BusinessMagazin

Tag: clima

  • “Legea legilor”. UE va reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu „cel puţin 55%” până în 2030

    „Suntem foarte mulţumiţi de acordul provizoriu încheiat astăzi”, a declarat Joao Pedro Matos Fernandes, ministrul Mediului din Portugalia, care deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE. „Legea europeană privind clima este <<legea legilor>>” care stabileşte cadrul pentru legislaţia UE în materie de climă pentru următorii 30 de ani”, a adăugat el.

    Frans Timmermans, vicepreşedintele executiv al Comisiei şi lider al negocierilor pentru Green Deal, a salutat anunţul ca „un moment de referinţă pentru UE”. „Aceasta este o zi bună pentru oameni şi pentru planetă”, a adăugat el.

    În plus faţă de obiectivul de neutralitate climatică din 2050, acordul de astăzi consolidează cadrul european pentru acţiunea climatică prin introducerea următoarelor elemente: un obiectiv ambiţios în domeniul climatului pentru 2030 de reducere cu cel puţin 55% a emisiilor nete comparativ cu 1990, cu claritate privind contribuţia reducerii şi eliminării emisiilor; recunoaşterea necesităţii de a spori eliminarea emisiilor de carbon a UE printr-un regulament LULUCF mai ambiţios, pentru care Comisia va face propuneri în iunie 2021; un proces pentru stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2040, luând în considerare un buget indicativ pentru gaze cu efect de seră pentru 2030-2050 care urmează să fie publicat de către Comisie; un angajament faţă de emisiile negative după 2050; înfiinţarea Comitetului consultativ ştiinţific european privind schimbările climatice, care va oferi consultanţă ştiinţifică independentă; dispoziţii mai puternice privind adaptarea la schimbările climatice; o coerenţă puternică între politicile Uniunii şi obiectivul de neutralitate climatică; angajamentul de a interacţiona cu sectoarele pentru a pregăti foi de parcurs specifice sectorului, care să descrie calea către neutralitatea climei în diferite domenii ale economiei.

    Acordul UE de miercuri trebuieaprobat oficial de către statele membre şi de legislativ, dar procesul ar urma să fie unul rapid, fără obstacole.

    Acordul vine înaintea summitului climatic al preşedintelui SUA Joe Biden, unde Washington îşi va dezvălui propria ţintă.

  • 200 de milioane de oameni vor fi nevoiţi să migreze din cauza schimbărilor climatice în 2050

    Ziua internaţională a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare (World Science Day for Peace and Development) este sărbătorită în fiecare an pe 10 noiembrie. Tema de anul acesta este încălzirea climei şi consecinţele acesteia asupra societăţilor.

    Schimbările climatice sunt studiate şi în Groenlanda în cadrul proiectului Ariston Comfort Challenge. Cercetătorii din Groenlanda au la dispoziţie casa Ariston Comfort Zone, o construcţie eco şi durabilă, unde învelişul exterior a fost proiectat pentru a susţine o eficienţă energetică ridicată, ce asigură un consum scăzut de energie, menţinând, totodată şi confortul locuitorilor în cele mai dure condiţii meteorologice. Acest adăpost le permite cercetătorilor de la Universitatea din Copenhaga să studieze ecosistemul arctic pe timpul iernii, precum şi consecinţele schimbărilor climatice asupra stratului de gheaţă, a faunei salbatice şi a oamenilor care trăiesc în regiune.

    „Topirea gheţii deschide noi rute, noi itinerarii pentru deplasarea în zonă: chiar şi comunităţile din aşezările de aici recurg la noi mijloace de transport, de la sănii trase de câini la ambarcaţiuni de mici dimensiuni. […] Logistica se va schimba, probabil vor apărea noi porturi şi politicienii locali vor fi nevoiţi să ia măsuri astfel încât bunurile, comerţul şi traficul să fie dirijate către noile rute care nu presupun un consum excesiv de combustibili”, explică Martin Nielsen, lider ştiinţific al Staţiei Arctice.

    Ziua Internaţională a Ştiinţei are ca principal obiectiv implicarea opiniei publice în dezbaterea despre ştiinţă şi dezvoltare.

  • Greenpeace: Planul României privind clima şi energia este neconvingător spre slab

    Potrivit Greenpeace România, Comisia Europeană spune despre documentul final că este incomplet, lipsit de ambiţie, lacunar în puncte critice, unde România ar trebui să-şi arate determinarea de a se desprinde de utilizarea combustibililor fosili.

    „Nu avem aşteptări foarte mari de la acest plan, care este îmbibat cu nuclear, gaz şi cărbune, deşi schimbările climatice ne bat la uşă. Analiza realizată de Comisia Europeană ne demonstrează că autorităţile române sunt total nepregătite în vederea elaborării unui plan eficient. Comisia Europeană ne-a pus în faţa realităţii, ca în povestea faimoasă cu <<Hainele cele noi ale împăratului>>. Planul propus de România este neconvingător spre slab, iar recomandările de până acum ale forului european au fost aproape ignorate. Partea bună este că lucrurile nu vor rămâne sub această formă, pentru că noua Lege Europeană a Climei va aduce ţinte mult mai ambiţioase. Odată implementată, va obliga autorităţile române să grăbească tranziţia energetică, să renunţe la cărbune şi gaze şi să investească în energie verde.” spune Vlad Cătună, coordonator campanii Greenpeace.

    Comisia Europeană sesizează lipsa de ambiţie a României în ceea ce priveşte ţinta pe energie regenerabilă. România continuă să susţină o ţinta scăzută, de 30.7%, deşi potenţialul de energie regenerabilă este mult mai mare, susţin reprezentanţii Greenpeace. Alte probleme sunt progresul slab în privinţa eficientizării energetice, calitatea aerului şi lipsa unui grafic concret pentru eliminarea producţiei de cărbune.

  • Parlamentul UE declară în mod simbolic stare de “urgenţă climatică”

    În favoarea declaraţiei simbolice s-au pronunţat 429 de eurodeputaţi, în timp ce 225 au votat împotrivă, iar 19 s-au abţinut de la vot.

    În contextul modificărilor climatice atribuite poluării, guvernele sunt supuse presiunilor pentru a adopta o serie de măsuri urgente la summitul ONU pe tema climei programat în Spania în perioada 2-13 decembrie.

    “Nu este vorba de politică, este vorba de responsabilitatea comună“, a declarat Pascal Canfin, preşedintele Comisiei pentru Mediu din Parlamentul European.

    Contestatarii proiectului au exprimat obiecţii faţă de cuvântul “urgenţă”, subliniind că este presa drastic.

  • Cel mai cunoscut brand de mobilă din lume cheltuie 100 milioane de euro pentru combaterea schimbărilor climatice

    Totodată, proprietarul brand-ului Inter IKEA, care este responsabil de aprovizionare, a afirmat că a planificat să investească în jur de 100 milioane de euro în proiecte de eliminare a carbonului din atmosferă prin reîmpădurire şi protecţia pădurilor, potrivit sursei citate.

    El a mai spus că noile investiţii vor face parte din strategia sa pentru ca IKEA să devină un factor pozitiv pentru climă până în 2030.

    În septembrie, Grupul Ingka, care deţine majoritatea magazinelor IKEA, s-a angajat să-şi depăşească obiectivul din 2020 pentru a produce la fel de multă energie regenerabilă ca energia pe care o consumă până la sfârşitul anului.

    Peste 400 de firme, inclusiv IKEA, H&M, Coca-Cola şi Sony s-au angajat la o iniţiativă susţinută de U.N., care să contribuie la limitarea încălzirii globale la sub două grade Celsius.

  • Hisense: Vânzările din România vor clasa brandul pe locul trei în Europa

    Distribuitorul MIT Clima, prezent de 9 ani pe piaţa locală şi cu o cifră de afaceri de peste 11 mil. euro anul trecut, a adus în luna aprilie a acestui an brandul de climatizare Hisense şi în România, devenind astfel reprezentantul unic pe piaţa locală.

    MIT Clima estimează că Hisense contribuie în acest an cu circa 35% la realizarea cifrei de afaceri. Peste 2/3 din proiectele Hisense au venit din zona comercială şi industrială – clădiri de birouri, hoteluri, dar şi un proiect aflat în derulare pentru un parc logistic.

    Cele mai importante vânzări pentru brandul Hisense provin din zona Capitalei (45%) şi zona Cluj – Timişoara (35%). Pentru anul următor, MIT Clima îşi propune să crească numărul proiectelor din zona comercială şi industrială, vizând şi partea de Est a ţării.

    Peste 70% din volumul de vânzări provine din zonele Bucureşti şi Constanţa, iar clienţii s-au orientat în special către soluţiile economice din gama Hisense. Planurile pentru anul viitor au în vedere extinderea colaborării cu reţelele de DIY, dar şi creşterea vânzărilor în oraşe precum Cluj, Timişoara şi Iaşi.

    MIT Clima are unul dintre cele mai complete stocuri de produse şi cea mai eficientă livrare din România, prin intermediul celor peste 100 de parteneri care acoperă toată ţara. De asemenea, oferă clienţilor o garanţie extinsă de până la 5 ani pentru toate produsele, în condiţiile montării cu partenerii săi.

    Pe lângă brandul Hisense, compania mai are în portofoliu alte două mărci puternice, cu notorietate pe piaţa din România –  Mitsubishi Electric şi Climaveneta. Peste 50% din cifra de afaceri a Mit Clima este realizată prin comercializarea produselor din portofoliul Mitsubishi Electric, brand care a rămas prima opţiune a clientilor.

    Grupul Hisense a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 15 miliarde de dolari, iar în prezent deţine 16 fabrici în mai multe ţări şi 12 centre de cercetare-dezvoltare. Produsele Hisense sunt vândute în peste 130 de ţări. Compania chineză are peste 75.000 de angajaţi în toată lumea. În 2015, Hisense cumpără o fabrică a companiei Sharp împreună cu dreptul de a folosi acestă marcă în America de Nord şi de Sud.
     
    În 2017, compania chineză cumpără divizia de televizoare de la Toshiba, iar în 2018, Comisia Europeană aprobă achiziţionarea grupului Gorenje.

  • Vreţi să renunţaţi la muncă şi să plecaţi din ţară? Locurile din lume atât de ieftine încât nici nu trebuie să munceşti – VIDEO

    Publicaţia internaţională a publicat un clasament al celor mai frumoase şi mai ieftine locuri în care se poate trăi, potrivit World’s Best Place to Retire in 2019 (Cele mai bune locuri în care să te pensionezi, 2019). Editorii acestui studiu au realizat clasamentul bazându-se pe 13 categorii, incluzând costul vieţii, clima, sănătatea şi altele. Anul acesta, au inclus o nouă categorie: oportunităţile pe care le oferă aceste locuri.

    „Am adăugat această categorie fiindcă ştim că multe persoane sunt interesate să lucreze de la distanţă sau să înceapă să facă ceva nou la pensie”, spune Jennifer Stevens, care a condus realizarea studiului. „Aşadar, considerăm că puterea economiei, gradul de dezvoltare a tehnologiei de conectare la internet precum şi deschiderea autorităţilor locale faţă de micile afaceri au fost luate în calcul”, spune Stevens.

    Aşadar, care sunt primele 10 ţări din clasament?


    1. Panama: aici soarele străluceşte, se ajunge uşor, moneda folosită este dolarul american, îngrijirea medicală este de calitate şi la preţuri modeste, infrastructura este foarte bună – iar conectivitatea la internet este bună. Totodată, ţara vrea să îi atragă pe străini cu reduceri de taxe şi alte stimulente.Un cuplu poate să plănuiască un buget lunar cuprins între 1.765 de dolari şi 2.890 de dolari în Panama City şi mai puţin oriunde altundeva; o persoană singură ar putea ajunge la 20-30% din acest buget.

    2. Costa Rica: nu este de mirare că ţara cu mottoul naţional „Pura Vida” se plasează pe locul doi în acest clasament internaţional – aici viaţa se trăieşte mai ales în aer liber, iar oamenii pescuiesc, joacă golf, fac surf, drumeţii, scufundări şi practică yoga. Aici există şi o comunitate înfloritoare de expaţi, iar datorită stilului de viaţă sănătos, oamenii spun că pierd greutate fără să se străduiască.
    Costurile de viaţă lunare pentru o persoană sunt cuprinse aici între 1.585 de dolari şi 2.960 de dolari. Un cuplu poate să trăiască aici confortabil cu 2.500 de dolari pe lună (sau mai puţin). La un restaurant local poţi să te saturi cu 4-5 dolari, iar o menajeră poate să îţi asigure curăţenia lunară cu doar 50 de dolari.

     

    Vezi mai multe aici 

  • Clima României devine din ce în ce mai periculoasă. Alimentele care vor dispărea

    După ce au analizat evoluţia vremii din ultima sută de ani, meteorologii ne anunţă că lucrurile se schimbă în rău. Pregătiţi-vă tot mai des de fenomene extreme, dar şi de schimbări în agricultură. Ultimii 18 ani au fost cei mai călduroşi din istorie, cu recorduri pe care nu ni le-am fi dorit. 2015 a fost anul cel mai secetos, iar vara lui 2012 a fost cea mai aridă, cu 107 zile tropicale. Temperatura a crescut cu aproape doar grade, enorm spun meteorologii.

    Elena Mateescu, ANM: „Cea mai mare cantitate de precipitaţii înregistrată în 20 de minute a fost în 1989 la Curtea de Argeş, 206 l/mp. În 7 iulie 2018 a fost doar un litru, în 24 de ore.”
     
    Pe de altă parte ierni grele, conform măsurătorilor, n-am mai avut de mult. Cea mai scăzută temperatura înregistrată vreodată în România a fost de -38,5 lângă Braşov, în ianuarie, 1942.
     
    Toate aceste schimbări climatice au venit şi cu fenomene extreme. Elena Mateescu, ANM: „Dacă în 2011 emiteam 1744 de alerte meteorologice de vreme severă imediate, anul acesta în primele zece luni ale anului am emis 4900 de alerte meteorologice, din care numai în vară peste 3 mii.”
     
    Inclusiv hidrologii ne avertizează că va trebui să ne aşteptăm la viituri care nu pot fi anunţate din timp, scrie stirileprotv.ro
     

  • Fenomene meteo EXTREME. Schimbările climatice devin dramatice, iar investitorii speră să se îmbogăţească din asta

    Sectoarele unde aceştia îşi investesc banii oferă o privire asupra zonelor probabile de impact ale temperaturilor în creştere. „În primele faze, oamenii vor începe să se îngrijoreze. Iar randamentele o vor lua în sus“, spune Michael Cembalest, strateg la JPMorgan.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Proiect de lege care prevede evaluarea efectelor negative asupra mediului, aprobat de guvern

    „Prin adoptarea de către Parlament a acestui act normativ, România îşi va îndeplini obligaţiile de transpunere în legislaţia naţională a Directivei 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (Directiva EIA)”, se arată într-un comunicat al Ministerului Mediului.

    Potrivit sursei citate, aspectele vizate de proiectul de lege sunt: evaluarea efectelor negative semnificative ale proiectelor asupra diversităţii biologice, inclusiv în mediul marin; evaluarea impactului proiectelor asupra climei (de exemplu, emisiile de gaze cu efect de seră); expunerea şi rezistenţa proiectelor faţă de accidente majore şi/sau dezastre naturale, riscul producerii unor accidente sau dezastre şi probabilitatea ca acestea să aibă efecte negative semnificative asupra mediului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro