BusinessMagazin

Tag: chimie

  • Premiul Nobel 2019 pentru CHIMIE, acordat cercetătorilor care au dezvoltat bateriile cu litiu, indispensabile telefoanelor mobile

    În comparaţie cu bateriile tradiţionale, bateriile litiu-ion sunt reîncărcabile, durează mai mult, au o densitate energetică superioară, cântăresc mai puţin şi au o durată de viaţă mai lungă.

    Anul trecut, premiul Nobel pentru chimie a fost decernat cercetătoarei Frances H. Arnold, pentru metoda sa de dezvoltare direcţionată a enzimelor, proteine care catalizează reacţiile chimice, şi lui George P. Smith şi Gregory P. Winter, pentru cercetările lor legate, printre altele, de bacteriofagi, virusuri care infectează bacterii şi pot fi transformate în proteine noi. Prin metodele dezvoltate de aceştia se pot produce anticorpi care pot neutraliza toxinele, contraataca maladiile autoimune şi vindeca metastazele.

    De la înfiinţarea premiilor Nobel şi până în 2018, 110 persoane au primit distincţia pentru chimie şi doar cinci dintre acestea au fost femei. De 63 de ori, premiul Nobel pentru chimie a revenit unei singure persoane.

    Sezonul Nobel a debutat luni, cu premiul pentru medicină, acordat cercetătorilor Gregg L. Semenza, Peter J. Ratcliffe şi William G. Kaelin Jr., pentru descoperirile lor privind “modul în care celulele percep şi se adaptează diferenţelor de nivel al oxigenului din mediu”.

    Marţi, premiul Nobel pentru fizică le-a fost acordat cercetătorilor James Peebles, pentru formulări teoretice privind cosmologia fizică, şi Michel Mayor şi Didier Queloz, pentru descoperirea unei exoplanete ce orbitează o stea de tipul Soarelui.

    Joi vor fi decernate cele două premii Nobel pentru literatură, iar vineri, cel pentru pace. Premiul Nobel pentru economie va fi decernat pe 14 octombrie.

    Anul acesta, fiecare premiu Nobel vine cu un cec în valoare de nouă milioane de coroane suedeze (830.000 de euro).

    Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincţiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

    Premiile Nobel sunt decernate din 1901 şi au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

  • Invenţia revoluţionară care l-a transformat pe un tânăr din Marea Britanie într-unul dintre cei mai bogaţi bărbaţi din ţară

    Un tânăr din Marea Britanie a devenit peste noapte unul dintre cei mai bogaţi bărbaţi din ţară după ce compania de biotehnologie Ziylo, pe care acesta a dezvoltat-o alături de unul dintre profesorii săi din facultate, a fost achiziţionată cu peste 620 de milioane de lire sterline de Novo Nordisk, un gigant la nivel global din domeniu sănătăţii. 

    Harry Destercroix este absolvent al Universităţii Bristol din Marea Britanie şi deţine o diplomă de doctorat în chimie. Alături de Anthony Davis, care i-a fost profesor, a dezvoltat, în timpul facultăţii, o companie de biotehnologie, Ziylo. Împreună cu o echipă de cercetători, cei doi au dezvoltat tratamente care ar putea să ajute cei peste 380 de milioane de oameni bolnavi de diabet la nivel mondial, din care patru milioane doar în Marea Britanie.

    Cercetând cazurilor persoanelor bolnave de diabet, Ziylo a dezvoltat o tehnologie care ar putea ajuta la dezvoltarea unui tip de insulină care ar putea să reacţioneze şi să se adapteze la nivelurile de glucoză din sânge. Acest lucru ajută la eliminarea riscului scăderii nivelului de zahăr din sânge, cunoscut sub numele de hipoglicemie, şi oferă diabeticilor un control mai bun asupra bolii.

    Cercetătorii ştiinţifici din cadrul şcolii de chimie a universităţii au început să lucreze la această problemă cu ani în urmă, înainte ca Ziylo să fie înfiinţată în anul 2014. După un studiu de 20 de ani, profesorul Davis a reuşit să proiecteze un nou tip de molecule sintetice care, îmbinate cu cele naturale, “ar putea constitui o nouă abordare a biodesignului. Aceste molecule unice au fost inspirate de natură şi lucrează în acelaşi mod ca şi receptorii naturali de glucoză”, explică Davis.

  • Politehnica Bucureşti organizează meditaţii gratuite pentru Bacalaureat şi admitere

    “Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB) anunţă începerea cursurilor de pregătire gratuită, atât pentru examenul de Bacalaureat, cât şi pentru examenul de Admitere în învăţământul superior, sesiunea iulie 2018. Fie că îşi desfăşoară cursurile liceale în Bucureşti sau în provincie, elevii claselor a – XII-a vor putea beneficia , în perioada 17 martie-7 iulie 2018 , de cursuri de pregătire intensivă la Matematică, Fizică şi Chimie,numărul orelor de meditaţii depăşind cota 200”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de Universitatea Politehnica.

    Cursurile gratuite sunt oferite de profesori universitari din cadrul UPB şi se vor ţine în fiecare sâmbătă, între orele 09.00 şi 13.00.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este domnul Angela Merkel, bărbatul din spatele CELEI MAI PUTERNICE FEMEI din Europa

    Joachim Sauer, în vârstă de 68 de ani, este soţul cancelarului german şi pare fericit să rămână un ilustru necunoscut în afara domeniului său de activitate, fiind profesor de chimie cuantică la Universitatea din Berlin. El nu vorbeşte niciodată cu presa şi apare foarte rar în public cu soţia sa, scrie ONE.

    Joachim Sauer s-a născut pe 19 aprilie 1949, în orăşelul Hosena în Germania Democrată. A cunoscut-o pe Merkel în 1981. Ea avea 27 de ani şi tocmai obţinuse diploma universitară în fizică. El avea 32 de ani şi preda la Academia de Ştiinţe din Berlin. Amândoi erau căsătoriţi. Căsătoria Angelei cu Ulrich Merkel, tot un absolvent de fizică, s-a încheiat cu un divorţ în 1985. Căsnicia lui Sauer cu o chimistă s-a încheiat în 1983, când el a decis să părăsească apartamentul cuplului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • FELICITĂRI! Lotul României a obţinut două medalii de aur şi două de argint la Olimpiada Internaţională de Chimie din Bangkok

    Rezultatul plasează România pe locul locul al II-lea în Europa şi al VII-lea în lume în clasamentul neoficial al ţărilor participante (78).

    Elevii medaliaţi cu aur sunt Alexandra Dima(Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti), câştigătoare a medaliei de argint la ediţia precedentă, şi Paul Haidu-Gerea (Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa), care şi-e egalat performanţa de anul trecut. Medaliile de argint au fost obţinute de Anamaria Leonescu (Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti) şi Dorian Gabriel Muntean (Colegiul Naţional „Spiru Haret” din Tecuci, jud. Galaţi).

    La IChO 2017 au fost prezenţi 279 de concurenţi din 78 de ţări.

     

  • Drama care cucereşte România: De ce absolvenţii nu au cunoştinţele de bază

    Modul de predare discursiv al profesorilor prin care transmit informaţia nu are legătură cu ceea ce văd elevii în viaţa de zi cu zi, spun specialiştii în educaţie.

    „Atunci când au de rezolvat probleme se izbesc de matematica prost cunoscută, cum ar fi fracţii, procente, adunări sau scăderi. Fizica este gândită în programa şcolară mult prea abstract, teoretic şi sunt prea multe formule“, a spus Staş.

    În opinia sa, absolvenţii de liceu nu au cunoştinţe de bază la discipline precum biologie, chimie, fizică sau chiar limba română pentru că profesorii predau într-un limbaj neînţeles de ei. „Capcana disciplinelor precum biologie, chimie sau chiar limba română este folosirea de către profesori a unui metavocabular. Spre exemplu, la biologie, copiii în loc să înveţe cum funcţionează lumea vie, ei învaţă cuvinte dificile“, a explicat Marian Staş. El precizează că slaba pregătire a absolvenţilor de liceu pleacă de la planul-cadru pentru gimnaziu. „Planul-cadru pentru gimna­ziu pleacă de la premisa că elevii învaţă toţi la fel pentru că au acelaşi număr de ore pe săptămână, iar acest lucru nu este normal“, a spus Staş.

  • Drama care cucereşte România: De ce absolvenţii nu au cunoştinţele de bază

    Modul de predare discursiv al profesorilor prin care transmit informaţia nu are legătură cu ceea ce văd elevii în viaţa de zi cu zi, spun specialiştii în educaţie.

    „Atunci când au de rezolvat probleme se izbesc de matematica prost cunoscută, cum ar fi fracţii, procente, adunări sau scăderi. Fizica este gândită în programa şcolară mult prea abstract, teoretic şi sunt prea multe formule“, a spus Staş.

    În opinia sa, absolvenţii de liceu nu au cunoştinţe de bază la discipline precum biologie, chimie, fizică sau chiar limba română pentru că profesorii predau într-un limbaj neînţeles de ei. „Capcana disciplinelor precum biologie, chimie sau chiar limba română este folosirea de către profesori a unui metavocabular. Spre exemplu, la biologie, copiii în loc să înveţe cum funcţionează lumea vie, ei învaţă cuvinte dificile“, a explicat Marian Staş. El precizează că slaba pregătire a absolvenţilor de liceu pleacă de la planul-cadru pentru gimnaziu. „Planul-cadru pentru gimna­ziu pleacă de la premisa că elevii învaţă toţi la fel pentru că au acelaşi număr de ore pe săptămână, iar acest lucru nu este normal“, a spus Staş.

  • FELICITĂRI! Elevii români au câştigat 3 medalii de aur şi una de argint la Olimpiada Internaţională de Chimie de la Tbilisi

    Un nou succes al elevilor din România care ne bucură. Au câştigat trei medalii de aur şi una de argint la cea de-a 48-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Chimie, desfăşurată în perioada 23 iulie – 1 august, la Tbilisi (Georgia)

    Potrivit unui comunicat al MENCS transmis luni AGERPRES, rezultatul, cel mai bun din istoria participării româneşti la această competiţie, plasează ţara noastră pe locul I în Europa şi pe locul al II-lea în lume în clasamentul neoficial al ţărilor participante (75).

    “Cei trei elevi români medaliaţi cu aur sunt Andrei Iliescu (absolvent al Liceului Internaţional de Informatică din Bucureşti), Paul Haidu-Gerea (clasa a XI-a/Colegiul Naţional ‘Mircea cel Bătrân’ din Constanţa), premiat cu argint în 2015, şi Robert Cristian Râclea (clasa a XII-a/Colegiul Naţional ‘Vasile Alecsandri’ din Galaţi). De asemenea, lui Andrei Iliescu, laureat cu aur şi la ediţia anterioară, i-a fost decernat Premiul IUPAC (The International Union of Pure and Applied Chemistry) pentru cel mai mare punctaj din concurs”, precizează sursa citată.

    Medalia de argint a fost obţinută de Alexandra Dima, elevă în clasa a XI-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, se mai arată în comunicat.

    La ediţia din acest an au fost prezenţi 264 de competitori din 75 de ţări.

     

  • Un român a inventat un aparat care îţi spune ce personalitate ai şi pentru ce job eşti cel mai potrivit

    Tata ar fi vrut să urmez o carieră în armată, mama m-a văzut IT-ist. Între timp eu m-am făcut jurnalist, iar MindMi se pare că nu mi-ar contrazice alegerea. MindMi este un sistem inventat de Dumitru Grigore, inginer fizician, care după mai mulţi ani de cercetare şi teste a  găsit o metodă mai rapidă de a determina profilul psihologic şi înclinaţia unei persoane către o anumită carieră, către un anumit job.

    MindMi este un sistem care furnizează informaţii despre profilul psihologic al examinatului (ce fel de personalitate este – coleric, sangvin, flegmatic sau melancolic – şi poate da informaţii şi la nivelul compabilităţii între profilul respectiv şi profilul jobului pentru care aplică, potrivit lui Alexandru Galoş, CEO al Psychometric Systems, compania ce produce şi comercializează MindMi.

    Cine ar putea utiliza un asemenea produs şi de ce ar avea nevoie cineva de aşa ceva?  „În bănci, de exemplu, pentru anumite poziţii se cere un profil psihologic. Nu poţi să ignori o analiză foarte pertinentă la momentul angajării, pentru că este foarte greu de dat afară un om apoi. Un alt element adus de produsul nostru este optimizarea în cadrul unei companii, în cazul în care un angajat nu se potriveşte pe domeniul unde lucrează în prezent“, afirmă Galoş, privindu‑mă din spatele lentilelor heliomate ale ochelarilor. „Toată lumea dă vina pe chimie când lucrurile nu merg bine între angajaţii dintr-un departament, dar nimeni nu ştie ce este acea chimie. În raportul de compatibilitate de grup generat de MindMi poţi vedea dacă profilul psihologic al unui angajat este valid cu al altuia. Care este cel mai compatibil într-un grup şi cel mai puţin compatibil. Dar asta nu înseamnă că acel angajat trebuie dat afară, ci poate nu se află la locul potrivit“, adaugă el.

    CUM FUNCŢIONEAZĂ? Produsul este format din două componente: una hardware (un scanner de mâini) şi una software (aplicaţia web). Pe site-ul companiei se susţine că „Dumitru Grigore a demonstrat experimental că trăsăturile şi dimensiunile psihologice pot fi măsurate prin intermediul unui dispozitiv noninvaziv de scanare a mâinilor, utilizând principiul activ al activităţii glandelor sudoripare drept manifestare periferică a activării neuronale“, adică în traducere liberă creierul primeşte impulsuri de la maşinărie şi trimite înapoi un răspuns, iar „Dumitru Grigore a descoperit cum să interpreteze răspunsul dat de creier în rapoarte psihologice“, spune Alexandru Galoş.

    Subiectul îşi plasează mâinile timp de cinci minute pe scannerul dotat cu mai mulţi senzori, apoi se analizează şi se transpun datele într-o varietate de tipare şi profiluri psihologice. Datele scanării sunt salvate în cloud  şi pe baza lor compania poate genera diferite rapoarte, ce se bazează pe 62 de indicatori psihologici, în funcţie de ce este de interes pentru angajator. În prezent, pe platformă există 7 rapoarte şi 3 se află în lucru. La livrare, produsul (hardware şi software) vine cu 600 de puncte valorice, iar generarea unui anumit raport costă un anumit număr de puncte. De exempul, raportul de personalitate generat după scanarea mea costă 80 de puncte, iar raportul potenţialului inteligenţei emoţionale costă 30 de puncte ş.a.m.d. După consumarea celor 600 de puncte, clientul va trebui să cumpere altele.

    În urma experimentului mi-a fost dezvăluit tipul de caracter dominant în personalitatea mea, ce înseamnă acest lucru şi care ar fi atitudinile, meseriile recomandate pentru o asemenea personalitate. Aşadar am aflat că jurnalismul s-ar potrivi firii mele curioase, exploratoare. „Înainte de a veni la un interviu de angajare fiecare îşi pune un scut, vrea să pară cel mai deştept, cel mai frumos, dar angajatorul spune: «Bun, dar câte prune ai în buzunar? Vreau să lucrez 10 ani de zile cu tine şi să te cunoscut mai bine»“, spune Galoş. De asemenea, el mai punctează faptul că o persoană nu poate păcăli aparatul. „Omul nu reuşeşte să filtreze răspunsul dat de creier, noi nu am găsit pe nimeni care la o scanare să fie într-un fel şi la o a doua scanare să fie într-un alt fel.“

     

  • Revelaţia antreprenorului de 37 de ani care exportă jumătate din brânzeturile produse într-o fabrică din Alba

    Brevetele de invenţie eliberate de OSIM după revoluţie au jucat un rol important în construcţia afacerii Unilact, mai precis în debutul ei. Doi ingineri chimişti, Marius Bîcu şi soţia sa, au lucrat în cercetare, în domeniul chimiei anorganice, specializaţi fiind în săruri. „După revoluţie s-au trezit că tot primeau prin poştă de la OSIM brevetele lor de invenţie, care nu mai erau ale statului român“, povesteşte Marius Bîcu, directorul general al producătorului de brânzeturi, fiul inginerului Marius Bîcu.

    Unul dintre brevete era pentru un mix de săruri minerale care se folosea la decaparea tablei – din tablă neagră se făcea tablă de inox, prin folosirea sărurilor la temperatură joasă, o activitate care aducea economii importante de energie. Un combinat chimic din Ocna Mureş producea sărurile, vândute către toate întreprinderile metalurgice din România, iar cei doi cercetători şi-au dat seama la un moment dat că pot cere drepturi de proprietate intelectuală, dar fabrica producătoare, fiind de stat, nu avea cum să plătească. „Atunci s-au hotărât să le facă ei.

    În 1992 au cumpărat prima hală pe care au găsit-o, magazia unui fost CAP, şi au început să producă acolo“, spune Bîcu, care nu-şi amineşte exact suma plătită – „la fel cum costă şi în ziua de azi un teren la ţară cu nişte ruine, mai nimic“. Avantajul major din acel moment a fost legislaţia favorabilă pentru cei care lucrau după un brevet de invenţie, firma fiind scutită de taxe şi impozite vreme de cinci ani. Neavând de plătit niciun fel de taxe, cu costuri mici pentru materii prime şi producţie, cei doi antreprenori au prins un val extrem de favorabil; după câteva luni au cumpărat două camioane, iar după alte câteva luni şi-au mai luat unul pentru transportul sărurilor. „Banii se adunau, trebuia să facă ceva cu ei. Şi tata a investit în agricultură, a început să cumpere terenuri. Nu merita să cumpere o fabrică pentru activitatea lor, care era simplă – şi bine au făcut că nu au cumpărat nicio fabrică, pentru că industria a intrat în declin, în cinci – şase ani clienţii s-au închis.“

    Dispunând de bani, fondatorul Marius Bîcu a avut suficient fler pentru a schimba domeniul; în 1995 a cumpărat mai întâi un tractor, apoi alte cinci, în condiţiile în care în jurul localităţii Ocna Mureş din judeţul Alba nu se cultiva mai nimic. A angajat un agronom şi a început să cultive terenurile rămase libere de la CAP; plecând de la un hectar a ajuns la 700, iar Marius Bîcu spune că nu îşi aminteşte exact ritmul de creştere, dar a fost rapid. După ce a început să cultive teren, a cumpărat vaci şi oi, iar apoi i-a venit şi ideea de a procesa laptele produs. „Cert este că nici astăzi, când începi o afacere în agricultură, nu câştigi bani imediat, trei ani aduci bani de acasă. Nu a făcut bani din agricultură, dar a fost foarte inspirat să schimbe domeniul. A avut mereu o direcţie destul de clară.“ Nu l-a convins nimeni să investească un milion de euro pentru a face o fermă modernă; „mulţi au făcut asta şi plâng acum, pentru că au credite de plătit şi costul laptelui a scăzut. Când au luat 3 sau 5 milioane de euro ca să facă un grajd nu s-au gândit că trebuie plătit? Tata a făcut din fier vechi un grajd în două săptămâni jumate“.

    La un moment dat a venit un consultant, după apariţia fondurilor SAPARD, şi i-a propus un proiect de 450.000 de euro pentru un grajd, dar cercetătorul s-a uitat la el şi i-a spus: „Măi băiete, dacă eu aş avea 450.000 de euro, tu ce crezi că aş face cu ei? O casă la vaci?“, ideea fiind că o astfel de investiţie nu ar fi adus creşterea producţiei de lapte.

    Acum, cei doi Marius Bîcu îşi împart clar treburile: fondatorul se ocupă de agricultură, iar fiul este responsabil de procesarea brânzeturilor în fabrica ridicată la Ocna Mureş, în 2004. Unilact nu are în proprietate decât suprafaţa de teren a fermei, de circa 4 hectare, dar cultivă 700 de hectare luate în arendă, cu furaje, grâu, pe care îl vând producătorilor locali de pâine, precum şi rapiţă. Şi pentru că doar cu o săptămână înainte de discuţia cu Business Magazin ferma primise un control, Marius Bîcu a ştiut cu precizie numărul de animale – 377 de vaci şi 1.100 de oi; „avem şi 200 de hectare de păşune în arendă, în jurul terenurilor noastre“.