Diaconescu a declarat, miercuri, la Universitatea de vară de la Izvoru Mureşului, că trebuie pornit de la premisa că drepturile românilor la respectarea identităţii etnice, oriunde s-ar afla ei, “nu sunt subiect de negociere”, transmite corespondentul MEDIAFAX.
“Legislaţia europeană spune foarte clar că este dreptul suveran al statelor membre ale UE de a-şi promova, de a-şi apăra şi de a-şi susţine cetăţenii, oriunde s-ar afla ei. Deci, nu poate face obiect de compromis de la ţară la ţară pachetul de drepturi privind românii”, a spus Diaconescu.
Potrivit acestuia, în martie 2001, după evaluarea Comisiei de Democraţie prin drept a Consiliului Europei, România şi Ungaria au încheiat un acord privind certificatul de maghiar.
“Nu văd ce împiedică România să promoveze certificatul de român, ca fază premergătoare a acordării cetăţeniei. Sunt două caracteristici care ar ajuta, de la caz la caz şi de la ţară la ţară, acest demers. În primul rând, încrederea românului, oriunde s-ar afla el, care nu are cetăţenie, în faptul că legătura cu ţara mamă se păstrează. În al doilea rând, obligarea directă, juridică, a instituţiilor din ţara mamă de a promova o serie de drepturi speciale pentru cei care au certificatul de român. Nu e nimic spectaculos. Priviţi ce se poate transmite din acest punct de vedere în cadru strict European”, a declarat Cristian Diaconescu.
Fostul minstru de Externe a adăugat că prin acest certificat se poate stabili “o relaţie directă” cu adevăratele comunităţi din statele în marea lor majoritate nemembre ale UE, iar criteriul originii etnice este “perfect euroconform”, acestea fiind aspecte esenţiale pentru orice legiuitor, care se referă la acordarea cetăţeniei.
În opinia lui Diaconescu, ar trebui să se aplice în legislaţia statului român aceleaşi reguli şi flexibilitatea care se aplică în legislaţiile celorlalte statelor membre ale UE în domeniu.
“Astăzi pare că avem cea mai restrictivă legislaţie în ceea ce priveşte acordarea cetăţeniei pentru români. S-a creat o minimă flexibilitate în ceea ce priveşte românii care au fost privaţi, ei sau antecesorii lor, prin mijloace politice de cetăţenia română, lăsându-se senzaţia că domeniul s-ar limita la ceea ce s-a întâmplat până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Astăzi însă, când vorbim, sunt români cu obârşii româneşti care-şi doresc cetăţenia română, sunt români care sunt împiedicaţi, prin mijloacele politice şi administrative, într-o serie de state, de a-şi afirma identitatea românească. Ei doresc să rămână legaţi de ţară şi este dreptul lor, implicit obligaţia României de a reglementa cât se poate de clar, modern şi euroconform acest aspect”, a spus Diaconescu.
El a afirmat că este dreptul suveran al României să legifereze după cum crede de cuviinţă, cu condiţia să nu încalce regulile organizaţiilor din care face parte.
“Nu e nevoie să condamnăm nicio ţară, să intrăm în polemici negative cu nimeni. Ceea ce eu aş propune ţine realmente numai de exerciţiul suveran al drepturilor noastre, aici la noi în ţară, de a legifera aşa cum considerăm de cuviinţă. Nimeni nu are dreptul şi nu poate interveni şi nimeni nu se poate burzului din afara României în legătură cu modul în care noi legiferăm în ţara noastră, atâta vreme cât nu încălcăm regulile organizaţiilor din care facem parte. Şi nu le încălcăm, vă asigur, nimic din ceea ce noi am încălcat aici nu are un caracter radical, antisemit, xenofob”, a declarat Cristian Diaconescu.
Potrivit acestuia, în statele membre sau nemembre ale Uniunii Europene unde există partide extremiste, xenofobe şi antisemite, “unele dintre ele parte a actului de guvernare”, românii au de suferit.
“Acolo unde partide extremiste sunt parte a actului de guvernare, românii, ca şi comunitate etnică, au de suferit şi din acest punct de vedere, mai uşor cu lecţiile de democraţie! Din acest punct de vedere trebuie să avem în vedere măsuri pe care să le luăm noi, aici, pentru că e clar nu avem un partener apt şi capabil să agreeze acorduri normale, europene, moderne privind protecţia indentităţii etnice. Trebuie să conştientizăm această realitate. Sunt zone politice şi în interiorul UE cu care nu se poate coopera şi din acest punct de vedere trebuie să trecem la strategii categorice naţionale şi, sigur, să avem şi oameni de stat să facă acest lucru”, a spus Cristian Diaconescu.
La Universitatea de vară “România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO” de la Izvoru Mureşului, au fost dezbătute mai multe subiecte, între care “Drepturile minoritarilor din România vs drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani”, “Ce face statul român pentru păstrarea identităţii entice a românilor din jurul frontierelor şi din Balcani”, “Cazurile Greciei şi Ungariei sau pactul victimei cu agresorul” sau “Cetăţenia română, un drept necesar păstrării identităţii românilor din vecinătate şi Balcani”.
