BusinessMagazin

Tag: CÎMPEANU

  • Cîmpeanu: Colegiile naţionale vor fi eliminate din lista şcolilor înscrise în programul Masă caldă

    Sorin Cîmpeanu a vorbit, joi, într-o conferinţă de presă, despre finalizarea şcolilor care vor putea beneficia de programul „Masă caldă”.

    „Este vorba de 300 de şcoli, este vorba de decizia de a iniţia o nouă ordonanţă de urgenţă prin care să putem creşte numărul acestora. Important este ca selecţia acestor şcoli să se facă în aşa fel încât să beneficieze de masă caldă acei elevi care au cea mai mare nevoie de această masă în şcoală”, a spus ministrul, potrivit căruia numărul şcolilor incluse în program a fost dublat de la 150 la 300 de şcoli.

    De asemenea, Cîmpeanu a vorbit despre o creştere semnificativă a alocaţiei zilnice pentru hrană la 15 lei pe zi: „Aş vrea să vă spun că alocaţia valabilă până acum nu era de natură să acopere costurile, mai ales în contextul evoluţiei preţurilor din ultima perioadă”.

    De asemenea, pe lista şcolilor care beneficiază de program nu se vor mai regăsi, aşa cum a fost în cei 6 ani de când există, colegiile naţionale din centrul unui municipiu, Bucureşti sau alt municipiu reşedinţă, „pentru că în mod evident, chiar dacă nu excludem nevoia de sprijin în acele şcoli, nevoia de sprijin este mult mai mare în mediul rural sau chiar şi în urban, dar pentru o altă categorie de şcoli”.

  • Printre amendamentele la modificarea proiectelor de legi ale Educaţiei se regăsesc şi solicitări de tipul „propunem aşa pentru că aşa propunem noi”, spune ministrul Educaţiei

    Sorin Cîmpeanu a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că în acest mment sunt înregistrate 1.486 de seturi de propuneri.

    La finalul perioadei, vor exista probabil în jur de 1.500 de seturi de propuneri de îmbunătăţire a legii învăţământului preuniversitar şi a legii învăţământului superior.

    „Cele 1.486 de seturi de propuneri totalizează mai mult de 9.000 de amendamente propuse. Aceste amendamente sunt de 4 categorii:

    sunt amendamente puternic justificate cu argumente

    sunt amendamente care, din păcate, sunt simple solicitări: propunem aşa pentru că aşa propunem noi

    este a 3-a categorie a acelor amendamente care se repetă – foarte multe dintre cele 1486 de seturi de propuneri

    a 4-a categorie sunt acele amendamente care sunt total antagonice”, a spus ministrul.

    Potrivit acestuia, toate acestea vor fi analizate „cu maximă responsabilitate” în zilele ce vor urma, „indiferent că sunt lucrătoare sau de weekend, în aşa fel încât săptămâna viitoare să putem să avem o formă care să poată fi trimisă pe circuitul de avizare”.

    „Pe acest parcurs de avizare, în mod evident, se vor formula observaţii din partea acestor structuri avizatoare. Observaţiile vor trebui să fie incluse în lege şi vom avea a 3-a formă a proiectelor de legi. Prima formă este cea lansată în dezbatere, a doua este cea la care lucrăm acum pentru a integra toate propunerile primite care vor fi considerate acceptabile, iar cea de-a 3-a formă este cea care va rezulta în urma integrării observaţiilor entităţilor avizatoare: ministere, Consiliul Legislativ şi Consiliul Economic şi Social. În această formă, proiectele celor 2 legi vor intra în Guvern. Sperăm să se întâmple acest lucru la începutul lunii septembrie, care este peste mai puţin de o săptămână. Nu precizez o dată”, afirmă minsitrul Educaţiei.

    Odată ce vor fi adoptate în Guvern, ele vor fi transmise Parlamentului.

    „Parlamentul este forul legislativ al ţării, este instituţia democratică, ce este capabilă să decidă procedura de adoptare. Odată ce va fi decisă procedura de adoptare, vor fi anunţate şi acţiunile care se vor constitui într-o altă serie în care aceste propuneri pot să fie îmbunătăţite. Deci iată sunt 3 etape majore de îmbunătăţire a celor 2 propuneri legislative elaborate in house de Ministerul Educaţiei pe baza raportului proiectului România educată. Am precizat aceste lucruri pentru a înţelege că ieri am înţeles că a fost o zi tristă, că s-a încheiat perioada de dezbatere de 43 de zile. Dar partea bună este că mai sunt încă 2 etape în care aceste proiecte legislative pot – şi sunt convins – că vor suferi modificări de natură să facă din 2 proiecte bune sau proiecte şi mai bune, pentru că aceste proiecte nu sunt proiectele Ministerului Educaţiei”, a spus Sorin Cîmpeanu.

  • Cîmpeanu, răspuns pentru cei 100 de intelectuali care i-au cerut modificarea proiectelor de legi

    „La întrebarea privind regimul de analiză al propunerilor adresate prin intermediul unei scrisori deschise în data de 24 august 2022, răspunsul asumat de ministrul Educaţiei este: <Evident că vor fi luate în considerare şi analizate propunerile incluse în scrisoarea deschisă semnată de cei 100 de intelectuali. Propunerile au fost transmise în timpul sesiunii de consultare publică şi înregistrate. Toate propunerile au fost centralizate. Numărul de înregistrare alocat respectivului set de propuneri transmise prin scrisoare deschisă este 13.504/24.08.2022>”, arată Ministerul Educaţiei.

    100 de intelectuali ceruseră modificarea radicală a proiectelor de legi ale Educaţiei.

    Ei cereau într-o scrisoare ministrului Educaţiei „consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral şi a părinţilor”, pentru reanalizarea proiectelor de legi ale educaţiei şi prelungirea perioadei de dezbateri.

    Intelectualii susţineau că România de mâine „îşi pune în pericol numeroase domenii-cheie într-o societate, deoarece ar deveni incapabilă să le pregătească specialiştii”.

     

     

  • Explicaţiile lui Cîmpeanu pentru organizarea consultărilor pe legile Educaţiei în timpul vacanţei

    „Am avut doi ani de criză sanitară şi nu se se puteau organiza consultări pe Legea Educaţiei. Imediat ce am ieşit din criza sanitară am intrat, la finalul anului trecut, în perioada de sărbători – cred că erau nepotrivite, nu-i aşa?! După sărbătorile de iarnă am avut, din păcate, criza ucraineană. Iarăşi era un moment nepotrivit. După care am intrat în sărbătorile pascale – total nepotrivit”, a spus, la AlephNews, Sorin Cîmpeanu.

    Ministrul Educaţiei a mai spus că după Sărbătorile Pascale a venit perioada examenelor naţionale.

    „Cum ar fi arătat consultările în timp ce elevii se pregăteau pentru susţinere, iar profesorii pentru organizazare şi corectare? Pe acest principiu, niciodată nu este potrivit. Precizez încă o dată că este cea mai lungă perioadă de consultare şi cel mai mare număr de dezbateri organizate – 75 astăzi (miercuri – n.r.)”, afirmă Cîmpeanu.

    Consultarea nu se opreşte, ţine să precizeze Cîmpeanu: „Este nevoie de mai multă consultare, pentru că după ce vom fi reuşit să integrăm propunerile, le vom analiza foarte atent”.

  • Cîmpeanu: Autorul unei teze de doctorat plagiate va restitui banii;la fel şi cel ce renunţă la titlu

    A fost agreată propunerea PNL cu privire la îmbunătăţirea proiectului Legii învăţământului superior prin reglementarea obligaţiei de restituire a sumelor de bani de către autorul tezei de doctorat, în situaţia în care se constată existenţa plagiatului, a spus, luni, ministrul Sorin Cîmpeanu.

    Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, a spus luni că a fost agreată, la dezbaterile de la Braşov, propunerea PNL cu privire la îmbunătăţirea proiectului Legii învăţământului superior prin reglementarea obligaţiei de restituire a sumelor de bani de către autorul tezei de doctorat, în situaţia în care se constată existenţa plagiatului.

    „Astfel, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a deciziei prin care se constată existenţa plagiatului în cadrul unei teze de doctorat, autorul tezei va avea obligaţia să restituie sumele de bani reprezentând contravaloarea serviciilor de şcolarizare pentru programul de doctorat, în integralitate, pentru perioada finanţată şi în cuantumul finanţat de la bugetul de stat. Restituirea sumelor de bani se va face către instituţia de învăţământ superior cu care autorul tezei de doctorat a semnat, în calitate de student-doctorand, contractul de studii universitare. Sumele încasate vor constitui venit la bugetul de stat”, a spus ministrul.

    În acelaşi timp, a fost agreată o altă propunere a PNL cu privire la îmbunătăţirea proiectului Legii învăţământului superior prin reglementarea obligaţiei de restituire a sumelor de bani de către autorul tezei de doctorat, în situaţia în care acesta a renunţat unilateral la titlul de doctor.

    „În termen de 30 de zile de la decizia definitivă privind renunţarea la titlul de doctor, autorul tezei va avea obligaţia să restituie sumele de bani reprezentând contravaloarea serviciilor de şcolarizare pentru programul de doctorat, în integralitate, pentru perioada finanţată şi în cuantumul finanţat de la bugetul de stat. Concomitent, universitatea, prin comisia de etică de la nivelul acesteia, va întocmi un raport de analiză a tezei de doctorat care a făcut obiectul renunţării la titlu. Restituirea sumelor de bani se va face către instituţia de învăţământ superior cu care autorul tezei de doctorat a semnat, în calitate de student-doctorand, contractul de studii universitare. Sumele încasate vor constitui venit la bugetul de stat. De asemenea, se vor analiza orice alte propuneri care sa contureze un cadru legal propice creşterii calităţii şi credibilităţii studiilor doctorale”, a mai spus Cîmpeanu.

    O altă propunere agreată este cu privire la introducerea în proiectul Legii învăţământului preuniversitar a unor măsuri care privesc protejarea siguranţei elevilor în unităţile de învăţământ prin reglementarea interdicţiei ca în proximitatea şcolii să existe agenţi economici care desfăşoară o activitate de natură să aducă atingere mediului educaţional sănătos şi instituirea unor măsuri pentru formarea şi consolidarea abilităţilor emoţionale cu rol de factori de protecţie în prevenirea consumului de droguri.

    O altă propunere agreată la Braşov a fost cea cu privire la introducerea funcţiei de monitor şcolar la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ pentru consolidarea relaţiei directe şcoală-părinţi în vederea reducerii abandonului şcolar.

    „Au fost apreciate ca fiind esenţiale măsurile din proiectul Legii învăţământului superior pentru promovarea calităţii în învăţământul superior şi în cercetarea ştiinţifică, pentru creşterea vizibilităţii internaţionale şi pentru concentrarea resurselor.
    Universităţile vor putea să se constituie în consorţii universitare, potrivit legii; să fuzioneze într-o singură instituţie de învăţământ superior cu personalitate juridică; să se constituie în consorţii de învăţământ dual, potrivit legii. Au fost apreciate măsurile de finanţare pentru digitalizarea instituţiilor de învăţământ superior şi înfiinţarea Programului Naţional pentru Internaţionalizare Universitară „Study in Romania” (PNIU) în vederea consolidării procesului de internaţionalizare a instituţiilor româneşti de învăţământ superior. Au fost apreciate mecanismele administrative de stimulare a excelenţei în educaţie prevăzute în proiectul Legii învăţământului preuniversitar, respectiv preluarea şi consolidarea centrelor de excelenţă de la nivel judeţean, ca structuri în noile direcţii judeţene pentru învăţământ preuniversitar, asigurând în acest mod o susţinere cu adevărat eficientă a activităţii acestora, disponibilitatea resurselor financiare necesare susţinerii excelenţei, precum şi corespondenţa structurată cu Centrul Naţional de Excelenţă”, a mai spus Sorin Cîmpeanu, după dezbaterile de la Braşov.

     

  • Cîmpeanu anunţă cinci decizii după consultările cu federaţiile sindicale din Educaţie

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, anunţă că au rezultat cinci decizii majore în urma consultării dintre Minister şi federaţiile sindicale reprezentantive, acestea fiind oportune pentru îmbunătăţirea textului proiectului Legii învăţământului preuniversitar.

    Cîmpeanu spune că a avut un dialog „constructiv şi responsabil” cu federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ: Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi a agreat, împreună cu reprezentaţii celor două federaţii, cinci propuneri de îmbunătăţire a textului proiectului Legii învăţământului preuniversitar „România Educată”.

    Măsurile agreate se vor regăsi în textul proiectului de lege care va fi înaintat spre adoptare în Guvern.

    Una dintre măsuri este posibilitatea legală a organizării concursului propriu de admitere la nivel de colegiu (nu numai la nivelul colegiilor naţionale), cu condiţia ca această admitere să fie organizată imediat după susţinerea examenului de Evaluare Naţională. „Această posibilitate se constituie într-o veritabilă şansă suplimentară pentru ca elevii să poată fi admişi în colegiile dorite, fiind în acelaşi timp o oportunitate unică pentru acele colegii care îşi doresc şi îşi asumă selecţia în vederea susţinerii performanţei prin iniţierea unui număr important de clase de excelenţă/specializare în reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat. Astfel, evaluarea naţională va avea rolul de monitorizare a sistemului de educaţie, conform recomandărilor OECD. Elevii absolvenţi ai clasei a VIII-a vor susţine Evaluarea Naţională mai devreme cu o săptămână, iar concursul de admitere în colegii va fi susţinut pe baza programelor şcolare, ulterior examenului de evaluare naţională, pe baza unor subiecte elaborate „în afara unităţii de învăţământ” pentru concursul de admitere în colegii”, spune Cîmpeanu, pe Facebook.

    Admiterea în liceu prin repartiţie computerizată a elevilor care nu au ocupat un loc în urma concursului de admitere în colegii se va realiza pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea naţională, după încheierea concursurilor proprii de admitere în colegii. Aceste prevederi sunt prevăzute a fi aplicate începând cu sesiunea iunie 2024.

    O a doua măsură se referă la examenul naţional de bacalaureat, fiind agreat ca limba şi literatura română (inclusiv gramatica) să constituie o probă distinctă în cadrul examenului naţional de bacalaureat.

    „Structura probei de limba romana va permite evaluarea competenţelor specifice, eliminând accentul pus pe învăţarea mecanică. Promovarea examenului naţional de bacalaureat va fi condiţionată de obţinerea mediei 6, pe baza notelor obţinute la proba de limba şi literatura română şi la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematica, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie şi ştiinţe socio-umane). Referitor la proba E, prevăzută la art. 75 alin. (4), a fost agreat faptul că îşi va păstra caracterul facultativ, deoarece va avea un nivel de dificultate corespunzător pentru a putea fi baza acordării unei calificări de nivel 4, conform art. 76 alin. (5) şi art. 76 alin. (3) şi a putea fi luată în considerare atât la admiterea în învăţământul superior în condiţiile autonomiei universitare, cât şi pe piaţa muncii. Pentru încurajarea participării absolvenţilor de liceu la proba E, având în vedere nivelul de dificultate al subiectelor realizate astfel încât să permită acordarea unei calificări de nivel 4, aceasta nu va condiţiona promovarea examenului naţional de bacalaureat. A fost prezentată modalitatea în care evaluarea la bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator); acest fapt nu înseamnă că toţi itemii vor fi de tip grilă! Vor fi şi itemi cu răspuns deschis, itemi de tip întrebare structurată, eseu etc. Esenţiale sunt modalitatea de colectare a datelor şi modalitatea de interpretare a informaţiilor la nivel de competenţă – de exemplu, un răspuns care se referă la o cauzalitate (cauză-efect) va fi evaluat şi în cadrul itemilor de la disciplinele istorie, geografie, fizică, matematică etc., iar interpretarea rezultatelor la nivel de competenţă va fi extrem de utilă în fundamentarea politicilor educaţionale”, a transmis ministrul Educaţiei.

    Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027, după realizarea noilor planuri-cadru şi a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generaţie care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul şcolar 2023-2024.

    A treia măsură priveşte asumarea filierei la nivel liceal care este apreciată ca fiind o măsură oportună, capabilă să susţină creşterea calităţii procesului de învăţământ şi profesionalizarea resursei umane (un profil profesional adaptat al cadrului didactic).

    „Unităţile de învăţământ liceal vor funcţiona cu respectarea principiului asumării filierei. Ministerul Educaţiei stabileşte criteriile de încadrare a unei unităţi de învăţământ liceal într-una dintre cele trei filiere: teoretică, vocaţională sau profesională, printr-o metodologie aprobată prin ordin de ministru. Pentru filiera profesională s-a agreat titulatura de „Liceu tehnic şi profesional” şi asumarea integrală a acestei filiere, cu precizarea că pentru unităţile de învăţământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate, pentru asigurarea unui acces echitabil la educaţie al elevilor, vor putea fi justificate şi aprobate, prin ordin de ministru, anumite excepţii de la această măsură. Astfel, în proiectul de lege va fi reglementată această posibilitate prin raportare la motive obiective care ţin de asigurarea dreptului la educaţie, dar şi de nevoia de continuare, spre exemplu, a susţinerii performanţei sportive la nivelul unor licee tehnice şi profesionale care au înregistrat performanţe în acest domeniu şi nu numai”, a mai săus Cîmpeanu.

    A patra măsură: Procesul de descentralizare va fi iniţiat prin reconfigurarea activităţii de educaţie extraşcolară la nivelul sistemului naţional de învăţământ.

    „Palatele copiilor, cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare vor fi reorganizate ca unităţi de educaţie extraşcolară şi vor face parte din reţeaua şcolară. Personalul încadrat la nivelul acestor unităţi de educaţie extraşcolara îşi menţine calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului naţional de învăţământ. Componentele de patrimoniu, terenurile şi clădirile unităţilor de educaţie extraşcolară, având în vedere specificul şi răspândirea structurilor arondate, vor face parte din domeniul public şi vor fi administrate de către consiliile judeţene. Schimbarea destinaţiei se va putea face numai cu avizul conform al Ministerului Educaţiei. Celelalte componente ale bazei materiale vor fi de drept proprietatea unităţilor de educaţie extraşcolară şi vor fi administrate de către consiliile de administraţie, conform legii”, arată ministrul Educaţiei.

    A cincea măsură îi priveşte pe elevii cu CES.

    „În condiţiile evidenţierii importanţei susţinerii învăţământului special, integrarea elevilor cu CES în învăţământul de masă se va face gradual, doar în măsura în care la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de masă vor fi asigurate condiţiile specifice din perspectiva existenţei resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin şi cadre didactice formate pentru educaţia copiilor cu CES), precum şi din perspectiva existenţei infrastructurii dedicate (cabinete psihopedagogice, camere resursă…..) Pentru asigurarea şcolarizării elevilor cu CES, conform nivelurilor de sprijin care vin în întâmpinarea cerinţelor educaţionale ale acestora, oferindu-le atât flexibilizarea predării, cât si intervenţii specifice: logopedie, kinetoterapie, consiliere şcolară, intervenţii psihologice, precum şi adaptări şi modificări curriculare, diverse tipuri de asistenţă psihopedagogică. În funcţie de nivelul de sprijin vor fi elaborate instrumente metodologice specifice care să asigure operaţionalizarea şi funcţionalitatea acestora prin strategii de adaptare, augmentare, modificare, compensare, dispensare, tehnologii asistive şi de acces, planuri educaţionale personalizate, planuri educaţionale individualizate şi planuri de intervenţie personalizată. Centrul Naţional de Educaţie Incluzivă va gestiona componenta de formare a cadrelor didactice în domeniul educaţiei incluzive şi componenta de programe naţionale de cercetare cu impact major privind politicile incluzive, instrumentele administrative, programele şi practicile incluzive”, arată Sorin Cîmpeanu,

    Marţi, 23 august, începând cu ora 10.00 Ministerul Educaţiei va continua dezbaterea cu federaţiile sindicale pe cele mai importante aspecte din proiectul Legii învăţământului preuniversitar-România Educată.

  • Cătălin Drulă cere verdictul analizării tezei lui Sorin Cîmpeanu pentru plagiat

    Preşedintele USR Cătălin Drulă cere un verdict după un an de zile de când teza de doctorat a lui Sorin Cîmpeanu este analizată pentru plagiat. „România Educată e pe cale să devină România furtului intelectual, iar plagiatorii pot dormi liniştiţi”, spune Drulă.

    Preşedintele USR spune că s-a împlinit un an de când ministrul Sorin Cîmpeanu a cerut Universităţii de Ştiinţe Agronomice să-i analizeze teza, după care să o trimită la CNATDCU, consiliul cu rol central în analiza plagiatelor.

    „Nu se ştie dacă, în anul scurs, i-a verificat cineva teza ministrului Educaţiei, pentru că atât Universitatea, pe care Sorin Cîmpeanu a condus-o ani buni în calitate de rector, cât şi Ministerul Educaţiei refuză să ofere informaţii. Se ştie însă, cu certitudine, că ministrul Cîmpeanu a folosit din plin proiectele noilor legi ale Educaţiei pentru a oferi protecţie plagiatorilor. De la desfiinţarea CNATDCU la prescrierea în termen de 3 ani a numeroase abateri de la etica universitară, plus, ca bonus, simplificarea procesului prin care se poate renunţa la titlul de doctor, Sorin Cîmpeanu a făcut totul pentru a încuraja furtul în învăţământul superior”, spune Drulă, pe Facebook.

    Liderul USR acuză că „România Educată” e pe cale să devină „România furtului intelectual”, iar plagiatorii „pot dormi liniştiţi”.

  • USR: Ministerul Educaţiei încearcă să facă economii pe spinarea elevilor

    Liderii USR arată că, din cele patru tipuri de burse: de performanţă (pentru olimpici), de merit (pentru elevii care învaţă bine), de studiu (pentru elevii fără posibilităţi materiale care îşi dau silinţa) şi sociale (pentru elevii sever deprivaţi material), rămân la Minister doar bursele pentru olimpici.

    „Pentru bursele de performanţă şi cele sociale, şcolile vor fi lăsate să se descurce singure şi să aleagă pe cine exclud, prin criterii pe care le vor decide singure. Aceste tipuri de burse vor fi, deci, supuse unor condiţionări suplimentare, în funcţie de numărul cazurilor excepţionale, raportate la numărul total de elevi, deci în mod clar discriminatoriu, inechitabil, de la o şcoală la alta. Nici măcar nu mai primesc bursă toţi elevii aflaţi în situaţii speciale (de performanţă sau de sărăcie)”, potrivit comunicatului de presă.

    „Spre deosebire de alocaţia de minor, care este un drept universal constituţional, prevăzut în Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, bursa este un instrument al Ministerului Educaţiei, care ar trebui să fie gestionat la nivel de minister. Prin burse se asigură nu doar premierea performanţei, unde oricum e grav să transferi o sumă de bani care să ajungă doar pentru 5 burse într-o clasă de performeri de nivel înalt, dar mai ales accesul la educaţie prin asigurarea echităţii şi integrării copiilor care vin din familii defavorizate. Or, dacă acordarea unui număr insuficient de burse de performanţă e o nedreptate, acordarea unui număr insuficient de burse sociale în şcoli cu elevi proveniţi în cvasitotalitate din comunităţi dezavantajate reprezintă un dezastru social. Pur şi simplu, măsura aceasta va ucide definitiv orice şansă a unor copii de a mai veni la şcoală. Într-o ţară europeană, în 2022, acest lucru este total inacceptabil”, declară senatorul USR Ştefan Pălărie.

    Potrivit sursei citate, ministrul Educaţiei „aruncă bursele în responsabilitatea şcolilor, interpretând în stilul său toxic principiul, de altfel corect, al descentralizării: şcoala primeşte o sumă de bani, în funcţie de câţi elevi are în total, şi împarte după cum consideră acest fond de burse”.

    „Dacă este o şcoală dintr-o zonă defavorizată, cu mulţi elevi săraci… ghinion. Primesc doar unii, până când se termină banii alocaţi. Dacă, în schimb, la o şcoală de top sunt mulţi elevi performanţi, nu primesc bursă toţi, ci doar unii. A primi sau a nu primi bursă nu va mai depinde de performanţa elevului, de circumstanţele sale individuale, ci de cele trei criterii „obiective” promovate de ministrul Sorin Cîmpeanu: norocul de a te naşte în oraşul potrivit; norocul de a merge la şcoala potrivită; norocul ca şcoala să fie un bun administrator al resurselor”, se arată în finalul comunicatului.

  • USR: Legile Cîmpeanu ale Educaţiei îi „spală” nu doar pe plagiatori, ci şi pe profesorii agresori

    „Printre numeroasele prevederi controversate, chiar aberante, ale noilor legi ale Educaţiei prezentate de ministrul Sorin Cîmpeanu se numără şi cele care permit profesorilor sau educatorilor agresori să predea în continuare, fiind mutaţi la alte clase. USR consideră că profesorii sau învăţătorii suspectaţi de agresiune fizică sau emoţională nu ar trebui lăsaţi să predea la nicio clasă pe durata cercetării disciplinare, ci ar trebui să fie suspendaţi temporar din funcţie”, potrivit unui comunicat de presă.

    Liderii USR arată că noile proiecte al legilor Educaţiei prezentate de ministrul Sorin Cîmpeanu `îi <spală> nu doar pe plagiatori”, ci şi pe profesorii sau educatorii agresori, cercetaţi pentru violenţă fizică, hărţuire sau abuz.

    „Profesorii sau educatorii care pun în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor vor fi pur şi simplu mutaţi în altă clasă sau grupă, pentru a fi mai departe – cu doar câţiva paşi – de victimă sau victime. Astfel, aceştia vor putea, eventual, porni de la zero, cu un colectiv proaspăt, netraumatizat încă. În condiţiile în care este vorba de fapte grave – violenţă fizică, abuz emoţional sau sexual -, fapte care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică şi care marchează un copil pe întreaga viaţă, USR consideră că un cadru didactic suspectat de comiterea unor astfel de fapte nu ar trebui lăsat să predea la nicio clasă pe durata cercetării disciplinare. USR consideră că profesorii suspectaţi de agresiune fizică sau emoţională ar trebui să fie suspendaţi temporar din funcţie, chiar cu păstrarea drepturilor salariale”, conform sursei citate.

    Semnatarii amintesc de un proiect de lege, susţinut şi de USR, care prevede suspendarea de drept a contractelor de muncă pentru cadrele didactice trimise în judecată pentru săvârşirea unor fapte contra libertăţii şi integrităţii sexuale sau pentru orice alte fapte penale contra persoanei, săvârşite cu intenţie, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

    „USR consideră că noile legi ale Educaţiei nu trebuie să fie un copy-paste al vechii legi, fără să rezolve problemele importante din sistem şi fără să ia în calcul îmbunătăţiri esenţiale, deja propuse”, se menţionează în finalul comunicatului.

  • Cîmpeanu: Guvernul nu a dat liber la angajări nejustificate în sistemul de învăţământ

    Prin ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern vineri, 15 Iulie, la propunerea Ministerului Educaţiei nu „se dă liber” la angajări nejustificate, arată, înttr-o declaraţie de presă, ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu. 

    Ministrul spune că educaţia de calitate depinde de existenţa, stabilitatea şi motivaţia resursei umane. „Copiii noştri au nevoie să se pregătească cu oameni care îşi doresc sa facă acest lucru într-un cadru pe care noile legi ale educaţiei îl vor asigura în spiritul unei necesare reforme reale. Acesta este cadrul general în care Guvernul a adoptat vineri, 15 iulie, ordonanţa de urgenţă prin care se permit angajări în sistemul naţional de învăţământ”.

    Restricţiile de angajare sunt prevăzute prin OUG 80 până la 31 decembrie 2022 pentru diminuarea cheltuielilor bugetare acolo unde este posibil, subliniază Cîmpeanu. .

    Ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern vineri, 15 Iulie, la propunerea Ministerului Educaţiei precizează: „Prin excepţie de la prevederile alin.(1), prin memorandum iniţiat de Ministerul Educaţiei şi aprobat în şedinţă de Guvern, se poate aproba organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor didactice, didactice auxiliare şi nedidactice, precum şi a funcţiilor de conducere, vacante sau temporar vacante din unităţile de învăţământ”. Ministerul Educaţiei este în proces de analiză a solicitărilor motivate de asigurare a resursei umane în educaţie.

    Sunt absolvenţi de învăţământ superior (promoţia 2022) care doresc să se îndrepte către o carieră didactică. Mulţi dintre aceştia nu au reuşit sa finalizeze procedurile pentru înscrierea la concurs până acum. Ar fi, oare, mai bine să rămână până anul viitor fără un loc de muncă în condiţiile în care este nevoie de profesori în şcolile româneşti?, întreabă retoric Cîmpeanu, care sublinază şi faptul că titularizarea (angajarea pe durată nedeterminată), dar şi angajarea cadrelor didactice pe durata determinată trebuie să se facă înainte de începerea anului şcolar, la 5 septembrie.

    „Este foarte probabil/personal sunt convins că anul acesta se vor adopta legile educaţiei! Pentru reforma în educaţie resursa umană este esenţială! Adoptarea legilor educaţiei ar însemna să facem paşi importanţi către ce ne dorim în educaţie. Or, imediat după adoptarea legilor, ar însemna să facem tot atâţia paşi înapoi – prin blocarea recrutării de resursa umană într-un sistem care suferă de mult timp de lipsa unei resurse umane calificate. Guvernul a înţeles atât specificul, cât şi importanţa educaţiei pentru societatea românească, iar acest lucru este unul foarte bun! Este un lucru care ne dă speranţa că legile educaţiei vor putea fi implementate cu succes, după adoptare! Deoarece noile legi ale educaţiei răspund nevoilor educaţionale, socio-emoţionale, de incluziune şcolară si socială, de atingere şi valorizare a potenţialului maxim de către fiecare copil în parte, respectându-i-se particularităţile de vârstă şi individuale, confortul şi siguranţa în spaţiul şcolar, noi, decidenţii trebuie să le oferim dascălilor un statut demn al profesiei lor, o salarizare motivantă şi contexte de progres profesional”, încheie ministrul.