BusinessMagazin

Tag: cercetare

  • Bloomberg: Angajaţi ai companiei Huawei au colaborat cu armata chineză în proiecte de cercetare

    În ultimii zece ani, angajaţi ai Huawei au colaborat cu membri ai diverselor structuri ale Armatei Populare de Eliberare în cel puţin zece proiecte de cercetare în domeniile inteligenţei artificiale şi sistemelor de telecomunicaţii. Printre proiecte se numără o acţiune a organismului de investigare din cadrul Comisiei Militare Centrale – consiliul de conducere al forţelor armate – de a identifica emoţii prin analizarea comentariilor video. De asemenea, a existat colaborare şi pentru o iniţiativă a Universităţii Naţionale chineze pentru Tehnologia Apărării de a găsi modalităţi pentru colectarea şi analizarea imaginilor obţinute prin sateliţi şi de localizare prin stabilirea coordonatelor geografice.

    “Aceste proiecte reprezintă doar unele dintre studiile anunţate public care arată modul în care personalul celei mai mari companii de tehnologie informaţională din China a colaborat cu Armata Populară de Eliberare în proiecte de cercetare din sfera potenţial militară şi de securitate”, notează agenţia Bloomberg. Informaţiile despre proiectele de colaborare dintre Huawei şi armata chineză au fost obţinute din publicaţii şi baze de date din domeniul cercetării.

    “Huawei nu are cunoştinţă despre angajaţi care publică proiecte de cercetare în mod individual. Huawei nu are colaborări în domeniul cercetării militare sau parteneriate cu instituţii ale Armatei Populare de Eliberare. Huawei doar dezvoltă şi produce echipamente de telecomunicaţii care sunt conforme cu standardele civile din întreaga lume, fără a fabrica produse în domeniul militar”, a transmis un purtător de cuvânt al companiei chineze.

    Ministerul Apărării de la Beijing a refuzat să facă vreun comentariu pe această temă.

    Administraţia Donald Trump a impus limite privind colaborarea Huawei cu firme americane şi a îndemnat ţările aliate să adopte măsuri similare, invocând riscuri asupra siguranţei naţionale. Washingtonul denunţă presupusa apropiere a Huawei de armata chineză, argumentând că fondatorul companiei chineze, miliardarul Ren Zhengfei, un simpatizant al Partidului Comunist, a fost ofiţer de telecomunicaţii în timpul stagiului militar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cercetător şi antreprenor, nu neapărat în această ordine

    Romulus Oprica a apărut în ediţia din 2018 a catalogului în postura de senior researcher şi managing partner al companiei de cercetare de piaţă Brandberry, poziţie pe care o ocupă şi în prezent.

    Cum aţi descrie evoluţia dvs. profesională după apariţia în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP în anul 2018?
    Au apărut noi oportunităţi, iar „confirmarea” primită prin includerea în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP a adus un plus în închiderea unor parteneriate. A fost o evoluţie pozitivă, cu oarecare schimbări de perspectivă şi chiar de activitate.
    Ce efect a avut asupra carierei dvs. apariţia în catalogul 100 Tineri manageri de top?
    Pe lângă efectul de „steroizi pentru ego”, apariţia în catalog a avut şi un impact mult mai pragmatic, deschizând calea unor noi parteneriate. Cu alte cuvinte, a avut un efect pozitiv.
    Care a fost, din punctul dvs. de vedere, cel mai important moment din businessul românesc din ultimii ani (cei de după apariţia în catalog)?
    A fost un an zbuciumat, cu aşteptări contradictorii referitoare la o posibilă criză economică care ar fi urmat să facă ravagii în businessul românesc. Cred că cel mai important lucru din ultima perioadă este faptul că, deşi această criză nu a apărut (cel puţin, nu încă), companiile şi-au făcut planuri de avarie şi sunt, cel puţin mental, mai pregătite să înfrunte o posibilă dereglare a pieţei.
    Cum aţi caracteriza noua generaţie de tineri manageri?
    Sunt oameni foarte bine pregătiţi, cu un networking bine dezvoltat şi cu aşteptări despre viaţa personală şi timpul liber care pun presiune pe climatul din corporaţii.

  • Nemţii de la E.ON angajează 300 de specialişti IT în cadrul Centrului de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare de la Iaşi

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Opinie – Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice, Bitdefender: “Corporaţia hackerilor”

    Una dintre marile ameninţări cibernetice, ransomware-ul, a devenit în ultimii ani cea mai eficientă armă folosită de criminalii informatici, nu numai pentru a genera profituri proprii, dar şi pentru a produce daune materiale şi financiare victimei.
    Ransomware este o formă de atac cripto-viral în urma căruia victima e obligată să plătească recompensă atacatorilor pentru deblocarea datelor. În unele cazuri – de exemplu când ţinta este o organizaţie statală – atacul poate fi pur distructiv, cu scopul de a bloca procese tehnologice, activităţi de transport sau servicii financiare. În cea mai mare parte a existenţei sale, ransomware a fost folosit în atacuri care nu făceau vreo discriminare între victime, ţintind la un loc indivizi şi locuinţele lor, dar şi instituţii şi companii de toate mărimile. Treptat, operatorii de ransomware şi-au concentrat din ce în ce mai mult eforturile pe organizaţii ale căror date preţioase sporesc şansele de plată a recompensei.

    Hacker antreprenor, vând franciză
    Cea mai recentă evoluţie a fenomenului constă în folosirea ransomware-ului pe model de franciză. Ransomware-as-a-Service sau ransomware oferit ca serviciu permite până şi infractorilor amatori să „închirieze” un kit de infectare cu ransomware şi să lansase un atac. Vânzătorul pachetului îşi recrutează de regulă afiliaţii pe site-uri din Dark Web, unde cele două parţi negociază un comision pentru vânzător, dar şi pentru programatorii din spatele pachetului oferit spre vânzare.
    Avantajul acestei practici e că furnizorii de ransomware se pot dedica exclusiv dezvoltării respectivului ransomware, iar atacatorii nu sunt nevoiţi să deţină cunoştinţe tehnice avansate pentru a programa o astfel de ameninţare. Pentru toate părţile implicate, profiturile se generează uşor şi repetabil, ceea ce face modelul RaaS extrem de atractiv. În esenţă, RaaS este corespondentul criminalităţii organizate în plan cibernetic.

    Tehnici de atac în Ransomware-as-a-Service
    Operatorii de RaaS se folosesc de numeroase căi de acces pentru a se infiltra în infrastructurile victimei şi a lansa un atac. Poate cea mai populară metodă de infiltrare, atât pentru operatorii de ransomware, cât şi pentru orice alt tip de atac, rămâne metoda ingineriei sociale, unde victima este păcălită să participe la desfăşurarea atacului – de exemplu, să deschidă un fişier ataşat sau să dea clic pe un link.
    O altă unealtă des întâlnită este pachetul de exploituri. Afiliaţilor le este pus la dispoziţie un pachet cu componente modulare menite să exploateze vulnerabilităţi de sistem şi să faciliteze infecţia. Atacatorii oferă şi un pachet de instrucţiuni software menite să infecteze sistemul victimei prin exploatarea unor vulnerabilităţi în aplicaţii sau programe terţe, fie ele browsere, plugin-uri pentru browser sau clienţi de e-mail. Odată ajunşi în sistemul victimei, operatorii se pot folosi de privilegiile nou-dobândite să împrăştie ransomware pe toate sistemele dintr-o reţea internă, compromiţând astfel volume imense de date.
    Deoarece marea provocare a atacatorilor rămâne păcălirea soluţiilor de securitate, operatorii de ransomware modifică constant forma ameninţării informatice pe care o folosesc ca să reuşească pe cât posibil să evite detecţia.

    Cum ne ţinem departe de ransomware
    Dacă vorbim despre cea mai bună apărare faţă de atacurile de tip ransomware, atunci prevenţia stă în capul listei. Prevenţia nu înseamnă însă protecţie totală. Cea mai eficientă măsură pe care o putem lua împotriva unui atac ransomware este să facem backup regulat la datele importante şi irecuperabile din alte surse, fie că vorbim de poze de familie, fie că vorbim de proprietatea intelectuală a unei companii. Astfel, deşi datele de pe dispozitive pot fi la un moment dat criptate, copiile făcute în prealabil pot fi soluţia cea mai uşoară de a scăpa de plata recompensei. Există însă cazuri când atacatorii reuşesc să compromită inclusiv copiile de siguranţă ale documentelor, de aceea e important de reţinut ca backupul să fie salvat separat, într-un mediu fără conexiune la internet.
    Pe lângă practica de a menţine constant backupuri, specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender recomandă instalarea unei soluţii de securitate performante cu protecţie special concepută împotriva ransomware-ului. Cele mai bune soluţii în acest sens folosesc modele de inteligenţă artificială antrenate să observe comportamentul suspicios, surclasând în mod clar eficienţa soluţiilor tradiţionale bazate exclusiv pe folosirea de „semnături”. În mod ideal, protecţia împotriva ransomware-ului va conţine de asemenea şi un modul de remediere, care va readuce datele la forma iniţială chiar şi atunci când ransomware-ul a trecut nedetectat de celelalte tehnologii.
    În situaţia neplăcută a unei infectări cu ransomware, plata recompensei către atacator este cea mai proastă idee din trei motive: nu există vreo garanţie că atacatorul e o persoană de cuvânt şi va restitui accesul la date, victima îşi creează istoric de bun-platnic şi ar putea fi infectată şi pe viitor şi, cel mai dăunător, atacatorii vor folosi banii respectivi pentru arme şi mai puternice care să infecteze un număr tot mai mare de victime.

  • Ce se întâmplă când atacurile informatice paralizează ţări şi companii

    Infractorii cibernetici fac rareori diferenţa între victime. Oricine poate fi ţinta unui atac, de la un simplu utilizator de servicii, până la însuşi furnizorul acelor servicii. În ultimii ani, tendinţa criminalilor informatici este să se concentreze pe entităţi cu venituri mari. Campaniile ransomware, unde atacatorii criptează datele victimei ca apoi să ceară răscumpărare pentru deblocarea sistemelor criptate, au mers cu paşi rapizi către această direcţie în ultimii ani şi au pus tunurile pe infrastructuri critice de anvergură globală.

    În Uniunea Europeană, infrastructurile critice sunt definite ca fiind un element, sistem sau o parte componentă a acestuia, aflat pe teritoriul statelor membre, care este esenţial pentru menţinerea funcţiilor sociale vitale, a sănătăţii, siguranţei, securităţii, bunăstării sociale sau economice a persoanelor. Exemplele includ centralele termo-electrice, reţelele de telecomunicaţii, de transport, uzine şi fabrici sau spitale. Fireşte, perturbarea sau distrugerea acestor infrastructuri poate avea un impact major în plan economic-social, atât la nivel local, cât şi naţional sau chiar continental. De aceea, securitatea infrastructurilor critice devine imperativă pentru orice stat. Din ce în ce mai des, scăpările sunt la ordinea zilei.

    Unul din cele mai devastatoare atacuri cibernetice din ultimii ani, epidemia WannaCry, a îngenuncheat NHS, sistemul naţional de sănătate al Marii Britanii. Tot WannaCry a oprit temporar producţia de autoturisme a grupului Dacia-Renault la uzina de la Mioveni, din judeţul Argeş. Următorul val ransomware câteva săptămâni mai târziu, GoldenEye, avea să îngheţe transporturile în Ucraina, dar şi operaţiunile companiei daneze de transport maritim Maersk. Pentru Maersk, pierderile suferite au fost de peste 300 de milioane de dolari. La nivel global, daunele totale ca urmare a numai acestor două atacuri au fost de ordinul miliardelor de dolari.

    Ajungem în 2018, când operatorii unui alt ransomware virulent, GandCrab, şi-au concentrat eforturile pe organizaţii profitabile, miza fiind de până la 700.000 de dolari pentru fiecare server, în schimbul decriptării datelor. Tot o infecţie de tip ransomware a fost folosită şi în cel mai recent atac asupra unei infrastructuri critice, paralizarea producătorului de aluminiu şi furnizorului de energie electrică Norsk Hydro din Norvegia. Infecţia a făcut ravagii şi a forţat managementul să închidă unele fabrici, iar unii muncitorii s-au întors la pix şi hârtie că să continue operaţiunile. Compania a refuzat să plătească răscumpărarea cerută de atacatori şi a estimat daune de 40 de milioane de dolari la numai câteva zile după atac.

    Lista atacurilor asupra infrastructurilor critice e lungă, însă majoritatea acestor incidente au un lucru în comun: pagube uriaşe rezultate din îngheţarea operaţiunilor, care se reflectă inclusiv în economia ţării. Specialiştii în securitate informatică se aşteaptă că aceste atacuri să crească în amploare în anii ce urmează deoarece infrastructurile critice la nivel global încă se bazează pe sisteme şi proceduri învechite.
    Culmea, studiile confirmă că şi cei implicaţi în securizarea infrastructurilor naţionale se aşteaptă, mai devreme sau mai târziu, la un atac iminent din partea infractorilor cibernetici. Un studiu Bitdefender efectuat de Censuswide arată că 69% din departamentele IT suferă de o lipsă acută de profesionişti. Cei cu sisteme învechite de detecţie, prevenire şi remediere a atacurilor spun adeseori că sunt luaţi prin surprindere şi nu reacţionează la timp.

    Atacatorii nu mizează însă doar pe spargerea sistemelor învechite. Aceleaşi studii arată că atacatorii contează şi pe lipsa de pregătire a angajaţilor să recunoască semnele unui atac – de exemplu atacurile de tip phishing care păcălesc victima să ofere date de acces la infrastructuri vitale.

    Conform Serviciului Român de Informaţii, măsurile de securitate în infrastructuri naţionale trebuie să vizeze atât domeniul organizaţional – politici de securitate interne care includ instruirea personalului, cât şi domeniul securităţii fizice şi informatice – cele care formează infrastructura propriu-zisă.

    Specialiştii de la Bitdefender recomandă dotarea infrastructurilor critice cu sisteme de securitate specializate, dar şi promovarea unei culturi de securitate la nivel organizaţional. Aceste sisteme trebuie să fie capabile să detecteze nu doar atacuri externe cu ameninţări informatice obişnuite, ci şi anomalii în traficul de date şi comportamentul riscant sau reaua intenţie din partea personalului.

    Dacă vorbim de consecinţe, doi din zece directori de securitate IT chestionaţi de Bitdefender spun că cele mai grave efecte unui atac asupra unei infrastructuri critice ar fi pierderea de vieţi omeneşti. Câtă vreme multe dintre infrastructurile critice pot fi atacate cu ameninţări informatice finanţate de actori statali, 21% dintre specialiştii în securitate IT din companii se tem inclusiv de conflicte armate sau cibernetice între ţări. De aceea, putem anticipa ferm că interesele şi tensiunile economico-politice dintre state vor duce la creşterea în amploare a atacurilor asupra infrastructurilor critice, deci la o nouă cursă a înarmării. De data asta cu arme cibernetice.

  • 100 cele mai puternice femei din business: Ella Kalai, economist-şef { Alpha Bank }

    •   Doctor în economie, Ella Kallai este absolventă a Facultăţii de Cibernetică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice şi a Facultăţii de Matematică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.
    •   S-a alăturat echipei Alpha Bank România în 2001, iar în 2006 a fost numită economist-şef.
    •   Experienţa anterioară celei bancare include poziţii în cadrul departamentelor de cercetare de la Institutul pentru Economie al Academiei de Ştiinţe din Cehia, Université de Paris 1 (Franţa), Center for Integration Studies, Bonn (Germania), Institutul de Tehnică de Calcul din Cluj-Napoca. A obţinut titlul de doctor în economie la Université de Paris 1, Panthéon-Sorbonne, în 2000, Universitatea Carol din Praga şi State University din New York în 2001.
    •   Cariera sa a avut mai multe faţete, dar firul roşu care a făcut legătura între ele a fost cercetarea, indiferent că a fost cercetare în domeniul IT sau în domeniul economic, cercetare fundamentală sau cercetare aplicată.
    •   Regula sa de bază este recunoştinţa către toţi cei care, într-un fel sau altul, au ajutat-o să îşi urmeze drumul.

    Active totale (2017): 15,6 mld. lei
    Profit (2017): 214,7 mil. lei

  • Primul meu job – Florin Popescu, Business Unit director Rockwool Balkans – VIDEO

    În concluzie, şi-a început cariera la Institutul de Cercetări în Transporturi, Incertrans.
    În prezent, este business unit director al Rockwool Balkans, funcţie din care coordonează operaţiunile companiei în România, Bulgaria, Grecia, Cipru, Macedonia, Albania şi Kosovo.

  • Primul meu job – Mircea Liviu Turdean, director general Farmec – VIDEO

    De formare inginer chimist, prima sa poziţie în companie a fost cea de laborant, după care cercetător în cadrul Departamentului de Cercetare.
    Pe parcursul următorilor ani, a ocupat mai multe funcţii în cadrul Farmec, printre care şef secţie aerosoli, director tehnic producţie, poziţii din care a gestionat activităţi de producţie, cercetare şi dezvoltare, extindere business, atât pe plan local, cât şi extern.
    În 2010, după 16 ani de experienţă acumulată în companie, a preluat conducerea de la tatăl meu, Liviu Turdean.
    „Pentru mine, Farmec reprezintă mai mult decât un loc de muncă, este o familie.”

  • Care sunt soluţiile găsite de cea mai mare companie din România pentru găsirea de meseriaşi

    Motivaţie

    În 2015, când a decis lansarea programului România Meseriaşă, OMV Petrom avea să adreseze o problemă complexă, care îşi găsea cauzele în mai multe surse independente şi interconectate, potrivit reprezentanţilor companiei. Astfel, fiind unul dintre cei mai mari angajatori din România, cu operaţiuni în peste 300 de comunităţi, compania trebuie să investească în crearea de noi oportunităţi de muncă, pentru a evita efectele monoindustrializării. Din perspectiva businessului, OMV Petrom se confrunta cu o problemă de recrutare – îmbătrânirea generaţiilor de operatori de sondă şi operatori extracţie gaze şi lipsa unei noi generaţii de meseriaşi.

    Pe de altă parte, compania a dorit adresarea unei cauze naţionale – desincronizarea învăţământului profesional cu piaţa muncii, provenită din lipsa dotărilor din şcolile profesionale, curricula învechită şi neadaptată pieţei de muncă şi cadre didactice nepregătite pentru avansul tehnologic al meseriilor, lipsa respectului la nivelul publicului general (75% dintre români consideră că meseriile nu mai sunt respectate), dar şi al elevilor pentru meserii (60% dintre elevii din şcolile profesionale nu ar recomanda meseria aleasă unor prieteni), date care reies dintr-un studiu realizat în 2016 de compania de cercetare Exact Cercetare şi Consultanţă. O altă concluzie importantă a studiului a fost că piaţa muncii se confruntă cu o criză: 7 din 10 angajatori găsesc cu dificultate meseriaşi buni şi doar 2 din 10 părinţi şi-ar trimite copiii la o şcoală profesională.

    Prin urmare, programul România Meseriaşă vine din nevoia unei schimbări profunde în domeniul învăţământului profesional şi tehnic cu scopul de a pregăti şi forma viitorii meseriaşi.

    Descrierea proiectului

    În cei patru ani de existenţă, programul s-a axat pe maparea problemelor, printr-un studiu realizat în rândul publicului larg, angajatorilor, meseriaşilor, elevilor, părinţilor, precum şi pe adresarea unei schimbări sistemice – prin dezvoltarea primului raport de politică publică din România cu privire la învăţământul profesional. De asemenea, s-a avut în vedere crearea unor soluţii scalabile pentru elevi: Tabăra Meseriaşilor – un program de dezvoltare pentru elevii din învăţământul profesional, bazat pe dezvoltare personală şi practică, mentori şi proiecte finale de amploare; Liga Elevilor Meseriaşi – un proiect care va pregăti primul grup de iniţiativă care să aducă în dezbatere la nivel local şi naţional problemele elevilor din învăţământul tehnic şi profesional; Şcoala Petroliştilor – crearea a şase clase profesionale cu specializări în industria oil & gas, în trei licee din România.

    Rezultate

    Cei 1.000 de tineri selectaţi pentru Tabăra Meseriaşilor au avut ocazia să se pregătească pentru angajare, să lucreze cu mentori cunoscuţi la nivel naţional şi foarte pasionaţi de domeniul în care activează şi să fie mai pregătiţi pentru piaţa muncii.

    În cadrul primei promoţii din Şcoala Petroliştilor, 25 de tineri au fost angajaţi de catre OMV Petrom. Mai mult, au fost dotate peste 30 de şcoli cu echipamente noi pentru laboratoarele tehnologice din şcoli.

    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    22,5 mld. lei

    Număr de angajaţi
    13.000

    Profit în anul 2018
    4 mld. lei

  • Cele mai responsabile companii din România: Bursele private L’Oréal – UNESCO pentru femeile din ştiinţă

    Motivaţie
    Programul de burse private pentru femeile din ştiinţă, derulat în parteneriat cu UNESCO, este modalitatea prin care grupul L’Oréal îşi arată aprecierea şi susţinerea faţă de tinerele cercetătoare românce care, prin eforturile lor, contribuie la progresul în domeniul cercetării ştiinţifice şi al educaţiei.

    Descrierea proiectului
    Programul de burse private L’Oréal – UNESCO pentru femeile din ştiinţă se adresează cercetătoarelor cu vârsta de maximum 35 de ani care fie sunt doctorande, fie au obţinut titlul ştiinţific de doctor şi urmează un program de pregătire postuniversitară în ţara noastră.

    Cea de-a noua ediţie locală a programului s-a desfăşurat în perioada iulie – noiembrie 2018 şi a reunit 55 de dosare de candidatură înscrise în competiţie. Anul acesta, competiţia va ajunge la cea de-a 10-a ediţie consecutivă. Pentru a fi eligibil, un astfel de proiect trebuie să fi fost implementat în România, cu nu mai mult de 24 de luni în urmă şi să fi generat, până la acest moment, rezultate vizibile sau să existe o previziune asupra acestora pentru următoarea perioadă de timp.

    Din 2009 şi până în prezent au fost depuse peste 400 de dosare de candidatură de la peste 50 de instituţii de învăţământ, care au fost jurizate şi evaluate de cercetători de renume de-a lungul a peste 500 de ore.

    Rezultate
    Până acum, proiectul a premiat 21 de cercetătoare din România, iar valoarea totală a burselor acordate a atins un total de 882.000 lei. Cu ajutorul burselor, tinerele câştigătoare au şansa să îşi finanţeze proiectele şi să îşi dezvolte proiectele de cercetare. La nivel internaţional, pe parcursul ultimilor 20 de ani, Fundaţia L’Oréal şi UNESCO au sprijinit 3.200 de tinere femei de ştiinţă din toată lumea, prin programe de burse, în cadrul ceremoniilor organizate în 117 ţări.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    ~350 mil. lei

    Număr de angajaţi
    280

    Intervalul de implementare a proiectului
    iulie-noiembrie 2018