BusinessMagazin

Tag: cazare

  • Mohammad Murad, proprietarul Phoenicia Hotels: Interesul pentru Centrul Vechi al Capitalei este în creştere, la hotelul Lido estimăm afaceri de 5 milioane de euro

    ♦ Se vede o revenire în forţă a cererii pentru cazare în Capitală, am  avut grad mediu de ocupare de 75% în ultimele trei luni la hotelurile din Capitală. La hotelul Lido 60% din clienţi sunt turişti, iar restul oameni de afaceri.

    Omul de afaceri Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ţară, care controlează unităţi hoteliere în Capitală dar şi pe litoralul românesc, spune că vede o revenire în forţă a cererii pentru cazare în Bucureşti, mai ales în ultimele trei luni, când gradul mediu de ocupare a fost de 75%.

    „În ultimele trei luni am avut un grad mediu de ocupare de 75% la hotelurile din Bucureşti, se vede o revenire în forţă a cererii pentru cazare. La hotelul Phoenicia Grand Hotel 85% din cerere este de pe business, de la oameni de afaceri, dar la hotelul Lido 60% din cerere este pe leisure iar 40% pe business. Interesul pentru centrul vechi al oraşului şi Calea Victoriei este în creştere“, a spus pentru ZF Mohammad Murad, unul din cei mai mari investitori în turism de pe piaţa locală. El a venit în România în 1982 să studieze medicina şi a ajuns să fie după 30 de ani unul dintre cei mai  mari hotelieri din ţară.

    Hotelul de patru stele Lido de pe bulevardul Gheorghe Magheru, o clădire emblemă a Capitalei a fost redeschis în 2019, după o investiţie de 5 milioane de euro. 

    Mohammad Murad a luat în concesiune pe 15 ani hotelul Lido din Capitală de  la familia Angelescu (urmaşii doctorului şi fostului ministru al învăţământului Constantin Angelescu) şi l-a trecut printr-un proces amplu de modernizare. Clădirea a intrat în proprietatea statului în 1950 şi ulterior a ajuns la fraţii Păunescu. În 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca hotelul să reintre în proprietatea moştenitorilor doctorului Constantin Angelescu. Omul de afaceri Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ţară, mai controlează în Capitală hotelurile Phoenicia Grand Hotel, Phoenicia Express şi Phoenicia Comfort dar şi un apart-hotel.

    „Cel mai mare hotel pe care îl avem în Bucureşti este Phoenicia Grand Hotel, cu peste 300 de camere. În pandemie am început renovarea la hotelul Phoenicia Express, pe care îl vom deschide anul viitor dar şi la Phoenicia Comfort“, a mai spus el.

    Bucureştiul are 11.000 de camere în hoteluri, din care jumătate sunt clasificate la patru stele, concurenţa pe acest segment fiind mare.

    „Turiştii care vizitează Bucureştiul petrec în medie două zile, avem nevoie de mai multă promovare dar şi de mai multe legături aeriene. Transportul aerian rămâne principala componentă a oricărui produs turistic. Să dezvoltăm mai multe legături şi pe oraşele mai mici din ţară şi să începem să ne aşezăm şI pe partea turistică“, a mai spus el.

    Murad mai controlează şi hotelurile Perla Majestic, Majestic Olimp, Majestic Jupiter pe litoral, alături de complexul hotelier Phoenicia Holiday Resort în Mamaia-Năvodari dar şi Phoenicia Luxury, deschis în 2013. Tot aici el a ridicat un nou hotel, de cinci stele Phoenicia Royal.

    „Anul acesta am avut creştere cuprinsă între 15 şi 25% pe litoralul românesc la hoteluri, în total venituri de 30 de milioane de euro  la toate hotelurile şi restaurantele de la mare. Pe tot grupul estimez că vom ajunge la afaceri de 50 de mil de euro până la final de an“.

    În 2016, Murad a cumpărat  complexul hotelier Belvedere, Amfiteatru, Panoramic în Neptun Olimp, „fosta perlă a litoralului românesc“, de la Josef Goschy, proprietarul lanţului Unita Turism, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. Murad şi familia lui mai deţin afaceri în domeniul imobiliar dar şi în alimentaţie, producătorul de conserve Mandy Foods şi lanţul de restaurante Springtime.

    Omul de afaceri mai anunţa investiţii într-un centru  de conferinţe de 700 de locuri lângă Sinaia, dar aşteaptă aprobările şi autorizaţiile pentru a demara proiectul.

     

     

  • Povestea unei familii de corporatişti din Bucureşti care, sătui de agitaţia Capitalei au construit un „sat” unde poţi merge să te cazezi dacă vrei să experimentezi viaţa simplă de la ţară

    La Sat are doar trei case şi niciun locatar permanent, însă îi aşteaptă pe cei care caută liniştea pentru câteva zile. Mândră Ioană, Radu Dragu şi Blândă Mărie sunt numele celor trei unităţi de cazare „mândre”, care alcătuiesc satul aflat la 100 de kilometri de Bucureşti, imaginat de Andreea Chiva şi de soţul ei. 

    Noi suntem doi corporatişti fără preocupări în arhitectură sau design şi nu suntem deloc pricepuţi tehnic, probabil am putea să batem un cui, dar cu greutate am face mai mult de atât”, aşa se descrie familia Chiva, care a reuşit nu doară să bată un cui, dar să facă trei case tradiţionale, însă cu ajutorul meşterilor populari. Arhitectura tradiţională nu a fost aleasă întâmplător, Andreea Chiva spune că scopul unor astfel de case a fost tocmai de a le da oamenilor impresia că timpul stă în loc, cel puţin în comuna Bertea, judeţul Prahova.

    Ideea unităţilor de cazare a pornit încă din 2016, când Andreea Chiva şi soţul său au construit în aceeaşi localitate o casă pentru a veni în weekend cu copiii şi a sta la aer curat, departe de agitaţia oraşului. Ulterior, şi-au dat seama că de o astfel de casă se pot bucura şi alţii, care caută la fel ca ei aerul curat şi viaţa simplă de la sat. „Odată cu pandemia, interesul oamenilor pentru a petrece timp la ţară a crescut şi astfel şi cererile de rezervare a casei.

    Atunci ne-am gândit să construim şi alte locuri de cazare în acelaşi sat. Fiecare dintre cele trei case nou construite au fost ridicate cu ajutorul unor meşteri locali pricepuţi, folosind materiale naturale precum lemn, piatră, şi au primit un nume reprezentativ pentru noi, numele copiilor noştri şi ai bunicilor, Mândră Ioană, Radu Dragu şi Blândă Mărie”, spune Andreea Chiva. Prima dintre case a fost deschisă în luna martie a acestui an, anume Mândră Ioană, pe când celelalte două au primit turiştii începând cu luna august.

    Construcţia caselor a început însă anul trecut, când preţurile la materialele de construcţii nu erau majorate, însă Andreea Chiva spune că cei care ar dori să îşi deschidă o unitate de cazare să aibă încă 50% din suma bugetată iniţial pentru investiţie, pentru că pot apărea costuri neprevăzute. „Ne-am gândit multă vreme ce tip de case ne dorim să construim, tradiţionale, timeless, care îţi lasă impresia că sunt acolo din totdeauna, şi care să fie la fel de apreciate peste ani sau să construim case cu un design nou. Am ales în final un design tradiţional pentru toate cele trei case, din dragoste de sat. În toate plimbările noastre de-a lungul timpului prin ţară ne-am dat seama că iubim casele tradiţionale pentru mobila veche cu care au fost decorate, ţesături  facute manual, corpuri de iluminat unicat, cu forme atât de speciale şi specifice unei perioade demult apuse”, explică Andreea Chiva.

    Ea adaugă faptul că până la a se hotărî pentru acest tip de design a mers timp de câteva luni prin ţară ca să îşi dea seama care case ar fi cele potrivite, având de ales între un stil modern şi unul tradiţional. „Am realizat că ne place modernul, dar casele tradiţionale sunt mai pe sufletul nostru, în general oferă la început o senzaţie de modestie sau, mai simplu spus, te întrebi ce o fi aşa grozav aici, însă după puţin timp, 20-30 de minute de stat în ele, dau o stare de bine”, precizează ea. Cei doi antreprenori iau în calcul ca pe viitor să mai construiască cel puţin o astfel de casă, însă momentan toată atenţia lor se concentrează pe îmbunătăţirea experienţei turiştilor prin oferirea unor activităţi pe care le pot face acolo. Andreea Chiva spune că, pe lângă meşterii locali care au ajutat la construirea celor trei case, sunt implicaţi şi alţi localnici din zonă în acest business, ajutând astfel şi comunitatea din zonă. „Avem persoane din sat cu care colaborăm pentru a ajuta turiştii să aibă parte de o experienţă cât mai autentică.

    Sunt doamne în sat care pot pregăti mâncare tradiţională, folosind ingrediente fie din ogradă, fie din târguri în care vin săteni şi îşi vând produsele proprii şi pot aduce mâncare la casă. Tot în sat este o doamnă care organizează plimbări cu căruţa, calul sau poneiul, iar la sfârşitul plimbării copiii pot merge acasă la ea pentru a îngriji animalele. Mai avem persoane în sat care organizează plimbări la stâne montane sau degustări de ţuică”, adaugă ea. Andreea Chiva şi soţul ei sunt şi proprietarii paltformei de rezervări Localm, iar ea spune că deschiderea celor trei case  i-a ajutat să înţeleagă mai bine nevoile proprietarilor de unităţi de cazare. Localm este o platformă locală de turism care merge în trei direcţii, anume odihnă (cazare), bucate şi obiceiuri.

    Andreea Chiva spune că această platformă se doreşte a fi un soi de punte de legătură între viaţa la sat şi oamenii de la oraş, cei care sunt în căutarea liniştii. „Am avut norocul să descoperim locuri binecuvântate cu calm, bucate sănătoaseşi meşteşugari care ştiu de la moşii lor cum se lucrează lemnul, când e mărul numai bun de cules sau cum se întoarce fânul. Ne-am dorit să le facem viaţa mai uşoară celor care ne-au primit cu drag în casele, curţile şi livezile lor. Şi ne-am dorit să le punem la îndemână şi altora asemenea descoperiri. Aşa că am pornit această platformă ca punte de legătură între ei şi cei ca noi, cei care vor să îşi amintească de copilăria petrecută cu bunicii la sat, şi să le ofere şi copiilor lor zile de poveste. Cei care vin de departe pentru că vor să descopere locuri de odihnă, bucate şi obiceiuri româneşti. Cei care vor să afle şi o altă Românie”, scrie pe site-ul Localm.

    Mândră Ioană, Radu Dragu şi Blândă Mărie îşi aşteaptă în tihnă turiştii, iar Localm îi ajută pe aceştia să îşi găsească locul, dar şi experienţele, potrivite pentru nevoile lor. Atât casele, cât şi platforma reprezintă punţi de legătură între simplitatea satului şi agitaţia oraşelor.  ■

    Mândră Ioană are o capacitate de cazare de şase locuri, adică patru adulţi şi doi copii, Radu Dragu poate acomoda opt adulţi, pe când Blândă Mărie are cinci locuri. Costul pentru o noapte de cazare variază între 500 lei şi 1.000 lei.

    „Odată cu pandemia, interesul oamenilor pentru a petrece timp la ţară a crescut şi astfel şi cererile de rezervare a casei. Atunci ne-am gândit să construim şi alte locuri de cazare în acelaşi sat. Fiecare dintre cele trei case nou construite au fost ridicate cu ajutorul unor meşteri locali pricepuţi, folosind materiale naturale precum lemn, piatră, şi au primit un nume reprezentativ pentru noi, numele copiilor noştri şi ai bunicilor, Mândră Ioană, Radu Dragu şi Blândă Mărie.”

    Andreea Chiva, cofondator, La Satâ

    La Sat îşi propune să fie locul unde oamenii, obişnuiţi poate cu cotidianul din marile oraşe, să experimenteze chiar şi pentru câteva zile viaţa simplă din mediul rural, unde timpul are răbdare, iar natura şi omul formează un întreg armonios. Andreea Chiva se gândea să pună un ciubăr pentru turişti, însă şi-a dat seama că vrea ca oaspeţii care ajung La Sat să se bucure de lucrurile mici, din jurul lor, cât şi de o viaţă simplă. Dimineţile răcoroase, plimbarea cu căruţa, bucatele gătite de oamenii din zonă sau căpiţele de fân de pe dealurile din zare să fie experienţele care îi va determina pe turişti să se întoarcă.

  • Aproape 500.000 de turişti au ajuns pe litoral în lunile iunie şi iulie, cu 5% mai puţini decât în 2021

    Circa 500.000 de turişti, mai exact 498.000 de persoane, au ajuns în primele două luni din acest sezon pe litoralul românesc, un număr cu 5% mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

    Scăderea reflectată din datele de la INS este mult mai mică decât estimările jucătorilor din turism, care arătau o scădere de 30-40% pentru acest sezon de vară. Astfel de estimări s-au bazat pe faptul că turiştii au putut călători după doi ani de restricţii, în care nu prea şi-au petrecut vacanţele în afara ţării, drept urmare cazările de pe plan local au avut de suferit.

    Numărul de turişti ajunşi pe litoral este mult mai mare având în vedere că există multe unităţi de cazare care funcţionează la negru, iar alte unităţi nu raportează datele către Institutul Naţional de Statistică. Anul trecut a fost pentru al doilea an la rând când judeţul Constanţa s-a aflat în topul clasamentului celor mai vizitate zone din ţară, având peste 1,2 milioane de turişti.

     

  • Într-o perioadă în care majoritatea românilor abia aşteaptă să fugă din ţară, străinii vin şi se îndrăgostesc de frumuseţile noastre. Ce a făcut un italo-german într-un sat mic de munte

    Jorg a ajuns pentru prima dată în Bucovina într-o plimbare, ghidat de Raluca, soţia lui, în locurile pe unde se găsea, la acea vreme, doar stâna unde vara se aduc şi acum animalele din sat. Era un italo-german, care nu se gândea că-şi va adăuga şi „cetăţenia” bucovineană în sânge. Raluca îşi aminteşte că atunci, la prima vizită, Jorg s-a aşezat pe scaunul de muls şi s-a uitat deasupra văii, spunând: „Într-o zi, aici, trebuie să facem ceva! Este prea frumos să te trezeşti dimineaţa cu această privelişte!” Ei bine…

    A vorbit serios. Aşa că, pentru o vreme, Jorg şi Raluca au încercat, prin diferite metode, să pornească un proiect de undeva, dar parcă nimic nu se lega. „Până când, într-o zi, când am venit la părinţi, cineva din vecini ne-a întrebat dacă nu dorim lemn de foc. Avea o căsuţă veche şi voia să-şi facă o altă casă mai mare”, îşi aminteşte Raluca Voina Riommi. Acela a fost momentul când ea şi Jorg s-au gândit să cumpere ei vechea casă, ceea ce au şi făcut.

    Au luat-o, au recondiţionat-o, iar ulterior au mai strămutat alte două case şi le-au alăturat celei dintâi, împreună cu un grajd de pe deal. Construcţia primei căsuţe a început în octombrie 2016, iar primii oaspeţi, cei mai buni prieteni ai lor, le-au călcat pragul cu ocazia Crăciunului din 2019. „În spatele proiectului se află o muncă de echipă între familii şi în familie. Ideea a fost a lui Jorg să recondiţionăm căsuţele şi a fost o muncă enormă să le strămutăm pe deal, apoi unchiul Dumitru, cu maestrul tâmplar Sorin le-au ridicat, au făcut interioarele şi au recondiţionat totul cu atentă supraveghere de la Bucureşti din partea noastră.” În tot acest timp, mama Ralucăi gătea şi ajuta băieţii zilnic, tatăl se ocupa cu animalele, bunicul cu sfaturile despre cum se făceau casele în trecut şi chiar cu o mână de ajutor, când a fost nevoie.

    Tot proiectul a primit, la final, numele Hai la Saivan, unde „saivan” este un cuvânt vechi românesc, de etimologie turcă, ce desemnează un adăpost de iarnă pentru oi sau vite. Şi astfel, Hai la Saivan a devenit un al treilea copil al familiei, care mai are doi băieţi, dar şi doi căţei. Raluca şi Jorg au făcut din Bucovina casa lor, după ce acolo au făcut cununia religioasă şi petrecerea de nuntă, ei cunoscându-se în 2011 la o filmare în Lisabona şi căsătorindu-se după doar câteva luni, în Las Vegas.

    Pentru proiectul din Bucovina, s-au inspirat din cărţi vechi despre arhitectura tradiţională românească şi de la toate muzeele satului din România. „Locul a fost al familiei de mai bine de treizeci de ani. Părinţii au făcut stână şi loc pentru fân pe perioada verii acolo. Ne este frică să calculăm exact cât am investit pentru a transforma locul”, mărturiseşte Raluca. Astăzi, Hai la Saivan înseamnă un proiect compus din trei case, datând din anii 1910, 1920 şi 1930, iar cazarea este disponibilă oaspeţilor pe case, nu pe camere. Casa Mare are o capacitate de maximum şase persoane şi costă 260 de euro pe noapte off-season şi 280 de euro pe noapte în sezon, cu micul dejun inclus.

    Casa Mică are o capacitate de maximum patru persoane şi se închiriază la un preţ de 160 euro pe noapte off-season şi de 170 euro pe noapte în sezon, cu micul dejun inclus, iar Casa foarte Mică care este potrivită pentru două persoane, la preţul de 110 euro pe noapte în afara sezonului şi de 120 euro pe noapte în sezon, cu micul dejun inclus. Pentru perioade mai lungi sau pentru grupurile care închiriază mai mult de o căsuţă, pot să apară discounturi.

    Locul se defineşte ca un retreat bio, aşezat în vârful unui platou cu vedere la valea râului Moldova şi cu muntele Rarău pe fundal. Toată mâncarea şi băutura este făcută chiar acolo, în mod tradiţional, după metode cu secole de vechime în spate. „Noi nu ne focusăm atât de mult pe numărul de oaspeţi, ci mult mai mult pe experienţa premium a lor, de aceea şi locurile puţine de cazare, adică pentru maximum douăsprezece persoane.

    Am prins ani atipici de când am început, doi cu Covid şi unul cu război, însă avem o rată de ocupare aproape de 100% în timpul sărbătorilor şi în lunile de vară.” Chiar şi în afara sezonului, weekendurile sunt cam mereu pline, iar în timpul săptămânii de regulă vin oaspeţi care lucrează remote de la Hai la Saivan. Mai ales în timpul pandemiei, pe acolo au trecut şi foarte mulţi străini, din Olanda, din Statele Unite ale Americii, Germania, Franţa, Israel, Peru, Ucraina, Italia. „Paradoxal, am avut mai multe rezervări anul trecut, în pandemie, decât anul acesta. Dat fiind că fiecare are intimitatea sa aici sus, în propria căsuţă, am avut oaspeţi care ne-au călcat pragul şi de mai multe ori pe an, căutând acest gen de experienţă, retreat cu mâncare bio, tradiţională, aer curat şi linişte.”

    În zonă, se află mănăstirile bucovinene devenite parte a patrimoniul UNESCO, Muzeul Oului din Vama, pădurea virgină Slătioara, Moara Dracului, Pietrele Doamnei de pe masivul Rarău, pârtiile de schi din Câmpulung Moldovenesc – o atracţie pe timp de iarnă, precum şi experienţele oferite chiar de proprietarii de la Hai la Saivan, printre care cules de ciuperci, plimbări cu sania sau cu căruţa, picnic în pădure, trasee montane şi „ateliere” de făcut brânză ca acum 100 de ani, în stâna proprie sau de cusut ii. „Pentru moment, am terminat ultima etapă a proiectului Hai la Saivan, un grajd recondiţionat de peste 120 de ani, transformat în loc pentru mici evenimente, care poate găzdui până la 40 de persoane. Nu cred că ne vom extinde şi în alte părţi ale ţării”, spune însă Raluca, adăugând că a văzut că apar tot mai multe locuri frumoase în România, dezvoltate de oameni cu iniţiative bune şi că îşi doresc să le devină şi ei, la rândul lor, oaspeţi.

    Preţurile de cazare la Hai la Saivan pornesc de la 110 euro şi ajung la 280 de euro pe noapte pentru o casă, în funcţie de tip.

    Chiar şi în afara sezonului, weekendurile sunt cam mereu pline, iar în timpul săptămânii de regulă vin oaspeţi care lucrează remote de la Hai la Saivan.

    Mai ales în timpul pandemiei, pe acolo au trecut şi foarte mulţi străini, din Olanda, din Statele Unite ale Americii, Germania, Franţa, Israel, Peru, Ucraina, Italia.

  • Un italo-german îndrăgostit de România a oferit un exemplu tuturor românilor care s-au săturat de ţara lor: „Într-o zi, aici, trebuie să facem ceva! Este prea frumos să te trezeşti dimineaţa cu această privelişte!” Ei bine…

    Jorg a ajuns pentru prima dată în Bucovina într-o plimbare, ghidat de Raluca, soţia lui, în locurile pe unde se găsea, la acea vreme, doar stâna unde vara se aduc şi acum animalele din sat. Era un italo-german, care nu se gândea că-şi va adăuga şi „cetăţenia” bucovineană în sânge. Raluca îşi aminteşte că atunci, la prima vizită, Jorg s-a aşezat pe scaunul de muls şi s-a uitat deasupra văii, spunând: „Într-o zi, aici, trebuie să facem ceva! Este prea frumos să te trezeşti dimineaţa cu această privelişte!” Ei bine…

    A vorbit serios. Aşa că, pentru o vreme, Jorg şi Raluca au încercat, prin diferite metode, să pornească un proiect de undeva, dar parcă nimic nu se lega. „Până când, într-o zi, când am venit la părinţi, cineva din vecini ne-a întrebat dacă nu dorim lemn de foc. Avea o căsuţă veche şi voia să-şi facă o altă casă mai mare”, îşi aminteşte Raluca Voina Riommi. Acela a fost momentul când ea şi Jorg s-au gândit să cumpere ei vechea casă, ceea ce au şi făcut. Au luat-o, au recondiţionat-o, iar ulterior au mai strămutat alte două case şi le-au alăturat celei dintâi, împreună cu un grajd de pe deal. Construcţia primei căsuţe a început în octombrie 2016, iar primii oaspeţi, cei mai buni prieteni ai lor, le-au călcat pragul cu ocazia Crăciunului din 2019. „În spatele proiectului se află o muncă de echipă între familii şi în familie. Ideea a fost a lui Jorg să recondiţionăm căsuţele şi a fost o muncă enormă să le strămutăm pe deal, apoi unchiul Dumitru, cu maestrul tâmplar Sorin le-au ridicat, au făcut interioarele şi au recondiţionat totul cu atentă supraveghere de la Bucureşti din partea noastră.” În tot acest timp, mama Ralucăi gătea şi ajuta băieţii zilnic, tatăl se ocupa cu animalele, bunicul cu sfaturile despre cum se făceau casele în trecut şi chiar cu o mână de ajutor, când a fost nevoie. Tot proiectul a primit, la final, numele Hai la Saivan, unde „saivan” este un cuvânt vechi românesc, de etimologie turcă, ce desemnează un adăpost de iarnă pentru oi sau vite. Şi astfel, Hai la Saivan a devenit un al treilea copil al familiei, care mai are doi băieţi, dar şi doi căţei. Raluca şi Jorg au făcut din Bucovina casa lor, după ce acolo au făcut cununia religioasă şi petrecerea de nuntă, ei cunoscându-se în 2011 la o filmare în Lisabona şi căsătorindu-se după doar câteva luni, în Las Vegas.

    Pentru proiectul din Bucovina, s-au inspirat din cărţi vechi despre arhitectura tradiţională românească şi de la toate muzeele satului din România. „Locul a fost al familiei de mai bine de treizeci de ani. Părinţii au făcut stână şi loc pentru fân pe perioada verii acolo. Ne este frică să calculăm exact cât am investit pentru a transforma locul”, mărturiseşte Raluca. Astăzi, Hai la Saivan înseamnă un proiect compus din trei case, datând din anii 1910, 1920 şi 1930, iar cazarea este disponibilă oaspeţilor pe case, nu pe camere. Casa Mare are o capacitate de maximum şase persoane şi costă 260 de euro pe noapte off-season şi 280 de euro pe noapte în sezon, cu micul dejun inclus. Casa Mică are o capacitate de maximum patru persoane şi se închiriază la un preţ de 160 euro pe noapte off-season şi de 170 euro pe noapte în sezon, cu micul dejun inclus, iar Casa foarte Mică care este potrivită pentru două persoane, la preţul de 110 euro pe noapte în afara sezonului şi de 120 euro pe noapte în sezon, cu micul dejun inclus. Pentru perioade mai lungi sau pentru grupurile care închiriază mai mult de o căsuţă, pot să apară discounturi.

    Locul se defineşte ca un retreat bio, aşezat în vârful unui platou cu vedere la valea râului Moldova şi cu muntele Rarău pe fundal. Toată mâncarea şi băutura este făcută chiar acolo, în mod tradiţional, după metode cu secole de vechime în spate. „Noi nu ne focusăm atât de mult pe numărul de oaspeţi, ci mult mai mult pe experienţa premium a lor, de aceea şi locurile puţine de cazare, adică pentru maximum douăsprezece persoane. Am prins ani atipici de când am început, doi cu Covid şi unul cu război, însă avem o rată de ocupare aproape de 100% în timpul sărbătorilor şi în lunile de vară.” Chiar şi în afara sezonului, weekendurile sunt cam mereu pline, iar în timpul săptămânii de regulă vin oaspeţi care lucrează remote de la Hai la Saivan. Mai ales în timpul pandemiei, pe acolo au trecut şi foarte mulţi străini, din Olanda, din Statele Unite ale Americii, Germania, Franţa, Israel, Peru, Ucraina, Italia. „Paradoxal, am avut mai multe rezervări anul trecut, în pandemie, decât anul acesta. Dat fiind că fiecare are intimitatea sa aici sus, în propria căsuţă, am avut oaspeţi care ne-au călcat pragul şi de mai multe ori pe an, căutând acest gen de experienţă, retreat cu mâncare bio, tradiţională, aer curat şi linişte.” În zonă, se află mănăstirile bucovinene devenite parte a patrimoniul UNESCO, Muzeul Oului din Vama, pădurea virgină Slătioara, Moara Dracului, Pietrele Doamnei de pe masivul Rarău, pârtiile de schi din Câmpulung Moldovenesc – o atracţie pe timp de iarnă, precum şi experienţele oferite chiar de proprietarii de la Hai la Saivan, printre care cules de ciuperci, plimbări cu sania sau cu căruţa, picnic în pădure, trasee montane şi „ateliere” de făcut brânză ca acum 100 de ani, în stâna proprie sau de cusut ii. „Pentru moment, am terminat ultima etapă a proiectului Hai la Saivan, un grajd recondiţionat de peste 120 de ani, transformat în loc pentru mici evenimente, care poate găzdui până la 40 de persoane. Nu cred că ne vom extinde şi în alte părţi ale ţării”, spune însă Raluca, adăugând că a văzut că apar tot mai multe locuri frumoase în România, dezvoltate de oameni cu iniţiative bune şi că îşi doresc să le devină şi ei, la rândul lor, oaspeţi.

    Preţurile de cazare la Hai la Saivan pornesc de la 110 euro şi ajung la 280 de euro pe noapte pentru o casă, în funcţie de tip.

    Chiar şi în afara sezonului, weekendurile sunt cam mereu pline, iar în timpul săptămânii de regulă vin oaspeţi care lucrează remote de la Hai la Saivan.

    Mai ales în timpul pandemiei, pe acolo au trecut şi foarte mulţi străini, din Olanda, din Statele Unite ale Americii, Germania, Franţa, Israel, Peru, Ucraina, Italia.

  • Locul superb aflat lângă Braşov, dar care nu este o staţiune de pe Valea Prahovei. Preţurile sunt aproape cu jumătate mai mici decât la cazările din Sinaia sau Predeal

    Pentru iubitorii de natură care s-au săturat de aglomeraţia din staţiunile de pe Valea Prahovei există câteva opţiuni mai puţin populare, dar  care încep să atragă din ce în ce mai mulţi turişti, în contextul în care românii caută să se relaxeze  în vacanţe în ţară în vremuri de pandemie.


    Pornind din nordul Braşovului, spre Sfântu Gheorghe (Covasna), există o serie de localităţi numai bune de vizitat într-un weekend. Aici se află diverse facilităţi de cazare aflate în mijlocul naturii care oferă multiple metode de petrecere a timpului în aer liber. Majoritatea localităţilor de aici sunt vechi aşezări săseşti, aşa că să nu vă miraţi dacă găsiţi aici şi denumirile în limba germană a acestora şi curăţenia specifică satelor bavareze.


    Sânpetru: la doar 10 minute de Braşov, se află satul săsesc Sânpetru (în dialect săsesc Pittersbarch, Pitersbarχ, în germană Petersberg, Petersdorf, Petersburg). Aici pot fi pot fi vizitate biserica evanghelică, biserica ortodoxă, rezervaţia naturală „Dealul Lempeş” şi se poate practica planorismul la Aeroclubul Iosif Şilimon. Curenţii ascendenţi ce se formează în jurul dealului Lempeş oferă condiţii prielnice acestui sport, potrivit informaţiilor găsite la o primă căutare online.


    Hărman: În dialectul săsesc Huntschprich, în germană Honigberg, numele localităţii înseamnă „Muntele mierii“, iar o plimbare dinspre Braşov spre aceasta cu maşina la apus oferă argumentul incontestabil că acesta este cel mai potrivit nume. Dincolo de privelişte şi de culorile numai bune pentru poze, aici se află şi o bisercă fortificată impresionantă.


    Bod: Mai demult Bota (în germană Brenndorf), există încă din perioada neolitică. În 1241, satul a fost ars de tătari, după ce mai înainte avusese de suferit din pricina năvălirilor cumane. Din această cauză, saşii i-au zis „Brenndorf” („Satul ars”). În 1889 a luat fiinţă Fabrica de Zahăr Bod, odatã cu ea înfiinţându-se şi Colonia Bod, o aşezare de mai multe blocuri în jurul fabricii în care îşi aveau locuinţele lucrătorii de la fabrică.


    La 10 km distanţă de Braşov, între localităţile Hărman şi Bod, la poalele dealului Lempeş, se află Bălţile Cişmaşu, unde se află un centru de agrement unde se pot practica echitaţia şi pescuitul.
    Unde vă puteţi caza? Potrivit booking.com, chiar în Sînpetru se află un hotel de trei stele (dotat cu piscină şi teren de tenis), iar în Hărman există o pensiune recent construită la standarde de design ridicate.
    La câteva minute de oraşul Sfântu Gheorghe există de asemenea un hotel nou construit în mijlocul naturii, cu spa şi o deschidere spre o pădure de foioase (care include şi trasee amenajate pentru turiştii cazaţi la acest hotel). 
    Majoritatea facilităţilor de cazare au recenzii pozitive şi punctaje de peste 9-9,5 pe platforma booking, iar tarifele de cazare pentru două persoane pornesc de la aprox. 120 de lei pe noapte în cazul pensiunilor şi ajung la 390 de lei pe noapte pentru două persoane în cazul unei facilităţi de lux.

  • Povestea unui fost fotbalist care a jucat pentru campioana României care acum este primar şi om de afaceri în comuna unde s-a născut soţia lui

    Pe Strada Principală din satul Apold, judeţul Mureş, la numărul 75, unei case fără un nume aparte începea să-i scrie o nouă poveste, în urmă cu patru ani, familia formată din Dana şi Gabriel Mureşan. Apold, un sat situat la 20 de kilometri de Sighişoara, pe traseul Via Transilvanica, era locul de baştină al Danei, soţia lui Gabriel, ajuns între timp fotbalist la Cluj. Au cumpărat casa cu câţiva ani înainte de a o deschide, în august 2018, sub numele „Casa Trappold” pe frontispiciu.

    Am deschis locaţia fără să stăm prea mult pe gânduri. Casa era cumpărată cu câţiva ani înainte şi am tot lucrat la ea. Partea din faţă am lăsat-o la fel – în Ardeal, camera din faţă a casei e de neclintit şi e cea mai răcoroasă, deci nu aveam cum să luăm oaspeţilor experienţa aceasta”, povesteşte familia Mureşan.

    Gabriel Mureşan s-a născut la Sighişoara în 1982 şi a luat calea fotbalului, evoluând pe postul de mijlocaş defensiv şi jucând la echipe precum Gaz Metan Mediaş, Gloria Bistriţa, CFR Cluj sau ASA Târgu-Mureş. În septembrie 2020, ajuns în Apold, a candidat din partea PNL şi a obţinut mandatul de primar al comunei, funcţie pe care o ocupă şi astăzi.

    O parte din camere sunt mobilate în stil tradiţional, iar în celelalte predomină lemnul alb.

    Înainte de a lua frâiele comunei în care s-a născut soţia lui însă, el le-a preluat pe cele ale Casei Trappold, proiectul turistic pe care l-a numit astfel cu gândul la denumirea săsească a Apoldului – Trappold. Iniţial, au vrut să denumească proiectul Casa din Pult, dar au ajuns la concluzia că ar fi sunat prea brutal.

    „Primele camere duble – Schaas, Pult şi Dendroff – au fost făcute, de fapt, în locul fostelor cocini de animale, iar şura am recondiţionat-o deoarece ne-am îndrăgostit de ea din prima. Arăta pierdută, însă i-am dat viaţă şi nu ne pare rău de niciun fel.” De altfel, şura este punctul forte al Casei Trappold, atracţia din toate sezoanele, dar mai ales din timpul iernii, când focul din şemineu aduce magie în atmosferă.

    Vara, există o piscină montată în curte, cu şezlongurile alături, iar ciubărele cu apă caldă şi sauna sunt disponibile permanent. Bicicletele se pot închiria pe tot parcursul anului, iar seara, la cerere, se organizează focuri de tabără. „Primul weekend de la deschidere a fost fully booked (ocupat integral – n. red.). Aproape că am plâns. Am pus locaţia pe Booking (platformă de rezervări – n. red.) şi au început să vină rezervările. Nu ne-am aşteptat, de fapt nu ştiam la ce să ne aşteptăm. Şi aşa a început totul, cu primii clienţi şi primele recenzii, iar restul au venit de la sine.”

    O noapte de cazare la Casa Trappold porneşte de la 360 de lei, cu mic-dejun inclus şi acces la ciubărul cu apă caldă.

    La Casa Trappold, care numără în prezent 15 camere, există o echipă închegată de oameni care lucrează zi de zi, fiecare pe segmentul lui. Gabi se ocupă de rezervări, iar Andreea – de comunicare şi conţinut în promovare. Paul este mereu pus pe glume şi responsabil cu primirea oaspeţilor, mama Danei gestionează rolul cratiţelor în bucătărie, iar Monica este ajutorul ei, responsabilă de curăţenie şi de modul în care clienţii găsesc casa. „La început, pregăteam doar micul dejun, totul fiind homemade (făcut în casă – n. red.) – de la pită făcută în cuptor, la brânză, roşii, ceapă. Salamul este şi el făcut de noi, la fel şi alte bucate. Am vrut mereu să oferim oamenilor simplitatea şi bunătatea cu care noi am crescut la Apold, pentru că nu am crescut cu mezeluri sau alte mâncăruri ambalate, ci cu ceea ce părinţii şi bunicii făceau în casă, totul provenit de la animalele din gospodărie.” La cerere, clienţii pot primi şi prânzul, şi cina, dar pensiunea nu are un restaurant à la carte, iar cei doi proprietari nici nu îşi doresc să deschidă unul, pentru că, spun ei, nu vor să devină prea comerciali, ci să rămână autentici, după principiul „Mai bine mai puţin, dar bun”.

    Au ales să se ancoreze în Apold, pentru că de acolo venea Dana, acolo a copilărit şi acolo simţea nevoia să aducă un plus comunităţii din preajma Colinelor Transilvaniei. Au lucrat îndeaproape cu o arhitectă şi cu o echipă de oameni care au venit cu recomandări – de la nuanţele în care să prindă culoare casa, la mobilier şi la recondiţionările necesare. Au depăşit pragul de 500.000 de euro investiţi, iar anul acesta continuă să aloce bani dezvoltării. Familia Mureşan locuieşte peste drum de pensiune, aşa că, practic, la Trappold, Dana şi Gabriel se simt chiar ca acasă. „Avem multe grupuri care vin fie în team building, fie în scopul unor evenimente private mai restrânse – capacitatea şurii este de 50 persoane – ceea ce ne-a făcut să mărim şi capacitatea de cazare. Momentan, avem 13 camere duble, una triplă şi o cameră de şase locuri, ultimele două fiind cele din partea din faţă a casei.

    Am început cu trei camere duble şi am ajuns aici.” O parte din camere sunt mobilate în stil tradiţional, iar în celelalte predomină lemnul alb. Au trecut prin ele mulţi străini – din Israel, Germania sau ţările nordice. Ca peste tot, pandemia a dat peste cap şi pensiunea din Apold, mai ales că a fost închisă o perioadă bună de timp. Apoi au început să vină românii, un lucru îmbucurător, mai ales că foarte puţini dintre ei cunoşteau zona aceea. „Anul 2021 a fost mai bun decât 2022, însă nici războiul din Ucraina nu ne-a ajutat.

    Am avut multe anulări. Încercăm să fim cu picioarele pe pământ şi să ne bucurăm că suntem aici, sănătoşi. Pe restul le luăm cum vin, mai ales că pandemia ne-a învăţat să nu mai programăm nimic şi să ne organizăm treptat. Ne bucură că vin clienţii corporate, având contracte cu agenţiile de travel. Ce este şi mai frumos este că apoi se întorc la noi în scop personal, cu familia, prietenii.”

    Când turiştii îşi doresc să iasă din curte, îi întâmpină împrejurimile bogate cu peisaje, Biserica Fortificată din Apold şi traseul Colinele Transilvaniei, numai bun pentru o plimbare cu bicicleta.

    O noapte de cazare la Casa Trappold porneşte de la 360 de lei, cu mic-dejun inclus şi acces la ciubărul cu apă caldă. Pensiunea este „acompaniată” de o grădină cu două astfel de ciubăre, cu saună, loc pentru focul de tabără, leagăne, trambulină, căsuţa copiilor cu tobogan şi multe jocuri şi jucării de exterior. „Oferim posibilitatea închirierii de biciclete, avem masă de tenis, mingi de fotbal, jocuri în şură, zonă de barbeque, pe timp de vară avem o piscină, iar iarna şura ţine loc de lounge area.” Iar când turiştii îşi doresc să iasă totuşi din curte, îi întâmpină împrejurimile bogate cu peisaje, Biserica Fortificată din Apold şi traseul Colinele Transilvaniei, numai bun pentru o plimbare cu bicicleta. La 20 de kilometri se află Sighişoara, cu a ei cetate medievală şi Turnul cu Ceas, şi tot rapid se ajunge şi la Cetatea de la Făgăraş. „Nu ne gândim să extindem proiectul în alte zone din ţară, ci ne gândim să-i extindem aria de servicii oferite clienţilor. Prin prisma aceasta, între localităţile Şaeş şi Apold există un lac ce a fost săpat anul acesta, iar din 15 iulie 2022 clienţii Casei Trappold se bucură de el. Sunt amplasate două hidrobiciclete şi sperăm şi la peşti care să tragă la undiţă. Aşadar, lacul este cu circuit închis pentru clienţii pensiunii”, mai spune familia Mureşan. Planuri mai sunt multe, însă până când fiecare va căpăta contur, Gabriel şi Dana, împreună cu echipa din jurul lor, se bucură de ce le aduce fiecare sezon în parte.

    Familia Mureşan locuieşte peste drum de pensiune, aşa că, practic, la Trappold, Dana şi Gabriel se simt chiar ca acasă.


     

     

  • De ce a ales un cuplu să se stabilească în Bran după un periplu de ani buni la mai multe hoteluri din jurul lumii. Vor să ducă mai departe povestea unui conac de aici

    După un periplu de ani buni la mai multe hoteluri din jurul lumii, Mustafa Kemal şi Raluca Bali au ales să se ancoreze în România, pentru a duce mai departe povestea unui conac ajuns acum pe mâinile celei de-a cincea generaţii a familiei Baciu. Törzburg, pentru că acesta este numele proprietăţii, se află în comuna Bran din judeţul Braşov, mai uşor recunoscută după castelul pe care îl găzduieşte, asociat contelui Dracula. De altfel, Törzburg este traducerea în germană pentru „Castelul Bran”.

    „Locul ne-a ales pe noi. Suntem a cincea generaţie a familiei Baciu care locuieşte în această casă. Predecesorii noştri au realizat lucruri remarcabile, care fac ca acest loc să fie special şi unic”, povesteşte Raluca Bali. Unul dintre aceşti predecesori a fost Ioan Baciu, administrator al castelului şi primul care a conceput un ghid turistic al Castelului Bran. Fiul său, Nicolae Baciu, avocat şi scriitor, devenit cunoscut pentru lupta sa împotriva comunismului, a evadat din închisoare, a trecut Dunărea înot, a fost întemniţat în Iugoslavia, a evadat şi de acolo, apoi şi-a cucerit libertatea atât în gândire, cât şi în profesie. O statuie a lui stă astăzi mândră chiar în faţa conacului. El şi familia lui, cea în care s-a născut Raluca, au dus mai departe povestea conacului transformat astăzi în proiect turistic.

    „Ioan Baciu a cumpărat casa (actualul conac – n. red.) la începutul secolului trecut şi acolo şi-a întemeiat propria familie, activând ca administrator al Castelului Bran, la doar câţiva kilometri de casa părintească din Sohodol. Scriind primul ghid turistic al castelului, îl considerăm printre primii care au transmis generaţiilor următoare dorinţa de cunoaştere a locului şi atracţia faţă de locurile în care oamenii călătoresc şi practică ceea ce noi numim turism în ziua de azi.” După Ioan Baciu, în actualul conac Törzburg au mai locuit patru generaţii ale aceleiaşi familii, până când, în 2016, Raluca Bali şi verişoara ei au hotărât să schimbe destinaţia proprietăţii în conac turistic. „Branul este, probabil, una dintre cele mai vizitate zone din România.

    Necesitatea unor locaţii mai cochete în zonă a fost factorul decisiv în demararea acestui proiect, deoarece, din păcate, zonele de cazare de calitate în zonă sunt foarte puţine”, spune Raluca Bali. Ea şi soţul ei, Mustafa Kemal Bali, de asemenea implicat în dezvoltarea conacului, au amândoi la bază studii şi experienţă în domeniul turismului şi al ospitalităţii. Raluca a absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, apoi a obţinut o diplomă în managementul ospitalităţii la Manchester Metropolitan University. Nu s-a oprit aici, ci a continuat să aprofundeze domeniul, aşa că a absolvit şi un master de profil, la Cesar Ritz University din Elveţia. „Acolo, toţi studenţii respiram gândul Ritz – «People create memories, not things» («Oamenii creează amintiri, nu lucruri» – trad.), afirmaţie rămasă ca aparţinând lui Simon Cooper, preşedinte al Ritz-Carlton Hotel Company.” Imediat după terminarea studiilor, Raluca şi Mustafa Kemal Bali au început să trăiască pe viu profesia turismului. Împreună, au cumulat peste 40 de ani de experienţă în hoteluri internaţionale de cinci stele, dintre care cele mai multe în Turcia (Sheraton Ankara, Ramada by Wyndham Mersin, Tugcan Gaziantep, Knidos Resort Marmaris sau Dedeman Cappadocia), dar şi Sheraton Dongguan China şi Royal Caribbean Cruises International.

    Capacitatea conacului este de opt camere – trei duble deluxe, două twin şi trei suite, iar preţul unei camere porneşte de la 130 de euro pe noapte
    cu mic-dejun inclus.

    Când periplul în jurul lumii s-a încheiat, familia Bali a ales să ducă mai departe povestea conacului Törzburg din Bran. „Eu am apreciat dintotdeauna dezvoltarea agroturistică a locului din anii ’90 încoace. Întorcându-mă periodic în ţară şi vizitându-mi familia, am văzut oportunitatea dezvoltării conacului şi am venit cu un concept diferenţiat şi puţin sau deloc practicat până atunci, şi anume cel de boutique hotel, cochet şi cu capacitate mică sau medie şi care păstrează şi subliniază istoria locului şi valorizează identitatea locului în moduri distincte.” Aşa că toată energia şi toate ideile adunate de-a lungul timpului s-au concretizat în ceea ce este astăzi un loc primitor pentru turiştii familiarizaţi sau nu cu poveştile care gravitează în jurul Branului. „În acest proiect s-a investit foarte multă muncă, pasiune şi dorinţa de a face ceva diferit în Bran.

    Proiectul a fost realizat de arhitectul Victor Ţurcanu, extrem de talentat şi implicat în ceea ce face. Investiţia nu este finalizată încă şi, probabil, nu va fi niciodată, deoarece constat că mereu se schimbă ceva, se fac investiţii pentru a ţine pasul cu trendul din ospitalitate. Până acum, peste 500.000 de euro au fost investiţi pentru renovarea clădirii”, spune Raluca Bali. Încă de la început, conacul Törzburg a avut ca target piaţa turiştilor străini, iar în prezent 90% dintre cei care ajung să se cazeze în conacul aflat în imediata apropiere a castelului Bran sunt călători din alte ţări şi doar 10% sunt români. Aşa se face că pe la Törzburg au trecut turişti din Noua Zeelandă, Coreea, Emiratele Arabe Unite, Canada, Statele Unite ale Americii, Peru sau Chile. Capacitatea conacului este de opt camere – trei duble deluxe, două twin şi trei suite, iar preţul unei camere porneşte de la 130 de euro pe noapte cu mic-dejun inclus. „Conacul are restaurant propriu, à la carte, iar atunci când vremea se încălzeşte, se poate sta şi la terasa din grădină. Atracţiile sunt extrem de multe în zonă, de la trasee de hiking în Bucegi şi Piatra Craiului, la rezervaţia de urşi de la Zărneşti, satul Peştera sau Cheile Grădiştei.” Nu mai rămâne decât dorinţa de a cunoaşte Branul şi dincolo de emblematica legendă care a adus atâtea sute de mii de turişti în zonă de-a lungul timpului.

     

    Încă de la început, conacul Törzburg a avut ca target piaţa turiştilor străini, iar în prezent 90% dintre cei care ajung să se cazeze în conacul aflat în imediata apropiere a castelului Bran sunt călători din alte ţări şi doar 10% sunt români.

  • Harta unora dintre cele mai frumoase locuri de cazare din România

    Pe harta turismului autohton au apărut, cu precădere în ultimii 4-5 ani, câteva sute de spaţii de cazare noi, creionate după modelul din Occident sau, dacă nu, măcar la standardele celor de acolo.

    Astfel, o serie de pensiuni, chalet-uri, hoteluri butic sau cabane sunt acum deschise în toată ţara şi oferă iubitorilor de călătorii şi pasionaţilor de aventuri o alternativă la hotelurile clasice, cu zeci ori sute de camere. Pentru că a le aduna pe toate acestea e o misiune aproape imposibilă, ne-am mulţumit să conturăm harta unora dintre cele mai frumoase dintre ele. Am selectat 100 de locuri de cazare împrăştiate prin toată ţara, din Delta Dunării în inima Transilvaniei şi din Oltenia în Maramureş, acolo unde se agaţă harta în cui.

    Acesta nu este un top şi nici nu este o listă exhaustivă, aşa că sperăm că veţi împărtăşi cu noi alte sugestii pe care să le punem pe o hartă viitoare.

     

  • Cum arată şi unde se află prima staţiune exotică din România: satul plutitor dintr-un peisaj de poveste – GALERIE FOTO

    Complexul Egreta, staţiune lacustră pe Dunăre din Berzasca, judeţul Caraş-Severin, şi Complexul Zaga Zaga, situate în Delta Siretului, pe limita dintre judeţele Vrancea şi Galaţi, oferă turiştilor ocazia de a se caza în căsuţe pe apă, dar şi de a redescoperi zone de mult uitate.

    Complexul Egreta, din Caraş-Severin, şi Complexul Zaga Zaga, la 20 km de Focşani, oferă turiştilor o cazare inedită pentru cei care practică pescuitul, dar şi pentru cei care vor să se relaxeze departe de agitaţia oraşului.

    Complexul Egreta, staţiune lacustră pe Dunăre din Berzasca, judeţul Caraş-Severin, şi Complexul Zaga Zaga, situate în Delta Siretului, pe limita dintre judeţele Vrancea şi Galaţi, oferă turiştilor ocazia de a se caza în căsuţe pe apă, dar şi de a redescoperi zone de mult uitate.

    Complexul Egreta te duce cu gândul la Maldive, dar se află în România, judeţul Caraş-Severin, chiar pe malul Dunării la graniţa cu Serbia. Egreta, prima staţiune lacustră din România, este un complex cu 15 căsuţe suspendate pe piloni deasupra Dunării, un lung ponton fiind legătura lor cu malul românesc al fluviului. Complexul se află pe malul Dunării la graniţa cu Serbia şi a fost finanţată prin fonduri de la Uniunea Europeană. Tarifele pentru o noapte de cazare într-un bungalou diferă în funcţie de sezon între 250 lei şi 300 de lei.

    Mai la estul ţării se află un alt complex cu căsuţe pe apă, tot la o graniţă, dar la graniţa dintre judeţele Focşani şi Galaţi, complexul Zaga Zaga.

    Complexul Zaga Zaga, deţinut de Radu Ioana Francesca şi Camelia Dobrisan, situat la 20 km distanţă de Focşani, în al doilea an de funcţionare au ajuns la un grad de ocupare de 100% în weekendurile de vară şi la 80% în săptămânile din anotimpul călduros. Antreprenoarele au apelat la fonduri europene, dar doar pentru partea de piscicultură, astfel cu ajutorul investiţiilor au realizat o fermă de sturioni, dragarea lacurilor şi construcţia canalelor.

    „Suntem iubitori de apă şi tot ce ţine de Delta Dunarii. Am vrut să aducem Delta Dunării cât mai aproape de casă şi am construit de la zero tot ce este astăzi, Delta Siretului”, spune Bogdan Luca, managerul  resortului.

    În complexul Zaga Zaga, turiştii vin în medie pentru 3-4 zile, lunile de vară fiind preferate, dar cei care le trec cel mai des pragul sunt pescarii. Resortul are  41 bungalouri mobile, 11 bungalouri plutitoare, 26 iurte, pe o suprafaţă totală de 82 hectare, cu o capacitate maximă a complexului de 200 persoane. Preţurile de cazare variază de la 40 la 89 de euro pe noapte, în funcţie de tipul de cazare ales, dar şi de sezon.

    „Am  dezvoltat în cadrul complexului şi componenta de agroturism – o stână, o microfermă de animale cu iepuri, păsări, cai şi vaci în care turiştii să poată participa efectiv la activităţile specifice. În acest moment există la ZagaZaga o livadă, în care, începând din acest an, turiştii vor găsi mere, prune, caise, zmeura şi căpşuni“, precizează Bogdan Luca, managerul resortului.

    Complexul Zaga Zaga a avut o cifră de afaceri de 6 milioane lei în 2019, iar antreprenoarele îşi doresc să investească şi mai mult în complex pentru o producţie a peştelui, procesarea şi vânzarea lui în restaurantele şi magazinele proprii. Totodată, un alt plan de dezvoltare ar fi creşterea capacităţii de cazare de la 200 de locuri la 800.

    Complexul Zaga Zaga a avut o cifră de afaceri de 6 milioane lei în 2019