BusinessMagazin

Tag: coada

  • De ce americanilor le place să stea la coadă?

    Activitate necesară şi obligatorie cândva pentru unii pentru a-şi procura produse de bază, statul la coadă e o adevărată plăcere pentru alţii, care preferă să aştepte liniştiţi în faţa unui magazin, chiar şi în cazurile în care ar putea rezerva online ce doresc.

    Statul la coadă este considerat o activitate plăcută în special de tineri şi adolescenţi, scrie New York Times. Unora le place pentru că le permite să câştige bani fără a face ceva care i-ar putea duce la probleme cu poliţia, altora pentru sentimentul de comunitate care se creează între cei care aşteaptă să le vină rândul la cumpărături. Mai sunt şi cei cărora le place sentimentul împlinirii care-i încearcă atunci când pun mâna pe produsul dorit după efortul depus prin statul la coadă vreme de ore în şir ori aşteptarea şi incertitudinea obţinerii produsului dorit.

    Statul la coadă de plăcere este o tendinţă care se remarcă în diferite zone ale lumii, de la New York la Londra sau Tokio ori Berlin, mai ales în faţa magazinelor de streetwear. Nu puţini tineri sau adolescenţi ajung să stea la rând deoarece declinul mallurilor le-a redus opţiunile în materie de locuri unde şi-ar putea petrece timpul în grup, susţine Noah Callahan-Beyer, redactorul-şef al unei reviste pentru tineri care a publicat un serial despre evoluţia acest fenomen. Coada este astfel privită ca un loc în care poţi sta cu prietenii ori să-ţi faci alţii noi şi care-ţi oferă posibilitatea să te lauzi pe reţelele de socializare online după ce ai reuşit să cumperi produsul dorit.
     

  • Accentul francez a fost desemnat ca fiind cel mai sexy din lume

    În clasamentul realizat de platforma educaţională Babbel, accentul francez a devansat accentele italian şi spaniol, care s-au situat pe următoarele două poziţii. Pe locruile patru şi cinci s-au situat accentele german şi portughez.

    Cel mai nefericit accent, cel considerat a fi cel mai puţin sexy, a ieşit accentul polonez, iar celelalte poziţii de la coada clasamentului au fost ocupate de accentul turc (penultimul), apoi accentele danez, olandez şi rus.

    Topul a fost realizat contabilizând opţiunile a 15.000 de utilizatori ai platformei educaţionale Babbel.

  • Cum să te bagi în faţă la restaurant

    Uneori însă te ajută tehnologia să sari peste rând fără ca alţii să ţi-o poată reproşa, deoarece diverse restaurante sau cafenele au început să introducă posibilitatea comenzilor online cu ridicare din local celor care se grăbesc, scrie Boston Globe.

    Chiar dacă nu este ceva nemaiauzit, căci şi înainte se putea da telefon pentru a comanda ceva cu ridicare ulterioară, elementul de noutate din prezent îl reprezintă site-urile speciale şi aplicaţiile pentru telefoane mobile. Pe lângă clienţii care scutesc nişte timp atunci când vor să mănânce sau să bea ceva, câştigă foarte bine şi localurile, deoarece utilizatorii acestor aplicaţii sau site-uri sunt de regulă loiali, îşi lasă adresa de e-mail la care li se pot trimite oferte speciale şi tind să cheltuiască mai mult.

    Printre restaurantele şi cafenelele americane care au implementat deja acest sistem se numără Starbucks, Taco Bell, McDonald’s, ori tot felul de localuri mai mici, de la altele vegetariene la unele care funcţionează în dubiţe care se tot plimbă din loc în loc.

  • S-a vândut cea mai scumpă maşină nouă din istorie, la un preţ astronomic. A costat mult peste 10 milioane de euro şi arată ca un yacht

    Tocmai când ne obişnuiserăm şi noi cu sume de 2-3 milioane de euro epntru Pagani, Bugatti şi cel mult Mercedes One (un proiect care se lansează într-un an), a apărut acest automobil care ne-a stricat socoteala. Modelul exclusivist al mărcii britanice are o “coadă” (partea din spate) care se termină precum Rolls-urile din 1920 şi asemănătoare yacht-urilor. În faţă e o grilă enormă, pe măsura preţului de vînzare care s-a zvonit zilele astea la Tivoli, în Italia, la Concorso d’Eleganza Villa d’Este.

     

    IATĂ AICI DESPRE CE MAŞINĂ E VORBA ŞI PREŢUL ASTRONOMIC PENTRU CARE S-A VÂNDUT

  • 10 crash teste la care te uiţi cu coada ochiului. Atât de dure, dar atât de utile. Acum salvează vieţi

    Unele dintre aceste teste sunt destul de banale, însă unele dintre ele ne arată nişte lucruri interesante care ne fac să le privim cu interes de mai multe ori la rând. Selecţia clipurilor a fost făcute de cei de la Jalopnik.com. Din aceste crash teste, producătorii învaţă cum ne salvează vieţile.

    IATĂ AICI CELE 10 CRASH TESTE EXTREM DE DURE

  • Care sunt oraşele cu cea mai scăzută calitate a aerului din România

    Ploieşti, Călăraşi şi Bucureşti au fost desemnate oraşele cu cea mai scăzută calitate a aerului din România, potrivit unei cercetări realizate de platforma de anunţuri imobiliare Storia.ro. Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat perceptia cetăţenilor asupra calităţii aerului din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Lista oraşelor evaluate ca având o calitate scăzută a aerului continuă cu Focşani, Galaţi, Slatina, Reşiţa, Bacău, Satu Mare şi Brăila.

    La polul opus, Braşov, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe au fost evaluate ca fiind oraşele cu cea mai bună calitate a aerului din România. Râmnicu Valcea, Piatra-Neamţ, Sibiu, Cluj-Napoca, Piteşti, Slobozia şi Botoşani sunt următoarele în clasament.
    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de peste 40.000 de români ca având cea mai bună calitate a aerului, pe când Bucureşti-Ilfov se află pe ultimul loc, cu cea mai scăzută calitate a aerului din România.

    Cartierele desemnate ca având cea mai scăzută calitate a aerului din România sunt Mihai Bravu din Ploieşti, Mureşeni din Târgu Mureş şi Gara din Slatina. La coada clasamentului intră şi patru cartiere din Capitală: Unirii, Gara de Nord, Ştefan cel Mare şi Moşilor, care ocupă poziţiile patru, şase, nouă şi respectiv zece.

    Pe de altă parte, primele poziţii în clasamentul naţional al cartierelor cu cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău şi Noua din Braşov, urmate de cartierul Valea Aurie din oraşul Sibiu. Din top zece mai fac parte şi patru cartiere din oraşul Cluj-Napoca, şi anume Grigorescu, Gruia, Zorilor şi Andrei Mureşanu. În general, oraşele cu o densitate ridicată a populaţiei sunt şi zonele percepute de cetăţeni ca având cea mai scăzută calitate a aerului.

    Capitala ocupă locul trei în topul oraşelor cu cea mai scăzută calitate a aerului, potrivit cercetării  Storia.ro, în cadrul căreia peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierul în care locuiesc. Zonele din coada clasamentului sunt printre cele mai aglomerate şi intens circulate din Bucureşti: Unirii, Gara de Nord şi Ştefan cel Mare. La polul opus, cartierele Pajura, Dămăroaia şi Băneasa au fost notate de bucureşteni drept zonele din Capitală cu cea mai bună calitate a aerului. Topul continuă cu Vatra Luminoasă, Aviaţiei, Titan şi Domenii.

    În Braşov, cartierele evaluate de localnici ca având cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău, Noua şi Avantgarden. Braşovul Vechi, Centrul Istoric şi Astra urmează în clasament. Cartierele votate de locuitorii Braşovului ca având cea mai scăzută calitate a aerului sunt Calea Bucureşti, 13-Septembrie, Gării şi Triaj.

    Locuitorii oraşului Miercurea Ciuc au notat cartierele Băile Miercurea, Central şi Eroilor ca fiind zonele cu cea mai ridicată calitate a aerului. La polul opus, zonele Ultracentral, Topliţa şi Şumeleu Ciuc au fost evaluate ca având o calitate scăzută a aerului.

    În oraşul Sfântu Gheorghe, cartierele cu cel mai curat aer sunt Simeria şi Semicentral, iar zonele mai puţin favorizate sunt Lenin şi Gării.
    Pentru sibieni, cartierele care ocupă primele poziţii în clasament sunt Valea Aurie, Ştrand şi Calea Poplăcii. Ultimele poziţii din clasament sunt ocupate de zonele Mihai Viteazul, Turnişor, Central şi Broscărie.

    În Cluj-Napoca, zonele cu cea mai bună calitate a aerului sunt Grigorescu, Gruia şi Zorilor, zone incluse şi în top zece cartiere la nivel naţional. Pe de altă parte, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Aeroport, Aurel Vlaicu, Gara şi Centru. În Timişoara, oraş situat pe locul 30 în clasamentul Storia.ro, cartierele Bucovina, Soarelui şi Dacia au fost evaluate de către cetăţeni ca având cea bună calitate a aerului. La polul opus, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Lugojului, Badea Cârţan, Lipovei şi Bălcescu.

    Ploieştenii au votat Albert, Baraolt şi Nord – Spitalul Judeţean ca fiind zonele cu cea mai bună calitate a aerului. Mihai Bravu, Bereasca, bulevardele Bucureşti şi Republicii sunt la coada clasamentului, notate ca zone urbane cu cea mai scăzută calitate a aerului.

    Percepţia asupra calităţii aerului în oraşele din România este cea de-a patra temă a studiului amplu realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research, „Oraşele şi cartiere din România”, ce se va desfăşura până la finalul anului 2017. Până în prezent, 199.621 de români au răspuns chestionarului propus de Storia.ro. Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al calităţii aerului respirat, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

     

  • Oraşele din România cu cel mai mare risc de a te imbolnăvi

    Ploieşti, Călăraşi şi Bucureşti au fost desemnate oraşele cu cea mai scăzută calitate a aerului din România, potrivit unei cercetări realizate de platforma de anunţuri imobiliare Storia.ro. Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat perceptia cetăţenilor asupra calităţii aerului din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Lista oraşelor evaluate ca având o calitate scăzută a aerului continuă cu Focşani, Galaţi, Slatina, Reşiţa, Bacău, Satu Mare şi Brăila.

    La polul opus, Braşov, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe au fost evaluate ca fiind oraşele cu cea mai bună calitate a aerului din România. Râmnicu Valcea, Piatra-Neamţ, Sibiu, Cluj-Napoca, Piteşti, Slobozia şi Botoşani sunt următoarele în clasament.
    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de peste 40.000 de români ca având cea mai bună calitate a aerului, pe când Bucureşti-Ilfov se află pe ultimul loc, cu cea mai scăzută calitate a aerului din România.

    Cartierele desemnate ca având cea mai scăzută calitate a aerului din România sunt Mihai Bravu din Ploieşti, Mureşeni din Târgu Mureş şi Gara din Slatina. La coada clasamentului intră şi patru cartiere din Capitală: Unirii, Gara de Nord, Ştefan cel Mare şi Moşilor, care ocupă poziţiile patru, şase, nouă şi respectiv zece.

    Pe de altă parte, primele poziţii în clasamentul naţional al cartierelor cu cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău şi Noua din Braşov, urmate de cartierul Valea Aurie din oraşul Sibiu. Din top zece mai fac parte şi patru cartiere din oraşul Cluj-Napoca, şi anume Grigorescu, Gruia, Zorilor şi Andrei Mureşanu. În general, oraşele cu o densitate ridicată a populaţiei sunt şi zonele percepute de cetăţeni ca având cea mai scăzută calitate a aerului.

    Capitala ocupă locul trei în topul oraşelor cu cea mai scăzută calitate a aerului, potrivit cercetării  Storia.ro, în cadrul căreia peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierul în care locuiesc. Zonele din coada clasamentului sunt printre cele mai aglomerate şi intens circulate din Bucureşti: Unirii, Gara de Nord şi Ştefan cel Mare. La polul opus, cartierele Pajura, Dămăroaia şi Băneasa au fost notate de bucureşteni drept zonele din Capitală cu cea mai bună calitate a aerului. Topul continuă cu Vatra Luminoasă, Aviaţiei, Titan şi Domenii.

    În Braşov, cartierele evaluate de localnici ca având cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău, Noua şi Avantgarden. Braşovul Vechi, Centrul Istoric şi Astra urmează în clasament. Cartierele votate de locuitorii Braşovului ca având cea mai scăzută calitate a aerului sunt Calea Bucureşti, 13-Septembrie, Gării şi Triaj.

    Locuitorii oraşului Miercurea Ciuc au notat cartierele Băile Miercurea, Central şi Eroilor ca fiind zonele cu cea mai ridicată calitate a aerului. La polul opus, zonele Ultracentral, Topliţa şi Şumeleu Ciuc au fost evaluate ca având o calitate scăzută a aerului.

    În oraşul Sfântu Gheorghe, cartierele cu cel mai curat aer sunt Simeria şi Semicentral, iar zonele mai puţin favorizate sunt Lenin şi Gării.
    Pentru sibieni, cartierele care ocupă primele poziţii în clasament sunt Valea Aurie, Ştrand şi Calea Poplăcii. Ultimele poziţii din clasament sunt ocupate de zonele Mihai Viteazul, Turnişor, Central şi Broscărie.

    În Cluj-Napoca, zonele cu cea mai bună calitate a aerului sunt Grigorescu, Gruia şi Zorilor, zone incluse şi în top zece cartiere la nivel naţional. Pe de altă parte, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Aeroport, Aurel Vlaicu, Gara şi Centru. În Timişoara, oraş situat pe locul 30 în clasamentul Storia.ro, cartierele Bucovina, Soarelui şi Dacia au fost evaluate de către cetăţeni ca având cea bună calitate a aerului. La polul opus, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Lugojului, Badea Cârţan, Lipovei şi Bălcescu.

    Ploieştenii au votat Albert, Baraolt şi Nord – Spitalul Judeţean ca fiind zonele cu cea mai bună calitate a aerului. Mihai Bravu, Bereasca, bulevardele Bucureşti şi Republicii sunt la coada clasamentului, notate ca zone urbane cu cea mai scăzută calitate a aerului.

    Percepţia asupra calităţii aerului în oraşele din România este cea de-a patra temă a studiului amplu realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research, „Oraşele şi cartiere din România”, ce se va desfăşura până la finalul anului 2017. Până în prezent, 199.621 de români au răspuns chestionarului propus de Storia.ro. Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al calităţii aerului respirat, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

     

  • Originile interesante şi nebănuite ale simbolului ”@”, pe care îl folosim cu toţii

    Simbolul @ (a-rond, „coadă de maimuţă”, „at sign – în engleză”), universal şi omniprezent în lumea Internetului de astăzi, are origini interesante şi nebănuite.

    Nu există un nume singular al acestui simbol, dar el a fost asociat cu imaginea unor animale şi în multe limbi are porecle nostime: apestaart – în olandeză „coadă de maimuţă”; kukac – în maghiară „viermişor”; grisehale – în norvegiană „coadă de purcel”; sobachka – în rusă „căţeluş”.

    Vezi aici originile interesante şi nebănuite ale simbolului ”@”, pe care îl folosim cu toţii

  • Cum arată unul dintre cele mai sărace şi violente locuri de pe pământ – GALERIE FOTO

    Unii dintre cei mai săraci locuitori ai capitalei braziliene locuiesc în favele, nişte mahalale care duc lipsă de măsuri minime de sanitaţie.

    Habitanţii favelelor trebuie să stea de obicei la coadă pentru a primi o farfurie de mâncare; numărul lor se ridică la peste 1,4 milioane, adică 22% din populaţia care trăieşte în Rio de Janeiro.

    Brazilienii au promis să modernizeze favelele din Rio de Janiero până în 2020, dar nu s-au ţinut de cuvânt. Rio de Janeiro a devenit sinonim cu furturile şi atacurile violente. Peste 48.000 de furturi au fost înregistrate la poliţe anul trecut, de trei ori mai multe decât în New York. Mai mult, în primele şase luni ale anului au avut loc peste 2000 de crime, cu 14% mai mult decât anul trecut.

    Ţara nu stă bine, nici la capitolul graniţe, atât fizice, cât şi cibernetice. Brazilia fiind vulnerabilă la atacuri teroriste (oameni din peste 200 de ţări vor veni la Jocurile Olimpice, iar graniţa cu Paraguay este vulnerabilă), dar şi la atacuri cibernetice.  

    Vezi în galeria foto în ce condiţii mizere trăiesc oamenii de acolo

    Sursă foto: Daily Mail

  • Cum ar fi să intri, pur şi simplu, într-un magazin să iei ce produse vrei apoi să pleci. Aşa ar putea arăta supermarketul viitorului – VIDEO

    Cum ar fi să intri, pur şi simplu, într-un magazin să iei ce produse vrei de pe rafturi apoi să pleci, fără să mai stai la coadă? Sună prea bine pentru a fi adevărat? Nu chiar. Gigantul american Amazon s-a gândit exact la acest lucru şi după mai mulţi ani de muncă au realizat un supermarket unde poţi intra şi pleca cu produsele pe care le doreşti fără să mai fi nevoit să stai la coadă.

    Magazinul se numeşte Amazon Go, se află chiar lângă sediul companiei, în Seattle, şi este în momentul de faţă în stadiul de pilot, fiind accesibil doar angajaţilor momentan, dar din 2017 va fi deschis şi publicului larg.

    Cum funcţionează? La intrare scanezi cu telefonul un terminal apoi tot ce iei din supermarket este adăugat în portofelul tău virtual şi când ai ieşit ţi se deduce suma din contul tău Amazon.

    Reprezentanţii companiei au spus că magazinul utilizează tehnologii ce sunt implementate în maşinile autonome, folosindu-se de senzori, viziune computerizată (computer vision) şi procese de învăţare (machine learnig) pentru a determina ce produse a luat cumpărătorul de pe raft.