Tag: ciocolata

  • Primele luni ale anului 2018 vin cu vânzări duble faţă de începutul lui 2017 pentru Chocolissimo

    Dublarea vânzărilor din această perioadă se datorează în primul rând colecţiei de produse de primăvară, dedicate exclusive pieţei locale, întrucât „România este singura ţară din grup care sărbătoreşte Mărţişorul” declară Aura Oprea, acţionar Savorisa, compania care deţine brandul Chocolissimo pe piaţa locală.

    Cele mai vândute produse din portofoliul de ciocolată Chocolissimo sunt cele produse pentru segmentul corporate. „Cele mai frecvente cereri pe care le primim de la clienţii corporate se referă la realizarea unor forme customizate din ciocolată. Majoritatea îşi doresc să producem logo-ul companiei din ciocolată sau, în cazul în care au elemente fizice reprezentative, să le realizăm din ciocolată.“ – adaugă Aura Oprea.

    Datorită sărbătorilor precum Valentine’s Day, 1 şi 8 Martie sau Paştele, primul trimestru al anului reprezintă 30% din vânzările anuale ale brandului. În 2017, Chocolissimo a avut vânzări de 2,3 milioane de lei, iar pentru anul în curs estimează o creştere de 50%, până la 3,5 milioane de lei. Valoarea medie a unei comenzi înregistrate pe site-ul companiei este 150 lei.

  • Peste 16 milioane de americani cred că laptele cu ciocolată provine de la vacile maro

    Un studiu arată că 1 din 10 americani cred că laptele cu ciocolată provine de la vacile maro, ei neştiind că acesta este o combinaţie de lapte şi cacao, scrie Gândul.

    Aceasta înseamnă că aproximativ 16,4 milioane de americani cred că laptele cu ciocolată este produs pe cale naturală.

    Mai mult decât atât, această convingere nu aparţine copiilor, pentru că studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de persoane cu vârsta de peste 18 ani.

    Dincolo de acest răspuns, 48% dintre persoanele intervievate au declarat că nu ştiu de unde vine laptele cu ciocolată.

    Acesta nu este primul studiu care scoate la iveală nişte răspunsuri extrem de amuzante. O altă cercetare arăta că unul din cinci americani nu ştie că hamburgerii sunt făcuţi din carne de vită. 

     

  • Peter Mueller, Heidi Chocolat: „Piaţa din România creşte, va ajunge din urmă pieţele vestice” VIDEO

     ”Consumul de ciocolată este cuprins între 2,2 şi 2,5 kilograme per capita; atunci când compari ţări vestice unde acest consuma ajunge până la 8 kilograme vezi că mai este loc pentru dezvoltare. Piaţa din România creşte, aşadar, iar peste timp, va ajunge din urmă pieţele vestice” a spus Peter Mueller, directorul general al Heidi Chocolat, într-un interviu video acordat Business Magazin la finalul anului trecut.  

    El se declară mulţumit de performanţa Heidi Chocolat pe piaţa locală, în contextul unei creşteri de două cifre în termini de vânzări. ”Avem o performanţă foarte bună, lucrul acesta este valabil pentru piaţa din România, dar şi pentru exporturi. Piaţa din România s-a dezvoltat foarte bine în special în 2015-2016, când a existat şi scăderea TVA, care a determinat creşterea consumului, dar în 2017, în pofida faptului că efectul TVA s-a redus, avem aceeaşi creştere ca în trecut”. Mueller spune că în 2017 afacerile companiei aveau să depăşească pragul de 100 de milioane de lei.

    Heidi Chocolat are în jur de 450 de angajaţi în producţie şi în zona comercială. Potrivit lui Mueller, compania şi-a bugetat pentru următorii trei ani investiţii cuprinse între 20 şi 25 de milioane de lei în unitatea de producţie a companiei din Pantelimon.

  • Peter Mueller, Heidi Chocolat: „Piaţa din România creşte, va ajunge din urmă pieţele vestice” VIDEO

     ”Consumul de ciocolată este cuprins între 2,2 şi 2,5 kilograme per capita; atunci când compari ţări vestice unde acest consuma ajunge până la 8 kilograme vezi că mai este loc pentru dezvoltare. Piaţa din România creşte, aşadar, iar peste timp, va ajunge din urmă pieţele vestice” a spus Peter Mueller, directorul general al Heidi Chocolat, într-un interviu video acordat Business Magazin la finalul anului trecut.  

    El se declară mulţumit de performanţa Heidi Chocolat pe piaţa locală, în contextul unei creşteri de două cifre în termini de vânzări. ”Avem o performanţă foarte bună, lucrul acesta este valabil pentru piaţa din România, dar şi pentru exporturi. Piaţa din România s-a dezvoltat foarte bine în special în 2015-2016, când a existat şi scăderea TVA, care a determinat creşterea consumului, dar în 2017, în pofida faptului că efectul TVA s-a redus, avem aceeaşi creştere ca în trecut”. Mueller spune că în 2017 afacerile companiei aveau să depăşească pragul de 100 de milioane de lei.

    Heidi Chocolat are în jur de 450 de angajaţi în producţie şi în zona comercială. Potrivit lui Mueller, compania şi-a bugetat pentru următorii trei ani investiţii cuprinse între 20 şi 25 de milioane de lei în unitatea de producţie a companiei din Pantelimon.

  • Din ce ţară vine cea mai bună ciocolată din lume

    Din juriu au făcut parte peste 100 de persoane proprietari de plantaţii de boabe de cacao, ciocolatieri, somelieri, scriitori, cofetari, bucătari, experţi în alimentaţie, ziarişti, blogeri. Ei au avut de ales dintre cele peste 200 de produse finaliste. În competiţie au fost înscrise ciocolate produse în Ecuador, Danemarca, SUA, Franţa, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Mexic, Marea Britanie, Islanda, Venezuela, Columbia, Taiwan, Brazilia, Ungaria, Germania, Elveţia, Italia, Argentina, Finlanda, Belgia, Africa de Sud şi Japonia.

    Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Elveţienii au descoperit un nou tip de ciocolată naturală – GALERIE FOTO

    Noul tip de ciocolată este făcut din boane de cacao rubinie care “au un gust intens şi o culoare roşiatică”. Noile tipuri de boabe de cacao sunt recoltate din diferite regiuni ale lumii, iar Barry Callebaut a reuşit să deblocheze “un specific set de atribute ale boabelor de cafea” printr-un proces care a fost cercetat timp de mai mulţi ani.

    Potrivit companiei, noua ciocolată nu este amară, nici lăptoasă sau dulce, ci are “o tensiune între fructele de pădure şi delicateţea delicioasă”.

    Noul produs ar putea ajuta la creşterea vânzărilor pe o piaţă globală care se confruntă cu dificultăţi. Într-un moment în care Hershey concediază 15% dintre angajaţi, iar Nestle vrea să îşi vândă operaţiunile din SUA, ciocolata rubinie oferă şansa ca anul viitor, de Ziua Îndrăgostiţilor, pe rafturile magazinelor să apară o ciocolată naturală de culoare roz.

  • A apărut un nou tip de ciocolată naturală. Vezi ce culoare are – GALERIE FOTO

    Noul tip de ciocolată este făcut din boane de cacao rubinie care “au un gust intens şi o culoare roşiatică”. Noile tipuri de boabe de cacao sunt recoltate din diferite regiuni ale lumii, iar Barry Callebaut a reuşit să deblocheze “un specific set de atribute ale boabelor de cafea” printr-un proces care a fost cercetat timp de mai mulţi ani.

    Potrivit companiei, noua ciocolată nu este amară, nici lăptoasă sau dulce, ci are “o tensiune între fructele de pădure şi delicateţea delicioasă”.

    Noul produs ar putea ajuta la creşterea vânzărilor pe o piaţă globală care se confruntă cu dificultăţi. Într-un moment în care Hershey concediază 15% dintre angajaţi, iar Nestle vrea să îşi vândă operaţiunile din SUA, ciocolata rubinie oferă şansa ca anul viitor, de Ziua Îndrăgostiţilor, pe rafturile magazinelor să apară o ciocolată naturală de culoare roz.

  • Oraşul care ascunde cel mai bine păstrat secret din lume

    Când spanioli guvernau Sicilia în secolul 16 conchistadorii au ajuns în Mexic de unde au adus înapoi cacao, dar şi reţetele pentru ceea ce numeau azteci xocoatl, o pastă amară ce era folosită pentru cărnuri, sosuri sau chiar ca supliment dietetic. Iar atunci când era preparată cu anumite mirodenii era considerată un afrodisiac. Este vorba despre ciocolata făcută în stilul străvechi aztec din oraşul italian Modica, potrivit BBC.

    Generaţii de familii din Modica au păstrat tradiţia şi prepară ciocolata folosind cacao provenită de la arborii plantaţi de spanioli. Spre deosebire de azteci, localnici au adăugat zahăr în compoziţie, dar nu la cald deoarece nu doreau ca zahărul să se topească. În timp, localnici au adăugat şi alte elemente în compoziţie precum fistic, chilli, scorţişoară, vanilie sau sare de mare.

    În prezent, afacerile din 1800-1900 încă funcţionează şi prepară ciocolatei a rămas neschimbată. În micul oraş italian se celebrează ciocolata printr-un festival anual numit ChocoModica şi chiar există un muzeu dedicat ciocolatei.

  • Povestea tânarului care a renunţat la biserică pentru a face prăjituri. La doar 24 de ani este unul dintre cei mai buni cofetari din România

    „Îmi era dor de casă şi i-am rugat să mă lase să mai fac o prăjitură. Eu sunt familist şi am făcut prăjitura krantz, care îmi plăcea foarte mult”, povesteşte Flavian Dobre despre momentul hotărâtor, care avea să-i schimbe destinul. Era 2012 şi el avea o bursă, în istoria religiilor, în Norvegia, fiind student la teologie. „Un francez, bucătar, mi-a spus: tu ai talent mare, trebuie să te duci să studiezi, că tu faci prăjituri suuuuper. M-a luat valul. M-am întors acasă şi i-am spus tatălui meu: «Eu nu mai vreau să fac nicio facultate, vreau să mă fac cofetar»”.

    Reacţia tatălui său a inclus deopotrivă uluirea şi refuzul; a încercat să îl convingă că menirea lui era legată de cariera de preot. „Dar nu am mai rezistat şi am plecat în Franţa, la Lenôtre École, cea mai mare şcoală de cofetari din lume, pe care am absolvit-o în nouă luni. Este un fel de universitate, e foarte greu să intri.” Pentru admitere, orice candidat trebuie să ducă un produs şi există un interviu de selecţie, iar candidatul trebuie să convingă evaluatorii că merită să fie primit. „Au văzut patosul meu, la 18 ani, cred că asta i-a convins”. Studiile de la această şcoală pot fi absolvite într-un interval cuprins între şapte luni şi doi ani şi jumătate; lui Flavian Dobre i-au fost de-ajuns nouă luni, „atât de îndârjit am fost să fac acest lucru”.

    Întors în ţară, a deschis prima cofetărie la Buftea, cu o investiţie de 40-50.000 de euro, în 2012. Însă la inaugurare a fost dezamăgit, „pentru că eu făceam prăjituri la nivel hi-tech, nu-mi plac prostioarele”. Când a deschis cofetăria, povesteşte el, era coadă pe trei rânduri, a intrat toată lumea, s-au uitat cu toţii în vitrină şi au întrebat: „«Dar prăjituri nu aveţi?» A fost un şoc pentru mine. «N-ai amandină, savarină, diplomat, ecler». A trebuit să cobor ştacheta şi să fac prăjiturile pe care le mănâncă ei.”Apoi a plecat în Italia, la Academia de Design de Arte Culinare, pentru specializarea deserturi. Nu s-a oprit, ci s-a dus, iar, în Franţa, pentru alte cursuri de specializare, şi dă ca exemplu lecţiile despre torturi şi monoporţii. „Făceam module, pentru a mă specializa şi mai mult, iar apoi am hotărât să particip la concursuri. Pe vremea aceea, în timpul zilei aveam lecţii practice, iar de la 12 noaptea la 3 studiam”, povesteşte tânărul antreprenor despre intensitatea perioadei de studii.

    La primul concurs la care a participat – Gastropan, la Braşov – a primit locul trei, şi spune acum că a fost foarte supărat. „Am avut cel mai scump tort de până atunci, un tort cu aur lichid“. În următorul an, în 2015, „am participat la toate categoriile şi am câştigat pentru fiecare locul întâi: cel mai bun cofetar din ţară, cea mai bună cofetărie, aşa că a trebuit să reprezint România la concursul internaţional de cofetărie, individual, la IBA, în München”. Îşi dorea să ia măcar o menţiune, fiind înscris la trei categorii de concurs; una dintre ele a fost ratată, pentru că pe drum spre München i s-a spart statuia de ciocolată pregătită, aşa că a rămas înscris la concursurile de torturi şi gust. Când a venit momentul premierii, se aştepta să audă că au câştigat francezii sau belgienii. „Strigau menţiunile şi mă gândeam: «N-am luat nici măcar o menţiune!» A strigat locul trei, apoi când au anunţat «Medalia de argint pentru România – Flavian Dobre», am leşinat. Franţa a luat locul 1. Am luat premiul, iar a doua zi era premierea pentru categoria de gust. Deja eram înfumurat.”

    Tânărul a primit trofeul concursului la categoria decor, iar apoi lucrurile au început să se desfăşoare cu o viteză mai mare: „Deschisesem deja şi a doua cofetărie, în cartierul rezidenţial din Chitila, Rezidens. Apoi am deschis fabrica de prăjituri congelate, în Buftea, cu 70.000 de euro. Deja aveam experienţă şi nu am mai cumpărat utilaje noi, am făcut cea mai mare greşeală cumpărând utilaje noi”, susţine tânărul antreprenor. Şi explică: pierderea la utilaj este foarte mare, pentru că un cuptor cumpărat azi cu 20.000 de euro nu mai valorează mâine decât 7-8.000 de euro.

    „Cu această experienţă şi ajutorul unor prieteni am reuşit să cumpăr o cameră frigorifică şi tot ce mai aveam nevoie.” Acum, în fabrică sunt produse toate prăjiturile, care apoi sunt congelate şi transportate la cofetării sau evenimente; „este o tehnică foarte nouă, nu ştiu dacă o folosesc măcar 2% dintre cofetăriile din România”, susţine Flavian Dobre. Tot el detaliază: produsul intră pe o bandă, într-un tunel, se congelează în decurs de 7 minute, la -40 de grade, ceea ce permite păstrarea prospeţimii produsului. Gustul şi calitatea se regăsesc în lichidul produsului, care nu se mai pierde; în plus, mor toţi microbii şi produsul se păstrează proaspăt şi tânăr tot timpul. Congelarea este făcută în şoc, iar particulele de apă nu îngheaţă, doar amorţesc. Particulele de apă au viaţă, au microorganisme. Prin congelarea treptată, un produs ajunge la -18 grade Celsius în opt ore, iar în acest timp particula moare, explică tânărul cofetar. „Cu tehnologia pe care o folosim noi, prăjitura se decongelează în cinci minute, arată impecabil şi poate fi mâncată imediat.”

    „La începutul lunii februarie, tânărul antreprenor a deschis a treia cofetărie, în Pipera.

    Până în martie anul trecut aveam doar cofetărie, fără patiserie şi brutărie. În mai am intrat şi în domeniul gelateriei artizanale. Luăm de pe piaţa românească doar laptele, în rest aducem totul din Italia. Această decizie ne-a mărit traficul.” Zilnic, în spaţiul din Buftea, care nu este un oraş mare şi are nouă cofetării, intră în jur de 150-200 de clienţi care cumpără, estimează Dobre. Valoarea medie a unui bon 35-40 de lei, cumpărătura minimă fiind de circa 15 lei. Costul unui kilogram de tort variază, însă cel mai adesea pentru producţie sunt necesari 40 de lei; la vânzare, preţul unui kilogram de tort ajunge între 70 de lei şi 500 de lei. „Ce are cel de 500 de lei pe kilogram? Începând cu ciocolată de origine, praline crocante, inserţii de fructe naturale obţinute numai din piureuri de fruct, glazuri oglindă, plus decorurile. De multe ori, la o prăjitură costul decorului este mai mare decât compoziţia. De multe ori nu face tortul cât face decorul. Torturile trebuie să arate impecabil, ca o machetă de plastic”, spune Flavian Dobre. Tot el povesteşte că pentru realizarea unui tort sunt necesare între 4 şi 5 ore, cea mai multă muncă fiind la decor, care durează mai mult de o oră.

  • (P) Davidoff Café lansează o colecţie de capsule compatibile cu espressoarele Nespresso®*

    *marcă înregistrată a unei companii terţe


    „Prestige”, „Elegance” şi „Style” sunt cele trei sortimente de capsule create de somelierul Davidoff Café numai din cele mai alese boabe de cafea din cele mai bune regiuni de cultivare din lume.

    Davidoff Café Prestige – espresso intens. Un espresso cu caracter puternic, aromă fină şi gust catifelat. Pentru a obţine această reţetă, sunt special selecţionate cele mai bune boabe de cafea Arabica din Sudul Americii completate cu boabele de cafea Robusta din India.

    Davidoff Café Elegance – espresso fin. Un espresso echilibrat cu gust bogat şi note de alune şi ciocolată neagră. Pentru această reţetă sunt selecţionate cele mai bune boabe de cafea Arabica din America Centrală şi de Sud.

    Davidoff Café Style – espresso lung. Un espresso cu o aromă intensă de boabe prăjite completată de note lemnoase şi de cereale. Amestecul perfect al boabelor Arabica special selectate din America Centrală şi de Sud dezvoltă un caracter intens şi un gust bogat.

    Secretul calităţii deosebite a capsulelor Davidoff Café constă în procesul de prăjire complex. Doar echilibrul dintre timpul şi procesul de prăjire garantează cea mai bună calitate.

    Fiecare sortiment de capsule este ambalat în cutii cu un design elegant, a câte 10 bucăţi. Capsulele Davidoff Café se găsesc pe piaţă începând cu luna iunie, în lanţurile de magazine Carrefour, Kaufland şi Mega Image.

    Despre Davidoff Cafe:

    „Having a taste for quality is having a taste for life” este citatul definit de Zino Davidoff care însumează caracterul luxuriant şi lipsit de compromisuri caracteristic întregului brand.

    Lumea cafelei Davidoff Café aduce împreună sortimente unice de cea mai înaltă calitate: Rich Aroma, Fine Aroma, Espresso 57 şi o dată pe an, o Ediţie Limitată deosebită (cafea prăjită şi măcinată, şi cafea instant).

    Pentru gama Davidoff Café, sunt alese cele mai bune boabe de cafea din cele mai bune regiuni de cultivare a cafelei. Acestea sunt ulterior prăjite individual şi mixate într-o compoziţie de cafea superioară – Grande Cuvée.

    Gama Davidoff Café acoperă fiecare profil de gust al celor mai exigenţi băutori de cafea.

    Mai multe informaţii despre gama Davidoff Café găsiţi pe site-ul http://www.zinodavidoff.com/coffee/products/capsules/ sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/ZinoDavidoffCafe.