Da, este raspunsul foarte scurt. Da, dar sunt si prea putini si
o buna parte sunt lipsiti de unele atribute esentiale ale clasei,
este raspunsul cat de cat elaborat. Pentru un raspuns complet,
cititi nu numai acest text, ci si discutia de la BUSINESS Club,
eveniment organizat de BUSINESS Magazin.
Clasa de mijloc a lipsit din tabloul primului deceniu de
capitalism al Romaniei, ea aparand undeva la inceputul noului
mileniu. Teodor Furir, directorul Pernod Ricard, leaga direct
plusul de venituri aparut in urma introducerii impozitului unic de
formarea unei clase de mijloc demne de a fi luata in seama, cu
venituri situate intre 8.000 si 15.000 de euro pe an. In 2008
studiile companiilor indicau, luand in calcul numai cifrele
oficiale, fara economia gri sau veniturile anumitor categorii de
muzicanti, ca facand parte din clasa de mijloc circa 20% din
populatie.
Acum, dupa trei ani de criza, aceleasi studii indica
injumatatirea clasei de mijloc; pentru comparatie, mai trebuie spus
ca o realitate economica stabila se cladeste pe o clasa de mijloc
care reprezinta 60% din populatie. Reducerea este evidenta si prin
prisma rezultatelor privind consumul si veniturile cetatenilor: in
februarie 2011, conform unui studiu realizat de MEDNET Marketing
Research Center pe un esantion reprezentativ pentru Bucuresti si
orasele cu peste 100.000 locuitori, 80% dintre oraseni se declarau
afectati intr-o masura oarecare de criza si numai 7% spuneau ca nu
simt efectele crizei economice; statisticile de acest fel trebuie
interpretate si prin fragilitatea veniturilor.
Mai mult, criza a modificat obiceiuri de consum, pentru ca
oamenii cumpara mai putin sau produse mai ieftine, iar taxarea
suplimentara a dus la reducerea numarului de antreprenori.
La acest ultim capitol avem o cifra extrem de surprinzatoare:
din 1992 si pana in 2008 elanurile antreprenoriale ale romanilor au
scazut ingrijorator: la trei ani de la revolutie erau 393.000 de
patroni, conform datelor Institutului Roman de Cercetare a
Calitatii Vietii, iar in 2008 acestia scazusera la 160.000. Sigur
ca pot exista explicatii coerente si logice pentru aceasta
evolutie, cum ar fi transformarea micilor intreprinderi ale
decretului lege 54 in SRL-uri si SA-uri, concentrari de activitati,
cresteri de fiscalitate sau talentul antreprenorilor si puterea
acestora de a rezista pe o piata care un deceniu si mai bine numai
comoda nu a fost. Dar, totusi, scaderea cu aproape doua treimi a
numarului de intreprinzatori ar trebui sa dea de gandit, macar unui
mediu politic preocupat de sporirea incasarilor la bugetul
statului.
“In 2008, pe la jumatatea anului si a perioadei de boom economic
al Romaniei, as fi spus ca Romania are clasa de mijloc si inca una
care se contureaza serios si care incepe sa aiba un cuvant de spus
in dinamica economiei autohtone. Trei ani mai tarziu constat cu
ingrijorare ca acea clasa mijlocie a cam disparut sau, daca nu a
disparut, impactul ei pe piata s-a diminuat simtitor pana la
anulare. Daca in cei cativa ani in care am cunoscut si noi,
romanii, o urma de dezvoltare, clasa de mijloc ajungea undeva la
2,5 milioane de oameni, din studiile sociologice facute, acum cred
ca ea nu ajunge la mai mult de jumatate de milion de romani”, spune
Oana Simon, general manager al producatorului de echipamente Novei
Medical.
Ceva mai optimist se arata Mihail Marcu, presedintele
Consiliului de Administratie al MedLife, care vorbeste de o
crestere spectaculoasa a numarului de clienti. “Serviciile noastre
se adreseaza segmentului de public cu venituri medii spre mari si,
urmarind traiectoria numarului de clienti, vom vedea o crestere de
la an la an, iar in 2010 am trecut de pragul de un milion de
pacienti doar pe segmentul de retail. Si avem semnale puternice din
piata care atesta ca numarul acestor clienti va creste
semnificativ.”