, scrie Politico.

    Guvernul spune că taxa este necesară în lupta contra obezităţii, însă consumatorii şi companiile cred că este doar o nouă cale de a acoperi găurile din bugetul ţării pe seama lor.

  • Ce puteţi citi în noua ediţie a Business MAGAZIN – VIDEO

    • În cele aproape trei decenii de activitate pe piaţa locală, companiile Coca-Cola România şi Coca-Cola HBC România, parte din sistemul Coca-Cola, s-au implicat activ nu doar în dezvoltarea businessului cu milioane de consumatori, ci şi în sprijinirea comunităţilor locale, prin investiţiile anuale de peste 1 milion de euro realizate în plan local pe zona de CSR. Anul acesta a reprezentat un nou început, prin care reprezentanţii celor două entităţi au hotărât să îşi unească eforturile pentru a continua, sub aceeaşi platformă, alături de angajaţi şi de ONG-urile partenere, proiectele de mediu şi implicare în viitorul societăţii româneşti. Cum se traduce solidaritatea în cifre?
    • Expaţii români – câteva mii sau poate chiar zeci de mii împrăştiaţi în diverse colţuri de lume – iau pulsul economiei mondiale în mediile de business internaţionale şi descoperă culturi şi ţări noi în carierele lor. Sunt oameni care au făcut înconjurul globului, care au „mâncat business pe pâine” şi tocmai de aceea am vrut să vedem care sunt perspectivele economiei locale prin ochii lor. Astfel, cu ajutorul a opt expaţi am reuşit să creionăm un eseu, o caracterizare a României de azi şi, poate, de mâine.
    • Asigurătorul austriac Vienna Insurance Group, prezent pe piaţa locală din România cu trei companii de asigurări, Omniasig, Asirom şi BCR Asigurări de Viaţă, vede în continuare un potenţial uriaş de dezvoltare pe piaţa din România, dar şi în regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE) după cum a explicat Elisabeth Stadler, CEO al VIG.
    • Munca de acasă şi distanţarea fizică şi socială impusă pentru combaterea pandemiei de COVID-19 redesenează modul în care companiile sărbătoresc Crăciunul anul acesta, cele mai multe îndreptându-se către cadouri atât pentru angajaţi, cât şi parteneri, în condiţiile în care nu pot organiza petreceri de sfârşit de an, team-buildinguri sau alte activităţi de socializare. Cum va arăta Secret Santa anul acesta?
    • Poate citi şi 100 de CV-uri fără să se plictisească, nu descalifică un CV după cum arată şi nu se opreşte până nu îşi îndeplineşte misiunea de a găsi cei mai potriviţi noi colegi pentru echipa unei companii. Este un asistent virtual pentru programare şi se numeşte FiveKeep, acesta fiind lansat oficial acum două săptămâni de către compania Vendax din Braşov în urma unei investiţii totale de circa 250.000 de euro. Care este povestea afacerii?

    Citiţi despre toate aceste subiecte, dar şi despre multe altele, în noua ediţie a Business MAGAZIN.

     

  • Cum se traduce sustenabilitatea în cifre?

    În cele aproape trei decenii de activitate pe piaţa locală, companiile Coca-Cola România şi Coca-Cola HBC România, parte din sistemul Coca-Cola, s-au implicat activ nu doar în dezvoltarea businessului cu milioane de consumatori, ci şi în sprijinirea comunităţilor locale, prin investiţiile anuale de peste 1 milion de euro realizate în plan local pe zona de CSR. Anul acesta a reprezentat un nou început, prin care reprezentanţii celor două entităţi au hotărât să îşi unească eforturile pentru a continua, sub aceeaşi platformă, alături de angajaţi şi de ONG-urile partenere, proiectele de mediu şi implicare în viitorul societăţii româneşti. Ce urmează acum?

     

    Unul dintre de responsabilitate socială ale sistemului Coca-Cola în România este programul După Noi, lansat în 2016, la iniţiativa Coca-Cola HBC România, companie care deţine, în Ţara Dornelor, la Poiana Negrii, fabrica de îmbuteliere a apelor minerale Dorna, Dorna Izvorul Alb şi Poiana Negri.

    „Ideea a apărut natural. De fiecare dată când îi vizitam pe colegii noştri de acolo rămâneam profund impresionaţi de acele locuri. De oameni, de poveştile lor, de tradiţiile frumoase şi bine păstrate. Ne-am dat seama că ne întâlneam cu o moştenire culturală unică şi am decis că este de datoria noastră să o facem cunoscută şi să ajutăm la păstrarea ei. Aşa a apărut După Noi, un program a cărui misiune este să contribuie la schimbarea în mai bine pe care să o lăsăm în urma noastră”, povesteşte Alice Nichita, Public Affairs and Communication ManagerCoca-Cola HBC România.

     Astfel, După Noi a pornit cu o iniţiativă amplă de a promova şi cultiva obiceiurile, meşteşugurile şi potenţialul turistic din Ţara Dornelor, zona de unde izvorăşte apa pentru produsele Dorna, Dorna Izvorul Alb şi Poiana Negri. Ţara Dornelor a fost însă doar începutul. Treptat, programul s-a extins şi în alte domenii în care compania a sesizat nevoia de implicare pentru a ajuta comunităţile locale. Printre iniţiativele din portofoliul După Noi se numără, de pildă: ThinkBIGăr, proiectul de reamenajare a traseului eco-turistic din zona cascadei Bigăr, dezvoltat la iniţiativa angajaţilor de la fabrica Coca-Cola HBC din Timişoara, prin intermediul căruia a fost posibilă reaşezarea pe harta turistică a unui obiectiv extrem de valoros şi totodată dublarea numărului vizitatorilor; Poveşti din Ciocăneşti, un serial online despre viaţa oamenilor din Ciocăneşti, singurul sat-muzeu din România din proiectul După Noi; Muzeul Viu de la Tecşeşti, proiect în care compania este parteneră, dar şi Via Transilvanica şi Şcoala de Mers pe Munte. Ulterior, în 2018 au fost lansate, sub umbrela „După Noi, strângem tot noi”, o serie de iniţiative de educare şi încurajare a colectării separate a deşeurilor, în urma cărora au luat naştere mai multe proiecte precum Big Belly, Harta Reciclării şi diverse campanii desfăşurate în cadrul celor mai mari festivaluri din România.

    La 4 ani distanţă, în 2020, anul în care mediul de business românesc a fost mai unit ca niciodată, companiile Coca-Cola HBC România şi Coca-Cola România fac la rândul lor front comun pentru a duce mai departe programul După Noi, sub filosofia #NuNeOprimAici, prin care sistemul Coca-Cola îşi întăreşte promisiunea de a continua să acţioneze pentru un viitor mai sustenabil, având patru direcţii principale de interes. „Anul acesta, ne luăm un angajament în plus: să nu ne oprim aici. «După Noi» a devenit platforma de sustenabilitate a Sistemului Coca-Cola în România, format din companiile Coca-Cola HBC România şi Coca-Cola România. Ne unim eforturile pentru o viziune comună – să facem o diferenţă în comunitate, prin protejarea mediului înconjurător, a resurselor de apă, prin dezvoltarea comunităţilor şi susţinerea tinerilor. #NuNeOprimAici e felul nostru de a spune că e important să credem într-o lume mai bună ca s-o putem construi. La nivel strategic, am avut dintotdeauna o agendă de sustenabilitate comună, iar iniţiativele noastre se adresau unor cauze similare. De aceea am considerat firesc acest pas de a aduce împreună, sub aceeaşi umbrelă de acţiune şi comunicare, toate iniţiativele noastre locale şi eforturile comune de sustenabilitate”, notează Constantin Bratu, Public Affairs & Communication Manager Coca-Cola România.

    Alice Nichita, public affairs & communication manager Coca-Cola HBC România: „Împreună, ca Sistem, am sprijinit şi continuăm să creştem proiecte care pot contribui la un mâine mai bun. Investiţiile se traduc fie în donaţii directe, în bani sau băuturi, fie în resurse alocate pentru dezvoltarea de programe inovatoare, care pot ajuta comunitatea în momentele dificile.”

    Constantin Bratu, Public Affairs & Communication manager Coca-Cola România: „Credem că fiecare poate produce o schimbare. Ce este important este să găsim punctele forte ale unei companii şi să folosim toate resursele pe care le avem la dispoziţie, pe lângă cele financiare – timp, echipe, cunoştinţe şi capabilităţi – pentru a oferi sprijin şi pentru a lăsa un «După Noi» mai bun generaţiilor următoare.”

    Unul dintre principalele motoare ale acestor proiecte este reprezentat de echipele celor două companii, care însumează un număr mediu total de 1.528 de angajaţi. „Primim constant întrebări din partea echipelor despre ce pot şi putem face să intervenim în comunitate atunci când sesizează probleme care afectează oamenii.” Am amintit deja exemplul proiectului de punere în valoare a cascadei Bigăr, care a început de la o idee a angajaţilor noştri de la fabrica din Timişoara. Apoi există colegii noştri care se implică în traininguri pentru tineri, pe care le facem în cadrul proiectului «La TINEri Este Puterea», sau devin mentori – cum s-a întâmplat şi anul acesta în cadrul proiectului de antreprenoriat «Future Makers». Anul acesta a venit cu provocările legate de COVID-19, dar chiar şi aşa am avut colegi care s-au implicat în amenajarea unei unităţi medicale de suport pentru cazurile uşoare, în sprijinirea celor din prima linie cu un echipament care a crescut capacitatea de testare Sars-CoV-2 în Spitalul Municipal Timişoara şi chiar viziere produse la imprimanta 3D din fabrica noastră din Ploieşti. Dacă e să exemplificăm prin cifre, în anul 2019, mai bine de 10% din angajaţii noştri au fost implicaţi în acţiuni de voluntariat”, spune Constantin Bratu.

    Un sprijin important pentru dezvoltarea celor patru piloni ai platformei După Noi vine şi din partea partenerilor non-guvernamentali cu care compania colaborează. „Pe zona de încurajare a colectării separate partenerii noştri sunt asociaţiile CSR Nest, Viitor Plus şi Alucro. Colaborăm de asemeneaa şi cu GreenPoint Management, care vine din zona organizaţiilor de preluare a responsabilităţii extinse a producătorului. Apoi sunt cei de la Tăşuleasa Social, care sunt alături de noi în proiecte de valorificare a potenţialului turistic şi cultural din zone cum este Ţara Dornelor”, menţionează Alice Nichita. Acestora li se adaugă şi alte nume precum Global Shapers, Social Innovation Solutions, The Social Incubator şi World Wide Fund.

    Anual, investiţiile sistemului Coca-Cola în proiectele de CSR se ridică la peste 1 milion de euro. În 2019, investiţiile totale realizate alături de ONG-urile partenere s-au ridicat la 5,8 milioane de lei, bani direcţionaţi către iniţiative ale celor patru piloni strategici ai platformei După Noi #NuNeOprimAici, respectiv programe care contribuie la protejarea resurselor de apă, protejarea mediului şi creşterea gradului de conştientizare privind importanţa colectării separate, păstrarea valorilor culturale şi a tradiţiilor precum şi susţinerea tinerilor în cariera profesională. „Împreună, ca sistem, am sprijinit si continuăm să creştem proiecte care pot contribui la un mâine mai bun. Investiţiile se traduc fie în donaţii directe, în bani sau băuturi, fie în resurse alocate pentru dezvoltarea de programe inovatoare, care pot ajuta comunitatea în momentele dificile”, notează Alice Nichita.

    Legat de numărul beneficiarilor, reprezentanţii sistemului Coca-Cola spun că acesta se ridică la câteva milioane de români, în cazul beneficiarilor indirecţi, iar în cazul beneficiarilor direcţi, de ordinul zecilor de mii. „De exemplu, doar anul acesta, în cadrul proiectului de colectare separată «Azi pentru Mâine pe Plajă», am avut peste 60.000 de turişti informaţi şi 60 de operatori din sectorul HoReCa implicaţi direct în proiect, fiind dotaţi cu infrastructura specifică de colectare separată. În ediţia de anul trecut a proiectului «Azi pentru Mâine» derulat în şcoli au participat peste 25.000 de elevi, părinţi şi profesori. «Harta Reciclării» are, de asemenea, o componentă educaţională prin care am ajuns la mai bine de 15.500 de elevi. Şi nu uităm nici de cei peste 1.800 de tineri implicaţi în cursurile de dezvoltare personală şi profesională «La TINEri Este Puterea». Acestora li se adaugă cei peste 2.000 de participanţi la sesiunile proiectului «Future Makers», tineri cu idei inovatoare şi aptitudini antreprenoriale”, rezultatele fiind valabile pentru 2019, spune Constantin Bratu.

    Anul acesta, pe fondul incertitudinii şi a imprevizibilităţii aduse de pandemie, reprezentanţii sistemului Coca-Cola spun că, odată cu necesitatea de a gestiona foarte multe nevoi, pe mai multe planuri, proiectele planificate pentru prima parte a anului au fost fie puse pe pauză, priorităţile fiind siguranţa şi sprijinul acordat comunităţii, fie readaptate la noul context. Două exemple în acest sens sunt „Future Makers”, prin care s-au promovat idei de business pentru sprijin în noul context, şi „La TINEri Este Puterea”– aplicaţie mobilă cu traininguri de dezvoltare.

    O altă bornă marcată de cele două companii anul acesta a fost lansarea, pe piaţa locală, a ambalajelor din pet reciclat. „Apele minerale naturale reprezintă 20% din portofoliul nostru de produse, iar odată cu introducerea ambalajului din PET 100% reciclat pentru Dorna şi Poiana Negri am făcut un pas important către ţelul nostru global de reduce impactul ambalajelor asupra mediului”, spune Alice Nichita.

    Iniţiativa vine după o inovaţie anterioară – sticla PET realizată în procent de 30% din materie primă obţinută din plante. „Este o tendinţă la nivelul întregului grup din care facem parte, care a introdus astfel de ambalaje în cinci ţări. Ne dorim să creştem procentul de ambalaje de tip rPET şi pentru asta e nevoie de un nivel de colectare cât mai bun, pentru a avea materie primă de calitate, provenită din procesul de reciclare. Succesul sistemului de garanţie-returnare ar ajuta şi mai mult pentru a beneficia de această materie primă. În paralel, investim în soluţii inovatoare şi regândim toate ambalajele, pentru a reduce cantitatea de plastic. De altfel, încercăm periodic să reducem greutatea ambalajelor noastre. În 2021, ca partea a programului «Doze fără plastic» propunem consumatorilor un nou ambalaj din carton de tip KeelClip pentru tot portofoliul de doze, reducând cu 200 tone cantitatea de folie de plastic pusă pe piaţă”, spune Constantin Bratu. La rândul său, Alice Nichita este de părere că în prezent comparaţiile cu vestul Europei nu ne avantajează. „Motivele pentru care încă suntem departe de ţintele de colectare şi reciclare sunt multiple, dar cert este ca e nevoie de un efort comun, al tuturor părţilor implicate. Responsabilitatea pentru a îmbunătăţi acea cifră de colectare care nu ne place o avem cu toţii şi fiecare dintre noi poate să contribuie. Suntem conştienţi de responsabilitatea noastră şi de aceea ne asumăm ţinte mai ambiţioase decât cele pe care le impune legislaţia, pe care le creştem în fiecare an, până în momentul în care vom ajunge sa recuperăm 1:1 ambalajele băuturilor noastre. Noi ne dorim ca acest lucru să se întâmple în 2030, când ne propunem ca pentru fiecare sticlă sau doză vândută, să ajutăm la colectarea şi la reciclarea unei cantităţi identice de ambalaje. În plus ne asigurăm că 100% din ambalajele noastre sunt reciclabile şi reducem cantitatea de plastic nou folosit, introducând ambalaje din PET reciclat în portofoliul nostru. Însă avem nevoie de obiective mai ambiţioase şi măsuri mai eficiente la nivel de ţară, de aceea am susţinut, împreună cu întreaga industrie, implementarea sistemului de garanţie-returnare a ambalajelor de băuturi. Proiectul este acum în dezbatere publică şi colaborăm cu toate părţile implicate pentru ca sistemul să fie unul coerent şi eficient. El prevede ca pentru fiecare ambalaj din PET, sticlă sau aluminiu să se reţină o garanţie de 50 de bani ce poate fi recuperată prin înapoierea acestui ambalaj la magazin. Dacă vom înţelege că această sumă nu este o taxă în plus, sau o scumpire, ci o motivaţie de a fi mai atenţi la felul în care gestionăm ambalajele după ce le folosim, cred ca vom asista la o îmbunătăţire a colectării deşeurilor reciclabile în România.”

    În 2019, Coca-Cola HBC România a înregistrat o cifră de afaceri de 2,8 de miliarde de lei, iar Coca-Cola România a avut venituri de 94 de milioane de lei. Potrivit celui mai recent raport de sustenabilitate al sistemului Coca-Cola, cifrele reprezentative pentru anul 2019 arată că peste 1,1 miliarde de litri de băuturi produse de companie au ajuns în casele a milioane de români, „menţinând produsele Coca-Cola pe locuri fruntaşe în topul preferinţelor consumatorilor”, conţinutul de zahăr la nivelul portofoliului de băuturi carbonatate a scăzut cu 11% în 2019, comparativ cu anul de referinţă 2015, 13% din cantitatea totală de PET folosit în ambalarea produselor companiei a fost PET reciclat, iar 26% PET provenit din surse regenerabile, brandurile de ape minerale naturale Dorna şi Poiana Negri fiind primele ape ambalate în PET 100% reciclat din România. În plus, „măsurile luate în 2019 pentru eficientizarea consumului de resurse se reflectă şi în reducerea cu 1,8% a intensităţii consumului de apă şi cu 2,5% a intensităţii energetice, comparativ cu anul anterior”, notează Constantin Bratu.

    În opinia sa, aşa cum fiecare dintre noi poate produce un impact pozitiv pe anumite zone prin calităţile pe care le are, la fel şi companiile pot aduce un plus de valoare semnificativ concentrându-se pe identificarea unor probleme şi dezvoltând soluţii. „Expertiza pe care o avem în domeniile conexe businessului nostru, experienţa dobândită din activitatea desfăşurată în anumite zone ale ţării şi colaborările noastre cu numeroşi parteneri externi ne-au ajutat să devenim parte din comunitate şi să înţelegem anumite nevoi. În momentul de faţă identificăm trei direcţii principale care au nevoie de implicare din partea tuturor: numărul mare al celor cu probleme cauzate de pierderea slujbelor, fapt cauzat de pandemie, şi managementul deşeurilor de ambalaje şi dezvoltarea tinerilor care este, de asemenea, impactată negativ de tot contextul actual. În industrie lucrăm cu foarte mulţi parteneri, fie din domenii asemănătoare, fie cu experienţe total diferite. Credem că fiecare poate produce o schimbare. Ce este important este să găsim punctele forte ale unei companii şi să folosim toate resursele pe care le avem la dispoziţie, pe lângă cele financiare – timp, echipe, cunoştinţe şi capabilităţi – pentru a oferi sprijin şi pentru a lăsa un După Noi mai bun generaţiilor următoare.”

     

     

    Proiect susţinut de sistemul Coca-Cola. 

  • Schimbări în echipa Coca-Cola HBC România

    Alice Nichita preia rolul de public affairs & communication manager Coca-Cola HBC România şi se va alătura echipei de senior management al organizaţiei începând cu data de 1 septembrie, ca urmare a promovării Irinei Ionescu în funcţia de public affairs & communication manager Coca-Cola HBC Adria. Ea s-a alăturat echipei Coca-Cola HBC România în februarie 2015, deţinând rolul de public affairs manager. Anterior, a lucrat peste 8 ani în consultanţă în afaceri publice şi relaţii guvernamentale, comunicare, management de evenimente şi responsabilitate socială corporativă, coordonând proiecte în industrii diferite, incluzând şi zona de fonduri europene.

    Irina Ionescu s-a alăturat echipei Coca-Cola HBC în 2014, iar înainte a condus propria companie de consultanţă în management şi marketing timp de 7 ani. Anterior acestei experienţe, a făcut parte din echipa The Coca-Cola Company timp de 11 ani, lucrând  în departamentul de marketing, dar şi în cel de afaceri publice şi relaţii guvernamentale (Public Affairs). În noul rol, Irina Ionescu va coordona activitatea de Public Affairs & Communication din trei pieţe (Croaţia, Bosnia şi Herţegovina şi Slovenia).

     

  • Vânzările de Coca-Cola au scăzut în T2 cu aproape 29%, cel mai mare declin din ultimii 25 de ani

    Coca-Cola a suferit cel mai abrupt declin trimestrial din ultimii 25 de ani, vânzările dintre lunile aprilie şi iunie scăzând astfel cu 28% până la 7,2 miliarde de dolari, potrivit Financial Times.

    Multinaţionala din Statele Unite a anunţat că va renunţa la brandurile „zombie” ca parte a eforturilor de protejare a brandurilor esenţiale, urmând să mărească investiţiile în viitorul apropiat. Brandurile „zombie”, fără prea mare vizibilitate, aduc doar 2% din totalul veniturilor companiei.

    Ultimele date vin în contrast cu faptul că multinaţionala a înregistrat rezultate satisfăcătoare în timpul ultimei crize financiare. Veniturile din cadrul Coca-Cola au crescut cu 11% în 2008 şi au scăzut cu doar 3% în 2009.

    Preşedintele companiei, James Quincey, a declarat că cererea urmează să îşi revină în lunile următoare în ciuda faptului că numărul de cazuri cu coronavirus continuă să crească pe întreg teritoriul planetei. De asemenea, volumul la nivel global şi-a revenit după un declin de 25% în aprilie şi 10%.

    Între timp, PepsiCo – principalul rival al celor de la Coca-Cola – a înregistrat rezultate mai bune, compania fiind susţinută în această perioadă de vânzările de snack-uri.

     

  • Miruna Smeureanu, marketing director Coca-Cola România: „Diversitatea echipei, a punctelor de vedere sunt întotdeauna un factor esenţial pentru dezvoltarea profesională”

    „Când mă gândesc la realizări, primul lucru care îmi vine în minte este echipa de profesionişti cu care lucrez – oameni extrem de pasionaţi de ceea ce fac, care lucrează cu entuziasm şi privesc mereu cu interes şi curiozitate fiecare nou proiect”, spune Miruna Smeureanu, marketing director, Coca-Cola România.

    Pentru anul în curs, ea şi-a propus să dezvolte în continuare „spiritul unic, curajul şi drive-ul care ne definesc echipa. Continuăm să inovăm, să depăşim limitele, să creăm experienţe, să construim”. Marketing directorul de la Coca-Cola România spune că în ultimii ani a sesizat o schimbare de paradigmă – „toţi am început să facem alegeri mult mai informate, influenţate tot mai mult de valorile promovate de branduri şi de conduita companiei care le pune pe piaţă. Cred că rolul brandurilor a evoluat şi aşteptările de a promova comportamente sustenabile, idei şi valori care pot construi o societate mai bună pentru toţi sunt tot mai mari”.

    În opinia Mirunei Smeureanu, companiile pregătite pentru viitor au înţeles un lucru esenţial: complementaritatea dintre femei şi bărbaţi, diversitatea echipei, a punctelor de vedere sunt întotdeauna un factor esenţial pentru dezvoltarea profesională. „Probabil că oamenii de ştiinţă pot explica argumentat care sunt atuurile femeilor şi ale bărbaţilor şi cum se aplică ele în business. Între timp, realitatea a demonstrat că genul nu trebuie să fie un criteriu pentru a judeca performanţa în afaceri, pentru a oferi sau nu şanse. Cred că diversitatea şi incluziunea sunt esenţiale pentru un mediu de lucru performant.”

    Profilul Mirunei Smeureanu a fost inclus recent în topul 105 Cele mai puternice femei din  business realizat de Business MAGAZIN.

  • Mihaela Hoffman, Coca-Cola HBC România: „Succesul în carieră ţine de atitudine, de modul de a gândi, de a învăţa de la oamenii care ştiu mai multe decât tine”

    Cu o echipă de 66 de oameni pe care îi coordonează în mod direct, Mihaela Hoffman, marketing manager Coca-Cola HBC România, enumeră, printre cele mai recente realizări profesionale, introducerea unor produse noi în portofoliul local al companiei, dar şi transformarea ambalajelor întregului portofoliu al apelor Dorna în ambalaje reciclate 100%.

    Pentru anul în curs spune că şi-a propus o creştere a vânzărilor atât în volum, cât şi în valoare, prin abordarea unui număr mai mare de ocazii de consum. De-a lungul carierei, Mihaela Hoffman a învăţat că, atunci când îţi priveşti jobul doar ca pe un mod de a-ţi câştiga existenţa, fără să îţi placă ceea ce faci şi fără să depui eforturi pentru a te dezvolta pe tine şi pe cei din jur, nu reuşeşti să creşti şi să aduci valoare adăugată, iar diferenţele dintre oameni, din punct de vedere profesional, ţin de determinarea acestora şi de deciziile pe care le iau, în timp ce calităţile aduse de fiecare membru al echipei depind de personalitate. „Nu putem spune că o femeie are anumite calităţi pe care nu le are un bărbat şi invers.”

    Despre echilibrul între viaţa profesională şi cea personală crede că nu este greu de atins, atât timp cât îţi place ceea ce faci. „Fii curioasă, curajoasă, pune pasiune în tot ceea ce faci şi învaţă încontinuu din zone diverse!”, este sfatul său pentru tinerele aflate la începutul carierei. „Cred că cel mai important este să câştigi experienţă, să ai tot timpul în jur oameni de la care să poţi învăţa şi care să te inspire în procesul tău de dezvoltare.”

    În opinia sa, „succesul în carieră ţine de atitudine, de modul de a gândi, de a învăţa de la oamenii care ştiu mai multe decât tine. O carieră se construieşte cu răbdare, cu mult efort dozat în paşi mici, dar constant.”

  • Zuckerberg a rămas fără 7 miliarde de dolari într-o singură zi. Ce s-a întâmplat ar putea declanşa o adevărată revoluţie în social media

    O mare parte dintre companiile care îşi fac publicitate au decis să boicoteze reţeaua socială Facebook şi să renunţe la publicitate pe aceasta. Cel mai recent anunţ în acest sens a fost al Coca-Cola, potrivit Business Insider.
    Ca urmare a boicotului, preţul acţiunilor Facebook este în scădere, la fel şi averea lui Mark Zuckerberg.

    Averea netă a lui Zuckerberg ar fi scăzut cu 7,21 miliarde de dolari sâmbătă, 27 iunie, în timp ce acţiunile Facebook au scăzut cu mai mult de 8% la finalul zilei de tranzacţionare de vineri.

    Campania împotriva Facebook se numeşte #StopHateforProfit. CEO-ul Coca-Cola, James Quincey, a declarat că publicitatea pe social media va fi oprită timp de 30 de zile cât timp îşi regândesc politicile.

    „Nu este loc de rasism în lume şi nu este loc de rasism pe social media”, a scris Quincey pe site-ul Coca-Cola. „Coca-Cola va  pune pe pauză toate reclamele plătite pe toate platformele de social media pentru cel puţin 30 de zile. Ne folosim de această perioadă pentru a reevalua politicile de advertising şi a vedea eventualele lucruri pe care le avem de revizuit. Ne aşteptăm la mai multă responsabilitate şi transparenţă de la partenerii noştri din social media.”

    Campania #StopHateforProfit a fost lansată pe 19 iunie ca urmare a morţii lui George Floyd în Minneapolis şi ale declaraţiilor făcute de unii politicieni pe reţelele sociale, inclusiv de Donald Trump.


    Campania îi presează pe cei care cumpără publicitate pe Facebook să îşi regândească aceste cheltuieli până când vor exista nişte politici de moderare mai stricte ale postărilor.
    Corporaţii uriaşe, printre care Unilever, Hershey, North Face, Verizon şi multe altele, fie au făcut o pauză, fie şi-au oprit cheltuielile de publicitate pe Facebook şi pe alte platforme.

    Se pare că strategia a funcţionat – Zuckerberg a anunţat că vor modera postările politicienilor care încalcă regulile, spre exemplu discursurile de ură sau violente. Până acum compania  refuzat să se implice în astfel de discuţii.