Prinţul Harry al Marii Britanii şi ducesa Meghan de Sussex, care s-au căsătorit pe 19 mai, sunt obligaţi să returneze cadouri de nuntă în valoare totală de aproximativ 8 milioane de euro, primite de la diverse companii celebre care au sperat astfel să îşi facă reclamă, potrivit gala.fr.
Harry şi Meghan au primit cadouri din partea prietenilor şi a unor personalităţi care au dorit astfel să celebreze uniunea lor.
Însă alte sute de cutii şi colete au fost trimise de companii celebre.
Invitaţii de la Nunta Regală dintre Prinţul Harry şi actriţa Meghan Markle au fost martori la un moment istoric, iar acum au găsit şi un mod să facă bani după nuntă.
Zeci de genţi de cadouri cu inscripţia oficială, primite de invitaţi la nuntă, au ajuns să fie vândute pe eBay începând cu ziua de sâmbătă.
Până marţi, mai multe genţi au ajuns să fie vândute cu preţuri cuprinse între 10.600 de dolari şi 36.260 de dolari, potrivit CNN.
Genţile au fost date invitaţilor „de seamă” care au fost prezenţi la nunta de la castelul Windsor.
Acestea conţineau programul complet al evenimentului, o cutie de fursecuri, o monedă mare de ciocolată, un magnet de frigider, o sticlă de apă şi un voucher de 20% reducere pentru magazinul de cadouri de la castelul Windsor.
Peste 2.600 de persoane au fost invitate la castel în ziua nunţii. Kensington Palace a transmis că invitaţii au fost un mix între membri ai unor fundaţii de caritate, membri comunităţii Windsor, staff-ul casei regale, precum şi membri ai societăţii proeminenţi în spaţiul public.
Prinţul Harry al Marii Britanii şi Meghan Markle au decis să invite aproximativ 200 de persoane obişnuite, de la diverse organizaţii caritabile cu care colaborează, 100 de elevi şi alţi 610 locuitori din Windsor pentru a asista la ceremonia de căsătorie, care a avut loc la capela Saint George, sâmbătă.
Aceşti oaspeţi au primit cadouri regale – o pungă, pe care erau imprimate iniţialele “HM” şi data şi locul evenimentului, care conţinea, printre altele, o broşură cu programul ceremoniei religioase, un magnet de frigider, o monedă din ciocolată aurie, o ilustrată, o sticlă cu apă.
Însă 34 dintre aceste persoane au decis să scoată la vânzare cadourile regale, pe site-ul eBay, iar, luni seară, unele erau licitate deja la 10.000 de lire sterline.
Prinţul Harry al Marii Britanii, în vârstă de 33 de ani, şi fosta actriţă americană Meghan Markle, în vârstă de 36 de ani, s-au căsătorit sâmbătă, iar ceremonia a fost una impresionantă, tradiţională, presărată cu elemente moderne, care s-a desfăşurat sub privirile lumii întregi.
Aproximativ 600 de persoane au fost invitate la ceremonia de căsătorie, printre acestea numărându-se soţii Amal şi George Clooney, Victoria şi David Beckham, vedeta TV Oprah Winfrey, actorul Idris Elba, cântăreţii James Blunt şi Elton John, actorul Tom Hardy, jucătoarea de tenis Serena Williams, realizatorul TV James Corden, dar şi contele Charles Spencer, fratele regretatei mame a prinţului Harry. Printre invitaţi s-au numărat şi două foste iubite ale mirelui, Chelsy Davy şi Cressida Bonas.
Potrivit site-ului oficial, Familia regală a României a trimis prinţului Harry şi miresei sale un cadou inspirat de Coloana Infinitului a lui Constantin Brâncuşi, respectiv o pereche de cercei şi o brăţară pentru Meghan Markle şi butoni pentru mire, toate din aur.
Creatoarea bijuteriilor, Malvina Cservenschi, a declarat că Familia regală a României şi-a dorit ca darul pentru prinţul Harry şi Meghan Markle să fie de inspiraţie românească.
Simbolul bijuteriilor este Coloana Infinitului, opera unuia dintre cei mai faimoşi artişti români, Constantin Brâncuşi.
In numele diplomatiei politice, reprezentantii SUA la prezidentiale primesc mereu cadouri din intreaga lume, din partea conducatorilor tuturor tarilor. De la bijuterii si carti unicat, pana la masini sau ceasuri de colectie, toti presedintii Americii au avut placerea de a se bucura de astfel de cadouri anuale.
Obama, spre exemplu, a primit in timpul mandatului sau un set de butoni pentru camasa, alaturi de cateva bijuterii pentru prima doamna, in valoare de peste 80.000 de dolari.
Insa, pe aceasta lista a cadourilor extravagante, Trump detine detasat suprematia.
Cel mai ciudat cadou primit de Donald Trump in timpul mandatului sau. Donald Trump a primit ceva cu adevarat unic, cadoul venind din partea oficialitatilor Irlandei. Acesta a desfacut cadoul, iar in interiorul cufarului a gasit un bol de cristal, plin cu trifoi.
Departe de a fi doar un cadou “verde”, reprezentant al pacii si traiului bio, trifoiul este simbolul Irlandei inca din secolul 18. Acesta este cules an de an si asezat in vase de cristal atent selectate, fiind o adevarata mandrie pentru localnici.
Bolul de cristal primit de Trump nu era un simplu vas. Acesta a fost fabricat in Waterford Gaeltacht din na Rinne. Bolul a fost creat de Eamonn Terry, care este fondatorul si creatorul renumitului Cristal na Rinne. Opera de arta detaliata pe suprafata acestui bol Shamrock aminteste de capodopera Cartii lui Kells din Irlanda, considerata simbolul national al tarii.
Trump a primit mai multe cadouri pe timpul sederii sale la Casa Alba. Presedintele Iohannis i-a oferit lui Trump o copie a sabiei lui Stefan cel Mare. Dat fiind faptul ca originalul se afla in Turcia, iar SUA si Turcia se afla in relatii divergente, Iohannis a tinut sa simbolizeze prin acest cadou sustinerea acordata Americii in aceasta situatie.
Un cadou unic a venit si din partea Israelului. Ester Goldstein, unul dintre supravietuitorii Holocaustului, i-a donat presedintelui SUA o copie a jurnalului scris de acesta “Journal of a Holocaust survivor”.
58% dintre români consumă din ce în ce mai mult vinuri seci, în detrimentul celor dulci, care sunt preferate de doar 2% dintre respondenţi. În acelaşi context, vinurile roşii ocupă primul loc fiind preferate de 57% dintre români, urmate de vinurile albe (28%), rose (13%) şi pe ultimul loc de spumante (2%).
Indiferent de sursă (cramele din România, cele din afară sau producţie proprie), vinul este consumat de două-trei ori pe săptămână de către 45% dintre respondenţi, iar cel îmbuteliat la sticlă este ales în peste 91% dintre situaţii.
„Cel mai des românii cumpără vinuri atât pentru consum propriu, dar de multe ori îl găsesc potrivit şi pentru cadouri. Vinul spumant rămâne în continuare asociat, în 57% dintre cazuri, cu ocaziile speciale, dar 34% dintre respondeţi preferă să îl consume în orice moment”, declară Alina Iancu, fondator CrameRomania.ro şi ReVino.ro.
Documentarea înainte de achiziţie este dată de informaţiile pe care clienţii le găsesc la raft în 60% dintre cazuri. Doar 14% dintre cumpărători caută pe internet informaţii înainte de a cumpăra un vin, iar 9% cer sfatul unui specialist.
Preţul pe care un român îl plăteşte pentru o sticlă de vin este în 43% dintre cazuri cuprins între 26 şi 50 lei, în 20% dintre cazuri între 16 şi 25 lei, iar în proporţie de 17% respondenţii sunt dispuşi să plăteasc între 51 şi 70 lei. Cu privire la soi, Feteasca Neagră este preferat de 52% dintre români.
Referitor la sursele de achiziţionare a vinului, 43% dintre români aleg cel mai des supermarket-urile, datorită dezvoltării sortimentelor de băuturi şi zonelor special amenajate pentru vinuri. Acestea sunt urmate în proporţie de 36% de magazinele specializate. Aprovizionarea direct de la sursă, adică de la crama producătoare, este aleasă doar de 12% dintre români, iar online-ul reprezintă o opţiune doar pentru aproape 7% dintre aceştia.
„După consumul de vinuri, băuturile alcoolice precum ţuica, romul, coniacul, whiskey-ul sunt alese de 35% dintre români, iar berea tot de către 35% dintre aceştia. Am aflat astfel că respondenţii preferă cocktail-urile sau alte băuturi uşoare într-o proporţie de 12%. În acelaşi timp, băuturile seci sunt din ce în ce mai apreciate în ţara noastră”, adaugă Alina Iancu.
Deoarece consumul educat de vinuri se construieşte în timp prin acţiuni diverse, vizitele la crame în ţară sunt din ce în ce mai alese de către români. În plus, participarea la evenimente dedicate vinului este pe lista a tot mai multor consumatori, iar apetitul pentru educaţie în materie de vinuri a crescut.
Studiul consumul de vinuri a fost realizat în perioada 17 ianuarie – 16 martie 2018 pe un eşantion de 2.645 de bărbaţi şi femei români din ţară, dar şi din străinătate.
William Wrigley Jr. s-a născut în Philadelphia în septembrie 1861, în timpul războiului civil. Tatăl său producea săpun, astfel că William a trebuit încă de mic să umble cu un coş pe străzile din Philadelphia, încercând să vândă ce producea Wrigley senior. La 29 de ani, William Wrigley a plecat din Philadelphia cu doar 32 de dolari în buzunar pentru a-şi deschide propria afacere în Chicago. El a continuat să vândă săpun, oferind mici cadouri comercianţilor care erau de acord să îl expună pe rafturile magazinelor.
Într-o bună zi, a avut ideea de a oferi două pachete de gumă de mestecat la fiecare zece batoane de săpun vândute. Ideea a avut atât de mult succes, încât omul de afaceri a lansat, în 1893, guma de mestecat Juicy Fruit. Compania a devenit astfel cunoscută în regiune, iar Wrigley a continuat să lanseze diverse sortimente ale produsului.
În 1907, Statele Unite au fost lovite de o gravă criză financiară, iar Wrigley a luat o decizie extrem de riscantă: a ipotecat tot ceea ce deţinea şi a investit banii într-o campanie publicitară de 1,5 milioane de dolari. În urma acesteia, Wrigley a devenit un brand cunoscut de toţi americanii, iar vânzările l-au ajutat să îşi recupereze banii în mai puţin de 12 luni.
William Wrigley Jr. a murit pe 26 ianuarie 1932 în casa sa din Phoenix, Arizona. A fost înmormântat într-un turn creat special în cadrul grădinii botanice Wrigley Memorial, în apropiere de insula Catalina, în dezvoltarea căreia s-a implicat. Wrigley a lăsat averea sa de 34 de milioane de dolari celor doi copii, Dorothy Wrigley Offield şi Philip K Wrigley. Acesta din urmă a rămas la conducerea companiei pentru următorii 45 de ani, până la moartea sa în 1977. Nepotul omului de afaceri, William Wrigley Jr. II, a fost CEO al companiei până în anul 2008, atunci când Wrigley Company a fost vândută către Mars.
10
PLAYSCKOOL
Este o companie americană, care reuneşte branduri ca Mr. Potato Head, Tonka, Alphie şi Weebles, jucării care ajută la dezvoltarea abilităţilor motorii, dar şi la dezvoltarea logicii.
09
PLAYMOBIL
Producătorul german de jucării a fost înfiinţat de grupul de firme Brandstatter Group şi a fost ulterior reorganizată de Hans Beck, în perioada 1971-1971, care a poziţionat compania în segmentul producţiei de jucării.
08
BARBIE
Celebra păpuşă a apărut iniţial în 1959, la iniţiativa lui Ruth Handler, soţia fondatorului Mattel .
07
MEGA BRANDS
Compania canadiană este în prezent deţinută de Mattel. Cele mai importante produse din portofoliu sunt Mega Blocks, jucării de construcţii.
06
NERF
Compania a fost fondată de fraţii Parker, iar ulterior a fost preluată de Hasbro. Nerf s-a consacrat în segmentul armelor de jucărie cu proiectile moi. Veniturile anuale estimate se plasează la circa 400 de milioane de dolari.
05
DISNEY
Încă din 1929, Disney produce, într-un fel sau altul, jucării – figurine Mickey, Minnie, alte personaje din desene animate şi o sumedenie de alte jucării.
04
HASBRO
Brandul aparţine compaiei Hasbro Bradley and Hassenfeld Brothers, o companie multinaţională consacrată în domeniul jocurilor de societate, ca Monopoly.
03
MATTEL
Producătorul de origine americană are o istorie care începe din 1945, când a fost înfiinţată de Harold Matson şi Elliot Handler. În timp, a mai preluat companii ca Barbie Dolls, Fisher Price, Monster High sau Hot Wheels.
02
NINTENDO
Compania de origine japoneză este unul dintre cei mai importanţi producători de jocuri video. Producţia de jucării a început în 1970 şi din 1989 a demarat creaţia de jocuri video. În afară de Nintendo, produce jocuri ca Super Mario, Legenda Zeldei. Deţine şi The Pokemon Company.
01
LEGO
Producătorul de jucării olandez şi-a câştigat renumele mulţumită bucăţelelor de plastic folosite în jocuri de construcţii. Lego a început activitatea în acest domeniu în 1947, iar în prezent are şi parcuri de distracţie cu tematică similară.
10
PLAYSCKOOL
Este o companie americană, care reuneşte branduri ca Mr. Potato Head, Tonka, Alphie şi Weebles, jucării care ajută la dezvoltarea abilităţilor motorii, dar şi la dezvoltarea logicii.
09
PLAYMOBIL
Producătorul german de jucării a fost înfiinţat de grupul de firme Brandstatter Group şi a fost ulterior reorganizată de Hans Beck, în perioada 1971-1971, care a poziţionat compania în segmentul producţiei de jucării.
08
BARBIE
Celebra păpuşă a apărut iniţial în 1959, la iniţiativa lui Ruth Handler, soţia fondatorului Mattel .
07
MEGA BRANDS
Compania canadiană este în prezent deţinută de Mattel. Cele mai importante produse din portofoliu sunt Mega Blocks, jucării de construcţii.
06
NERF
Compania a fost fondată de fraţii Parker, iar ulterior a fost preluată de Hasbro. Nerf s-a consacrat în segmentul armelor de jucărie cu proiectile moi. Veniturile anuale estimate se plasează la circa 400 de milioane de dolari.
05
DISNEY
Încă din 1929, Disney produce, într-un fel sau altul, jucării – figurine Mickey, Minnie, alte personaje din desene animate şi o sumedenie de alte jucării.
04
HASBRO
Brandul aparţine compaiei Hasbro Bradley and Hassenfeld Brothers, o companie multinaţională consacrată în domeniul jocurilor de societate, ca Monopoly.
03
MATTEL
Producătorul de origine americană are o istorie care începe din 1945, când a fost înfiinţată de Harold Matson şi Elliot Handler. În timp, a mai preluat companii ca Barbie Dolls, Fisher Price, Monster High sau Hot Wheels.
02
NINTENDO
Compania de origine japoneză este unul dintre cei mai importanţi producători de jocuri video. Producţia de jucării a început în 1970 şi din 1989 a demarat creaţia de jocuri video. În afară de Nintendo, produce jocuri ca Super Mario, Legenda Zeldei. Deţine şi The Pokemon Company.
01
LEGO
Producătorul de jucării olandez şi-a câştigat renumele mulţumită bucăţelelor de plastic folosite în jocuri de construcţii. Lego a început activitatea în acest domeniu în 1947, iar în prezent are şi parcuri de distracţie cu tematică similară.
Dăruim şi primim în baza unui comportament de reciprocitate care consolidează relaţiile cu ceilalţi şi stimulează consumul. Comunităţi întregi sunt antrenate simultan în jocul social al schimbului de daruri cu încărcătură simbolică şi efect în economie.
Venituri mai mari, cadouri mai multe
În România vacanţa de Crăciun coincide cu o creştere a consumului pe toate planurile, de la alimente şi îmbrăcăminte la electrocasnice, credite, vacanţe şi creşterea vânzărilor de maşini. Zeci de milioane de euro sunt puşi în mişcare în numele lui Moş Crăciun. În această perioadă, producţia bunurilor de larg consum cunoaşte un boom care tureaza motoarele tirurilor ce aprovizionează supermarketurile şi antrenează o forţă de muncă sezonieră.
Cu o creştere a consumului de 7,7% în acest an, România petrece. Moş Crăciun animă şi mai mult frenezia achiziţiei pe fond sonor de cadouri despachetate şi sampanii desfăcute. Potrivit sondajului realizat de Ferratum Grup, într-un top al cheltuielilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă, anul acesta România este pe locul 2 (după Mexic) din cele 20 de ţări analizate, în funcţie de procentul veniturilor alocate per gospodărie (31,9%), adică aproximativ 280 de euro.
Cumpărăm cadouri online sau în magazine
Doar 25% dintre românii care au participat la acest sondaj spun că preferă cumpărăturile online, diferenţa fiind reprezentată de cei care colindă magazinele în căutarea de cadouri. Potrivit aceleaşi surse, top 3 cadouri pentru care este alocat bugetul este format din: haine (20,9%), dulciuri (19,4%) şi jucării (12,7%). Pentru respondenţii la acest studiu 28% din bugetul de sărbători este alocat pentru călătorii, 40% dintre români preferând serviciile AirBnb.
Monetizarea lui Moş Crăciun în magazine este parte din atmosfera în care sunt angrenaţi producători, furnizori, distribuitori, buyeri, merchandiseri şi promoteri. Aranjamente de basm care reconstituie satul Moşului, improvizate în mall-uri ca să-i primească pe cei chemaţi, completează peisajul contra-cost. Punctele de contact cu consumatorul sunt diversificate pe toate categoriile de consumatori pentru ca toţi să cumpere ceva.
Moş Crăciun, de la simbol la mercantilism
Un Moş Crăciun fără entertainment, uitat într-un sat din Finlanda, nu inspiră. El devine un bun al lumii globalizate numai dacă este amuzant, dacă stimulează consumul, dacă vinde. În acest tip de lume Moş Crăciun înseamnă să mergi la mall, să te distrezi, să alergi printre rafturi după cadouri.
Chiar dacă în copilăria omenirii darul avea multiple semnificaţii, în momentul de faţă cea economică predomină. Morişca consumului învârte indicatorii economici şi desenează grafice de bunăstare statistică. Darul creşterii economice pe bază de consum nu poate dura la nesfârşit. Dacă vine Moş Crăciun şi ne ia darul înapoi?