BusinessMagazin

Tag: chimie

  • Nobel pentru chimie pe 2013 – atribuit lui Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel

    Premiul Nobel pentru chimie pe 2013 a fost atribuit cercetătorilor Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel, a anunţat, miercuri, Comitetul Nobel din cadrul Academiei regale de ştiinţă din Suedia, potrivit site-ului oficial al prestigioaselor distincţii.

    Cei trei cercetători au fost recompensaţi “pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe”, a precizat Comitetul Nobel.

    În trecut, chimiştii obişnuiau să creeze modele de molecule folosind bile din plastic unite prin beţişoare. În zilele noastre, modelarea este realizată cu ajutorul computerelor. În anii 1970, Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel au pus bazele puternicelor programe care sunt folosite astăzi pentru a înţelege şi a prezice procesele chimice. Modelele computerizate care reflectă fenomene din viaţa reală au devenit cruciale pentru marile descoperiri făcute în chimie în zilele noastre.

    Reacţiile chimice se produc cu viteze extrem de mari. Într-o fracţiune dintr-o milisecundă, electronii “sar” de la un nucleu atomic la un altul. Chimia clasică a întâmpinat dificultăţi serioase în a ţine pasul cu aceste viteze de reacţie. Virtual, este imposibil să realizezi o hartă cu toţi acei paşi mici care sunt făcuţi în timpul unui proces chimic. Folosind metodele care au fost recompensate miercuri cu premiul Nobel pentru chimie, oamenii de ştiinţă din zilele noastre reuşesc cu ajutorul computerelor să dezvăluie procese chimice, precum purificarea catalitică a gazelor de eşapament şi fotosinteza.

    Modelele dezvoltate de Karplus, Levitt şi Warshel sunt revoluţionare prin faptul că ele au reuşit să facă fizica clasică a lui Newton să funcţioneze în acelaşi timp cu fizica cuantică, care este fundamental diferită. Înainte de descoperirile celor trei savanţi, chimiştii trebuiau să aleagă pentru modelele lor principii care erau valabile doar într-una dintre cele două arii ale fizicii.

    Martin Karplus are cetăţenie americană şi austriacă. Născut în 1930, la Viena, a obţinut diploma de doctorat în 1953, la California Institute of Technology. Este profesor la Universitatea din Strasbourg şi profesor emerit la catedra de Chimie a Universităţii Harvard din Statele Unite.

    Michael Levitt are cetăţenie americană şi britanică. Născut în 1947, la Pretoria, în Africa de Sud, a obţinut doctoratul în 1971, la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, şi predă la Facultatea de medicină a Universităţii Stanford din Statele Unite.

    Arieh Warshel are cetăţenie americană şi israeliană. Născut în 1940, în kibbutzul Sde-Nahum din Israel, a obţinut doctoratul în 1969, la Weizmann Institute of Science din Rehovot, Israel. Este profesor emerit la Universitatea Southern California din Los Angeles.

    În 2012, premiul Nobel pentru chimie a revenit cercetătorilor americani Brian K. Kobilka şi Robert J. Lefkowitz, pentru descoperiri de o importanţă covârşitoare privind activităţile unei importante familii de receptori – receptorii cuplaţi cu proteina G (RCPG) -, considerată cea mai mare familie de receptori celulari de suprafaţă.

    Sezonul Nobel pe 2013 a debutat luni, când cercetătorii James E. Rothman, Randy W. Schekman şi Thomas C. Südhof au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină, pentru descoperirea sistemului care reglează traficul intracelular, un sistem major de transport din interiorul celulelor vii.

    Marţi, cercetătorul belgian François Englert şi cercetătorul britanic Peter W. Higgs au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru fizică pe 2013, pentru descoperirea teoretică a mecanismului care contribuie la o mai bună înţelegere a originii masei particulelor subatomice, care a fost confirmată recent prin descoperirea acestei particule fundamentale prezise, realizată de experimentele ATLAS şi CMS cu ajutorul acceleratorului de particule (Large Hadron Collider) de la CERN.

    Premiul Nobel pentru literatură va fi atribuit joi.

    Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri.

    Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 14 octombrie.

    Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 930.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

    Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în cadrul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincţiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

    Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

  • Oferta preliminară de intenţie la Oltchim, publică luni. Se aşteaptă investitori experimentaţi

    “Am decis să devansăm termenul de negociere şi să realizăm o solicitare preliminară de intenţie pentru a tatona aşteptările pieţei şi să ne ajute să realizăm o listă scurtă a posibililor investitori. Oferta va fi publicată luni pe site-ul ministerului. Un astfel de investitor ar trebui să aibă o bonitate care să fie probată de scrisori de bonitate bancare şi de confort de la o bancă sau de la un consorţiu de prim rang şi să acopere măcar 25% din suma care trebuie angajată. Să aibă experienţă în domeniul chimiei şi pertrochimiei şi o reţea globală în care să se integreze. Oferta va fi publicată luni pe site-ul ministerului şi a Oltchim”, a spus Vosganian într-o conferinţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU DE CAZ: Cu ce înlocuim E-urile? Cu presiune

    CONTEXTUL: Cris-Tim căuta, în primăvara lui 2011, soluţii pentru creşterea siguranţei alimentare, ţinând cont de tendinţele pieţei şi noile reglementări europene.

    DECIZIA: În vara anului 2011 compania investeşte patru milioane de euro pentru a cumpăra un utilaj prin care produsele sunt expuse unei tehnologii de înaltă presiune; viaţa la raft a produselor este prelungită de trei ori, fără adaos de conservanţi.

    EFECTELE: Toate produsele Cris-Tim în ambalaje vidate, adică jumătate din producţie, sunt supuse acum acestei tehnologii. Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de peste 346 milioane de lei, iar pentru 2013 previziunile indică o creştere de 10%.

    DE LA IDEE PÂNĂ LA LANSARE AU TRECUT, EFECTIV, zece luni de tatonări, negocieri, testări”, povesteşte Radu Timiş, antreprenorul care a clădit afacerea Cris-Tim, despre decizia de a investi într-un utilaj cu tehnologie de ultimă oră. A cheltuit 4 milioane de euro pentru ca mezelurile care ies de pe liniile fabricii să aibă un termen de garanţie de trei ori mai lung, fără a schimba reţetele. După ce vreme de câţiva ani şi-a lăsat afacerile pe mâna unor manageri, Timiş s-a întors la cârma Cris-Tim la începutul crizei şi a reuşit să schimbe direcţia în care se îndreptau vânzările.

    Cel mai puternic impact asupra afacerilor îl are noua tehnologie de producţie, prin instalarea căreia în procesul de fabricaţie sunt folosiţi mai puţini conservanţi – sau chiar deloc, iar termenul de valabilitate poate fi extins cu 300%. 4 milioane de euro din cele 24 investite în ultimii ani au fost dedicate acestui utilaj, de ultimă generaţie, care are o greutate de 45 de tone – chiar transportul acestui utilaj a ridicat o mulţime de probleme. Tehnologia este folosită acum doar de alte două firme europene, la o capacitate mai mică, spune Radu Timiş.

    CONCRET, PRODUSELE AMBALATE ŞI ETICHETATE SUNT SCUFUNDATE ÎN APĂ RECE TIMP DE OPT MINUTE, la o presiune de 9.000 de ori mai mare decât presiunea atmosferică. Prin acest tratament, sunt distruse toate virusurile şi bacteriile din produs, celula de carne rămâne vie, iar proprietăţile nu sunt afectate. Tratate astfel, mezelurile Cris-Tim au un avantaj în ce priveşte exporturile, ce vor putea fi făcute cu vaporul şi nu numai cu avionul, deoarece au termene de garanţie mai mari. Or, costul de transport cu vaporul le permite să aibă preţuri competitive la raft. În ultimii ani compania a pus accent pe exporturi, mezelurile fiind, vândute în 16 ţări europene. 13% din volumul mărfurilor produse pleacă peste graniţele ţării, exportul fiind după spusele antreprenorului, mai profitabil decât vânzarea pe piaţa internă. Timiş vrea să exploateze la maxim filonul exporturilor şi ţinteşte să ajungă la o pondere de 25-30% din volumele produse prin intrarea pe noi pieţe, ca Rusia, China, Japonia, Coreea. În opinia lui, este doar o chestiune de timp până când mezelurile CrisTim vor intra în magazinele ruseşti sau chineze.

    LA NIVEL DE REŢETE, COMPANIA NU PREGĂTEŞTE MARI SURPRIZE. “În mezeluri e o gamă definită de produse pe care le mănâncă românii, e foarte greu să vii cu noutăţi deosebite care să prindă”, explică omul de afaceri. El îşi aminteşte că în perioada de creştere economică, când cumpărătorii deschideau mai larg buzunarele decât acum, s-a întâmplat să lanseze chiar şi 30 de produse într-o singură lună, dar în portofoliu rămâneau unul sau două produse. “Acum nu mai vor să rişte nimic; cumpără exact ce a plănuit acasă, ştiind precis cât vor să cheltuiască.” Piaţa preparatelor din carne, evaluată la o valoare anuală de circa un miliard de euro, reuneşte un număr mare de procesatori, între care cei mai cunoscuţi sunt Agricola, Fox, Marex, Caroli, Angst, Aldis Călăraşi, Ana şi Cornel sau Meda.

    Aceeaşi tehnologie cu presiune înaltă face posibilă fabricarea mezelurilor fără niciun fel de conservanţi. Gama Vitality a fost lansată la finalul anului trecut pentru clienţi din rândul celor care nu mănâncă deloc mezeluri (circa un sfert din cumpărători) considerându-le nesănătoase. Conform oficialilor companiei, nişa produselor fără E-uri este, chiar şi în ţările dezvoltate, foarte mică, fiind dominată de produsele tradiţionale. Cel mai adesea acest gen de produse echivalează cu produsele tradiţionale, făcute de asociaţii familiale şi întreprinderi mici, care vând în principal local. Ideea de a produce mezeluri fără E-uri este mai veche, primele încercări de a face astfel de produse fiind făcute în laboratoarele Cris-Tim încă din 2009. Compania a intrat recent şi în piaţa lactatelor, cu marca Mândruţa, sub umbrela căreia se vând lapte proaspăt, lapte bătut, iaurt, sana şi smântână. Laptele este produs la o fermă din Boldeşti-Scăieni, judeţul Prahova, înfiinţată în urmă cu 11 ani şi care are acum 570 de bovine.