BusinessMagazin

Tag: cadouri

  • Cum au reuşit două surori din România să facă o afacere din dorinţele bărbaţilor cu bani mulţi

    Într-o vreme în care singurele cadouri de lux pentru bărbaţi erau băuturile fine, trabucurile sau cămăşile şi cravatele „de firmă”, surorile Elena Miu şi Corina Cristian s-au gândit să se nişeze pe segmentul de cadouri de lux dedicat publicului masculin, aducând însă un alt plus: serviciul de gift concierge. Astăzi au ajuns la venituri de peste jumătate de milion de lei şi continuă să atragă sute de clienţi noi an de an.

    „Modelul nostru de business constă într-un magazin de cadouri diferite de tot ce se află pe piaţă, cu exclusivitate pe tot ceea ce vindem, care a început cu o colecţie dedicată bărbaţilor şi mai apoi s-a extins şi către femei. Suntem prezenţi atât online, ca e-commerce, cât şi fizic, printr-un showroom, astfel încât clienţii să poată vedea produsele. Fiecare produs are o poveste şi este ideal să o ştii pe fiecare. Doar aşa poţi să recomanzi un cadou potrivit pentru povestea pe care clientul o are pentru tine”, spune Elena Miu, cofondatoarea magazinului de cadouri de lux MyMan.

    Elena Miu a urmat Finanţe-Bănci şi, după absolvire, a început o carieră în imobiliare. Ulterior a decis să intre, în paralel, în lumea antreprenoriatului alături de sora sa, Corina. „Chiar de atunci am simţit că viitorul comerţului va fi online, aşa că ni s-a părut o idee numai bună să clădim ceva al nostru, în paralel cu joburile noastre.” MyMan a fost lansat în 2007 şi „a apărut dintr-o pasiune personală pentru produsele pe care azi le avem în magazin”, spune antreprenoarea.

    Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, în 2018 compania a înregistrat venituri de circa 545.000 de lei şi un profit de aproape 50.000 de lei. Miu spune că cifra de afaceri este în creştere an de an – „ne situăm pe la 30% creştere anuală”. Pentru anul acesta speră însă la o creştere de minimum 50%. Echipa businessului este încă mică: o foarte mare parte din vânzare şi consiliere este făcută de ea şi sora sa, cele două gift concierge ale showroomului, iar zona de site este acoperită de o echipă de development şi promovare care lucrează în regim remote, contabilitatea şi marketingul fiind, de asemenea, externalizate.

    Miu povesteşte că pe vremea când a lansat afacerea cadourile de lux nu erau o nişă bine acoperită. „Îmi aduc aminte că am făcut un research şi singurele cadouri mai speciale, mai ales pentru bărbaţi, erau băuturile fine sau trabucurile, cravatele sau cămăşile de brand.” De altfel, aşa a pornit şi MyMan: cum a dat tonul piaţa – cu băuturi fine, pipe, trabucuri, accesorii şi vinuri vechi româneşti. „Însă lucrurile acestea au devenit banale şi am vrut să mergem într-o direcţie mai creativă, să abordăm producători de produse de lux de altă natură.” Au căutat mult timp producători în România, însă atunci când găseau produse care să le placă era foarte greu de colaborat cu aceştia. „Aşa am ajuns la ideea de a începe să căutăm în Europa produse care nu se găsesc în România şi care ar fi apreciate de clienţi.”

    Deşi la început nu le-a fost deloc uşor, cum „niciun lucru care merită în viaţă nu este”, spune că nopţile nedormite au dat roade şi proiectul a prins încă de la început, aşa că au fost şi mai motivate să meargă înainte şi să dezvolte şi mai mult businessul. Aşadar, cu toate că iniţial compania a funcţonat doar în online, ulterior, „ca o etapă nouă, venită natural din cererea clienţilor”, în vara lui 2017 s-au hotărât să deschidă şi un showroom fizic, pe bulevardul Ferdinand I, cu o investiţie de 25.000 euro. Deschiderea noii unităţi a impulsionat creşterea numărului de clienţi, anul trecut acesta evoluând cu 1.200 de persoane. „Numărul clienţilor a crescut an de an, însă creşterea semnificativă a fost din momentul în care am deschis showroomul. Practic, acest pas în dezvoltarea magazinului a dus la creşterea încrederii în brandul nostru.”
    Potrivit Elenei Miu, clientela afacerii este diversă. „Având decoraţiuni speciale şi machete sau miniaturi, precum şi mici obiecte de mobilier pentru casă sau birou, s-a conturat şi un profil de clientelă de colecţionari. Totodată, unii clienţi îşi cumpără pentru propria plăcere, pentru propriul cămin un obiect de decor care ţine fie de o pasiune, fie de o completare inedită a spaţiului de acasă sau de la birou”, descrie cofondatoarea businessului preferinţele clienţilor MyMan. Ca interval de vârstă, „25-45 de ani este majoritar, iar ca proporţie domni versus doamne, doamnele sunt predominante ca procent pentru că ele sunt, de obicei, cele desemnate, fie de colegii de muncă, fie de familie, să aleagă cadoul pentru sărbătorit”.

    O parte dintre clienţi vin din zona corporate, unde Miu spune că s-a căutat mereu factorul unicitate, deosebit, altfel. „Pentru noi a fost un succes zona aceasta – pentru că avem şi serviciul de Gift Concierge, dar şi produse de import care să iasă din paleta clasică de cadouri, prin design şi raritate. Suntem importatori unici pentru 90% dintre produsele noastre, de peste 10 ani deja. Restul cadourilor le producem în România, iar lucrurile prind contur, clienţii sunt încântaţi.” Până acum spune că au oferit cu succes servicii de Gift Concierge unor companii medii şi mari din domeniul pharma, asigurări, finanţe, real estate, industria uşoară şi grea şi unor companii de stat. „Un exemplu de proiect de decorare pentru un client din real estate a constat în decorarea unei vile de pe malul lacului Snagov, unde am livrat o selecţie rară de decoraţiuni nautice, în temă cu locul în care se afla imobilul.”

    Cu toate că o parte din produsele din portofoliul companiei pot fi achiziţionate drept cadou unisex, de curând cele două surori au lansat, cu o investiţie de 5.000 de euro, o nouă linie de produse, de data aceasta dedicată femeilor – MyWoman – care include, printre altele, genţi, rucsacuri, portofele şi seturi de scris.

    Dacă la începuturile businessului cele două surori-antreprenoare s-au axat exclusiv pe zona de produse high end, cu articole de lux precum seturi de şah persan cu preţuri de peste 2.300 de lei, pe parcurs au introdus şi produse accesibile, mergând chiar spre pragul de 50-100 de lei. „Spre exemplu, avem acum o linie de accesorii din plută, cum ar fi brăţările, care intră în această categorie.” După ce o vreme a activat doar pe segmentul de retail, în 2017 compania a început să dezvolte uşor şi partea de distribuţie, businessul intrând în lanţul de librării Eminescu cu o parte dintre produse, cele mai apreciate de clienţii librăriei fiind seturile de scris cu pană şi statuetele.

    Unii clienţi ştiu din start ce doresc, spune Miu, în timp ce alţii aleg la faţa locului. „Rolul nostru, ca gift concierge, este să ascultăm povestea clientului şi să ştim câteva caracteristici ale sărbătoritului. Apoi, facem sugestii de cadou care să se potrivească şi cu bugetul alocat. În cazul în care clientul nu îl cunoaşte aşa de bine bine pe sărbătorit, recomandăm cadouri care ne-au dovedit, în timp, că se potrivesc şi celor mai pretenţioşi.” În opinia antreprenoarei, România este la început inclusiv în zona de servicii concierge. „Însă, cu un efort susţinut, creştem, evoluăm, atât noi cât şi clienţii noştri. Chiar şi aşa, credem că românii sunt pregătiţi financiar pentru serviciile de gift concierge şi cadourile de lux. Clienţii au mereu în vedere raportul calitate/preţ. Nu putem oferi, totuşi, o statistică, dar din observaţiile noastre clienţii sunt orientaţi către calitate şi sunt conştienţi că acest atribut are nişte costuri mai ridicate.”

    Miu spune că în prezent nu au un competitor direct, pentru că vând produse unice în România, care nu se găsesc în alte magazine, şi deocamdată serviciul de gift concierge pentru produse de lux poate fi găsit doar la MyMan. „Putem spune că avem, mai degrabă, competitori indirecţi, pentru că orice produs poate fi oferit ca şi cadou, deci aici ne referim la magazinele online de cadouri. Însă poziţionarea noastră este diferită prin tipul de produse rare sau unice, prin disponibilitatea showroomului în care poţi veni şi vedea produsele online şi, mai ales, prin serviciul de gift concierge.”

    Despre 2020 spune că va fi un an cu provocări. „Vom merge atât pe dezvoltarea zonei de distribuţie a produselor noastre, cât şi pe creşterea vizibilităţii brandului MyMan.” Iar când vine vorba de cele mai mari provocări cu care s-a confruntat de-a lungul anilor de activitate, antreprenoarea menţionează categoric inovarea şi învăţarea: „De la cum să alegi cei mai buni furnizori de produse până la cum să mulţumeşti clienţii mai pretenţioşi, care par să le aibă pe toate”. Însă, indiferent de provocările apărute, spune că s-au străduit să le rezolve cât mai bine cu putinţă. „Practic, nu lăsăm clienţii să plece nemulţumiţi de la noi, indiferent că vin în magazin sau cumpără de pe site. Ne plac şi clienţii pretenţioşi, pentru că atunci când reuşim să le oferim o soluţie şi cumpără cadouri de la noi, odată ce i-am «cucerit», devin clienţii noştri fideli.”

  • Cum au reuşit doi colegi de bancă la ASE să construiască o afacere de peste 1 milion de euro. Prima comandă au livrat-o cu o Dacia Papuc

    Vlad Prioteasa descrie Gift Idea drept „principalul furnizor de coşuri cadou pe segmentul corporate din România”. Potrivit lui, afacerea pe care o conduce împreună cu asociatul său, Cosmin Poenaru, livrează în prezent sute de mii de produse către 3.500 de clienţi companii din toate domeniile – auto, bancar, telecomunicaţii, asigurări, agricultură, energie, construcţii, farma, juridic, imobiliar. Au încheiat astfel anul trecut cu o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, iar pentru anul în curs estimează o creştere de 25%. Cadourile Gift Idea ajung în toată ţara, iar activitatea lor se desfăşoară în trei depozite de peste 3.000 de metri pătraţi, cu patru linii de ambalare diferite, unde procesul se desfăşoară semi-automatizat: „Se lucrează nonstop în schimburi pentru a onora la timp comenzile”, descrie Prioteasa ritmul de muncă specific businessului pe care îl conduce.

    Gift Idea s-a lansat în 2013, când, împreună cu asociatul său, Vlad Prioteasa a decis să facă un site pentru coşuri cadou. Cei doi se cunoşteau încă din prima zi de facultate: pe atunci întâmplător, s-au aşezat în aceeaşi bancă. Au studiat împreună Managementul Economic la ASE, două programe masterale în management şi apoi Facultatea de Drept. „Ne-au unit aceleaşi interese şi aceeaşi viziune. Pot spune că suntem complementari: Cosmin Poenaru coordonează departamentele de achiziţii şi contabilitate, eu coordonez vânzările şi logistica, iar împreună cu ceilalţi colegi pot spune că facem un mix bun”, povesteşte Prioteasa. În plus, Poenaru avea puţină experienţă în retail, pe care a acumulat-o lucrând la magazinul alimentar al părinţilor de la 14 ani – cunoştea câţiva distribuitori, lucra cu reţelele de cash & carry, în timp ce Vlad Prioteasa cocheta cu marketingul şi comerţul online.

    Au început cu un buget de 600 de lei pentru şedinţa foto şi produse – iar site-ul l-au realizat după ce au urmărit tutoriale pe YouTube; la fel au făcut şi cu promovarea. „Prima comandă a venit pe 13 decembrie şi ne solicita 200 de cadouri, cu livrare a doua zi. Ne-au plătit în avans pentru că nu aveam bani pentru marfă şi am livrat a doua zi cu o Dacia Papuc”, îşi aminteşte Prioteasa detaliile primei comenzi. Apoi, au urmat doi ani grei, în care programul lor se învârtea în jurul a 8-12 livrări pe zi, în care preluau în paralel şi comenzi până la ora 17, iar după 17 şi până la miezul nopţii ambalau ce trebuia să livreze a doua zi. „De la bun început, ne-am propus să nu întârziem nicio comandă, indiferent dacă trebuie să ambalăm până la 5 dimineaţa. S-a întâmplat să terminăm de ambalat la 7 dimineaţa şi să plecăm direct la livrare”, îşi mai aminteşte el.

    Cadourile Gift Idea sunt structurate în mai multe categorii, în funcţie de valoarea şi destinaţia acestora, cu preţuri cuprinse între 12 lei şi 1.549 de lei pentru un cadou VIP. Anul trecut, importurile au reprezentat o cotă de 80% din achiziţiile lor, iar principalele ţări de unde vin produsele sunt Italia, Franţa, Belgia, Germania, China, Polonia. „Iniţial am început să lucrăm cu importatori şi distribuitori de pe piaţa locală, însă volumele, rigiditatea şi, ulterior, preţurile (care nu mai erau competitive) ne-au făcut să ne orientăm către import propriu, astfel că lucrăm doar cu producători, iar preţul mic de achiziţie se resimte şi în preţurile avantajoase pe care le oferim clienţilor noştri. Cred că am avut succes datorită serviciilor cu clienţii, într-un moment în care concurenţa nu punea accent pe acestea, cât şi pe flexibilitate în ceea ce priveşte alcătuirea ofertelor; nu ne limitam doar la produsele de pe site, compuneam cadouri în funcţie de bugetul fiecărei firme, an de an venind cu idei noi şi propuneri inedite de cadouri şi, mai ales, livrând la timp produsele”, descrie Prioteasa modul în care crede el că s-au diferenţiat pe piaţa pe care activează.

    S-au poziţionat de la bun început pe segmentul B2B şi lucrează şi în prezent exclusiv cu persoane juridice, iar persoanele fizice pot cumpăra cadourile lor din marile lanţuri de magazine, prin revânzători sau firme de distribuţie. „Astfel reuşim să practicăm o politică comercială corectă, suntem poziţionaţi corect în piaţă, iar preţurile noastre sunt corelate cu volumele de vânzări şi perioada când se plasează comanda.”
    Primele comenzi pentru Crăciun sunt recepţionate încă din septembrie, în contextul în care companiile cu peste 1.000 de angajaţi au bugetele aprobate şi plasează comenzile din timp pentru că beneficiază astfel şi de avantajele unui preţ foarte bun.

    „Avem o politică de discount pentru precomenzi – cu cât se plasează comanda mai rapid, cu atât noi obţinem discounturi de la furnizori şi putem acorda discounturi la rândul nostru clienţilor – şi pentru volume – avem mai multe praguri, în funcţie de suma totală a facturii”, descrie el una dintre strategiile aplicate.

    Sărbătorile, Crăciunul, Paştele, perioada 1-8 martie şi Ziua Copilului (1 iunie) reprezintă  cele mai aglomerate perioade pentru ei, dar Prioteasa spune că echipa lor este activă tot anul – participă la târguri şi expoziţii în Germania, Italia, China şi Franţa şi lucrează la cataloage şi ofertare.
    Piaţa pe care activează este una de pe care apar şi dispar zeci de site-uri de profil, observă antreprenorul, principalul motiv fiind, crede el, că din exterior aceasta pare o afacere simplă, dar în spate trebuie ca logistica să fie bine pusă la punct, să existe un spaţiu de depozitare, personal pentru ambalare, condiţii propice ambalării şi depozitării conform legislaţiei în vigoare specifice anumitor tipuri de produse. „Gândiţi-vă că o comandă de 10.000 de cadouri pentru unul dintre clienţii noştri totalizează 90 de paleţi, adică aproximativ trei tiruri. Iar în paralel se mai ambalează câteva zeci de comenzi. Noi avem peste 3.000 de metri pătraţi de depozitare şi patru linii de ambalare care funcţionează neîntrerupt din septembrie şi până la Crăciun”, explică Prioteasa. De asemenea, investesc anual în publicitate un procent considerabil din profitul anual, adaugă el, fără să precizeze valoarea exactă a investiţiei în această direcţie.

    Antreprenorul spune că succesul cadourilor Gift Idea în rândul marilor companii multinaţionale din România le-a adus şi solicitări de livrare în afara ţării, iar anul acesta vor avea primul export de cadouri în spaţiul european. În acest sens au participat anul acesta la primul târg extern în calitate de expozanţi, iar răspunsul primit în urma participării a fost pozitiv – au primit solicitări chiar din Asia, America şi Africa.
    Dezvoltarea afacerii în continuare vizează astfel extinderea peste hotare: „Considerăm că piaţa de coşuri cadou din România se apropie de maturitate, de aceea, în vederea extinderii afacerii şi creşterii cifrei de afaceri, vizăm în special exportul de cadouri”.

  • Românii caută rafinamentul în străinătate: 85% dintre cadourile corporate comandate în 2019 conţin produse internaţionale, nu româneşti

    Călătoriile şi expunerea la bucătăriile de peste hotare au deschis apetitul românilor pentru produse premium internaţionale. Acest lucru este vizibil şi în cadourile pe care le oferă tinerii antreprenori şi oamenii de afaceri cu experienţă din România angajaţilor şi partenerilor de business. În 2019, producătorul de coşuri cadou corporate Debonaire anunţă o creştere de 25% a vânzărilor faţă de sezonul cadourilor de Crăciun din 2018. Creşterile se văd nu doar în volumele de comenzi, ci şi în numărul de clienţi interesaţi de astfel de pachete cadou.

    În 2019, cu 35% mai mulţi clienţi au ales să ofere coşuri cadou cu produse selectate de la producători locali şi internaţionali de la Debonaire. „Primim comenzi majoritar din Bucureşti, însă cadourile noastre a ajuns şi în companii din Timişoara, Braşov sau Cluj, spre exemplu. Românii apreciază tot mai mult produsele gourmet internaţionale atunci când e vorba despre cadourile pe care le oferă şi mesajul pe care acestea le transmit despre ei. Iar experienţa pe care o dăruiesc prin aceste cadouri corporate se diferenţiază tot mai mult de cea de acasă, tradiţională”, observă Codruţa Miron, proprietar Debonaire.

    Cadourile cu preparate tradiţionale româneşti au reprezentat doar 15% dintre alegerile corporate

    Cele mai multe coşuri cadou ajung la partenerii de business ai clienţilor Debonaire, urmaţi de echipele acestora, dar şi cadourile pentru copii rămân de interes în acest sezon. Partenerii sunt cei care primesc cadourile cele mai consistente, media costurilor fiind de 85 lei/cadou în cazul coşurilor corporate prin care românii mulţumesc celor care le-au fost alături în 2019. Cadourile pentru copii, în partea oarecum opusă din punct de vedere al bugetului investit, ajung la o medie de 35 lei/cadou.

    Un aspect foarte interesant este faptul că decizia de cumpărare a cadourilor corporate aparţine majoritar femeilor, acestea plasând numărul cel mai mare de comenzi online.

    Peste 70% din coşurile corporate au fost personalizate în 2019

    Cadourile personalizate, de pildă felicitări gravate, decoraţiuni personalizate cu logo-ul companiei, sunt o opţiune de top pentru clienţii Debonaire. În acest sezon de sărbători, 70% dintre comenzi au inclus produse personalizate prin gravură sau print UV.  „Există clienţi care şi doresc doar decoraţiuni personalizate şi consideră drept foarte importantă comunicarea brandului sau a companiei în general către parteneri pentru a se evidenţia printre toţi cei care trimit cadouri de Crăciun în această perioadă. În comunicarea Business-to-Business, coşurile corporate joacă un rol foarte important, motiv pentru care personalizarea şi produsele gourmet sunt opţiunile preferate ale românilor”, adaugă Codruţa Miron.

    Producătorul de coşuri corporate pregăteşte deja cadourile pentru sezonul de primăvară, când oferta va conţine dedicaţii speciale pentru 1-8 Martie şi sărbătorile de Paşte.

  • Să nu fie noi!

    Remarcată mai ales printre tineri, scrie Bloomberg, tendinţa este mai degrabă motivată de dorinţa de a găsi ceva care nu e disponibil în magazinele obişnuite, ceva vintage, şi totodată de a contribui la reducerea poluării şi nu se confundă cu gestul, considerat încă nu tocmai frumos, de a da mai departe un cadou primit care nu le-a plăcut.
    În Statele Unite, cel puţin, diverse firme profită de această schimbare de atitudine a consumatorilor. Printre ele, consignaţia de lux RealReal Inc, care s-a listat la bursă în iunie, ori retailerul de articole vestimentare şi accesorii second-hand ThredUp. Chiar şi reţeaua de magazine de lux Neiman Marcus şi-a lansat propria companie, Fashionphile, care comercializează produse second-hand, în special genţi şi accesorii de lux, în timp ce retaileri ca Macy’s şi J.C. Penney Co. au încheiat parteneriate cu ThredUp.
    Cei care au răbdare să caute prin oferta acestui de tip de magazine pot găsi, de pildă, la RealReal, un exemplar dintr-o ediţie limitată a bine cunoscutei genţi Birkin, model Sellier de culoare neagră şi cu elementele metalice din paladiu, care costă 30.000 de dolari. Se caută articole clasice de lux, printre care ceasuri Cartier sau Rolex, poşete şi genţi de la Louis Vuitton, Chanel şi Hermes, toate însă cât mai puţin uzate, pentru a putea fi făcute cadou. 

  • Cum a ajuns o vedetă cu o avere de peste 50 de milioane de euro să îşi vândă hainele pe eBay

    De multe ori am auzit expresia “banii nu aduc fericirea”, iar în cazul starului britanic Katie Price, cunoscută drept Jordan, aceasta s-a dovedit cât se poate de adevărată. Ce s-a întâmplat cu femeia obişnuită să cheltuiască zilnic mii de lire pe tratamente de lux şi cadouri ridicol de scumpe?
     

    Cu trei căsnicii la activ şi obişnuită deopotrivă atât cu un complimentele venite din partea fanilor înfocaţi, dar şi cu critici aspre, vedeta cu o avere cotată cândva la 45 de milioane de lire sterline (peste 50 de milioane de euro), care s-a reorientat spre lumea businessului după ce a fost mulţi ani un model de succes, a fost nevoită să înceapă un plan de reorganizare după ce a ajuns în pragul falimentului. 

    Recent divorţată de cel de-al treilea soţ, cu care are doi copii în vârstă de 13, respectiv 11 ani, Price a simţit pe propria piele gustul amar al eşecului pe toate planurile. Cu o carieră de succes în modelling, invidiată sau criticată de mii de femei şi bărbaţi, starul a demonstrat că nu poţi cumpăra orice cu bani. Cândva, a locuit într-o casă de 2 milioane de lire, care astăzi a ajuns pustie şi neîngrijită, după ce femeia a fost nevoită să concedieze  îngrijitorii, menajerele, grădinarii şi bonele.

    O mare parte din avere a “investit-o” în cadouri scumpe pentru partenerii săi, însă majoritatea profitau de banii săi şi apoi se reorientau spre alte femei, iar soţul său a înşelat-o cu cea mai bună prietenă. Din păcate, Price a uitat să ţină cont de faptul că toată lumea îmbătrâneşte şi, în ciuda faptului că era obişnuită să cheltuiască anual 15.000 de lire pe extensii de păr şi tratamente cu botox, astăzi realizează cât de inutile au fost acele cheltuieli. Acum este nevoită să îşi vândă hainele pe eBay, după ce businessul său a eşuat.

    Caii săi, premiaţi la diverse concursuri, au fost vânduţi, la fel şi lamele, pe a căror îngrijire Price pierdea zeci de mii de lire. “Când ai în spate un trecut fără bani, cu multe greutăţi, este mereu o parte din tine care se teme că te-ai putea întoarce acolo”, povestea ea în urmă cu câţiva ani. Acum, încearcă să îşi schimbe total comportamentul financiar şi să înveţe din lecţiile amare pe care viaţa i le-a oferit.

  • Strugurii care sunt atât de scumpi incât sunt cumpăraţi sub formă de cadouri sau în scopuri promoţionale de către diverse companii

    Strugurii din soiul „Roman Ruby” pot fi consideraţi cei mai scumpi din întreaga lume. Un ciorchine de strugure din acest soi a fost vândut recent pentru suma de 11.000 de dolari, în cadrul unei licitaţii.
     
    Licitaţia a fost organizată în oraşul japonez Kanazawa, iar cumpărătorul a fost proprietarul unui lanţ hotelier care a plătit echivalentul a 11.000 de dolari pentru 24 de boabe de strugure, potrivit Rador.

    Apreciaţi foarte mult în Japonia pentru zeama lor, pentru conţinutul ridicat de zahăr, aciditatea scăzută şi gustul lor răcoritor, aceşti struguri au boabele de culoare roşie. De regulă, aceste fructe sunt cumpărate sub formă de cadouri sau în scopuri promoţionale de către diverse companii.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • După 15 ani într-o multinaţională o tânără din România a decis că nu mai vrea să muncească pentru alţii şi a pornit o afacere. Acum câstigă zeci de mii de euro

    După o carieră de peste 15 ani într-o multinaţională, Oana Pascu a pornit businessul Complice.ro, în baza unei idei pe care a avut-o încă din facultate: să fie „complice” la experienţe care să surprindă destinatarul şi să câştige totodată bani făcând astfel de surprize.

    „Întotdeauna mi-a plăcut să dăruiesc cadouri şi am căutat ca ele să fie inedite, surprinzătoare şi să creeze amintiri de durată, să îmbogăţească viaţa şi sufletul destinatarului. Ideea de a fi consultant pentru alţii în alegerea cadourilor o aveam încă din anii facultăţii, însă pe vremea aceea, acum aproape 20 de ani, mi se părea o iluzie. Dacă stau să mă gândesc acum, cred că era într-adevăr o iluzie, publicul nu era pregătit, iar implementarea fără puterea actuală a internetului cred că ar fi fost aproape de imposibil”, povesteşte Oana Pascu, de profesie economist şi totodată absolventă de Ştiinţe Politice. 

    După ce s-a angajat încă din facultate în cadrul companiei telecom Connex, care ulterior a devenit Vodafone, unde şi-a creat o carieră timp de 15 ani, ocupând diferite poziţii din care a condus echipe, atât de specialişti, de vânzări prin telefon, cât şi de marketing, ea a simţit nevoia de o schimbare radicală şi a pornit astfel pe drumul antreprenoriatului.

    „La 35 de ani am simţit nevoia de a face o schimbare radicală în viaţa mea şi deşi am avut două propuneri să plec din ţară în alte companii multinaţionale, am decis să rămân aici şi să construiesc ceva care să mă reprezinte, care să mă încarce pozitiv şi care să îmi aducă satisfacţiile dorite. Am avut două idei de business, dintre care una în domeniul home & deco şi aceasta, cu cadouri experienţiale. Am ales-o pe aceasta din considerente de pasiune, înclinaţie şi business plan”, povesteşte ea, precizând că ideea de a fi „complice” pentru surprize făcute altor persoane o urmărea încă din facultate.

    Investiţia iniţială pentru demararea businessului Complice.ro s-a ridicat la 5.000 de euro, sumă în care sunt incluse cheltuielile de dinainte de lansare – dezvoltarea site-ului, identitatea vizuală şi echiparea biroului. „Ulterior însă am investit în mod constant mai ales în promovarea businessului (principala provocare fiind cum să afle de noi clientul final), dar şi în continua eficientizare sau dezvoltare a site-ului. Cred că suma totală adusă de acasă a ajuns astfel la aproximativ 20.000 de euro.”

    Magazinul online Complice.ro oferă o serie de cadouri inedite bazate în principal pe experienţe cum ar fi experienţe în doi (de explorare şi ieşire din rutină, escapade şi provocări exclusiviste în compania unor celebrităţi), daruri care cresc pulsul şi stimulează adrenalina (salt cu paraşuta sau parapanta, survol cu elicopterul, zbor cu balonul ş.a.m.d.), provocări olfactive şi vizuale (ateliere pentru crearea de parfumuri, florale sau gastronomice), experienţe de răsfăţ personal (spa, masaj, tratamente corporale) sau experienţe japoneze – degustare de ceai, îmbrăcarea khimonoului.

    „În străinătate există acest concept de gift shopper, sunt câteva modele de business care funcţionează, însă conceptul Complice.ro duce complicitatea dincolo de alegerea unui cadou, către alegerea unui cadou experienţial, ceva cu totul şi cu totul special, care să fie memorabil şi surprinzător.” Complice.ro a pornit adresându-se clienţilor individuali – „oameni ocupaţi, cu multe responsabilităţi, cu puţin timp liber, care muncesc mult, caută echilibrul între business şi viaţa personală, dar îşi doresc foarte mult să dăruiască ceva inedit, să se diferenţieze atunci când oferă un cadou personal sau de business, astfel că apelează la un complice pentru inspiraţie sau pentru organizarea şi implementarea unei surprize, majoritatea fiind antreprenori sau oameni cu poziţii importante în companii multinaţionale, cu venituri peste medie, cu vârste între 30 şi 45 de ani, un procent mai mare bărbaţi, jumătate deja părinţi”.

    Din 2017, Complice4JOY, compania care administrează magazinul online Complice.ro, a început să dezvolte colaborări şi pe segmentul corporate, unde brandurile caută cadouri speciale pentru fidelizarea angajaţilor, pentru clienţi sau diverşi colaboratori. Astfel, magazinul online oferă şi servicii personalizate  pentru angajaţi, cum ar fi high potential programs, reward & recognition, give-away team building, zile de naştere ş.a.m.d., pentru parteneri şi clienţi, spre exemplu cadouri speciale, personalizate, unicat, pentru Crăciun/Paşte şi pentru evenimente speciale – cadouri/experienţe personalizate sau la cheie, sub umbrela out of office events (wellbeing workshops, management meetings, teambuildings, lansări etc.).
    Segmentul corporate a prins însă mai mult contur anul trecut, când a generat aproape jumătate din veniturile Complice4JOY – 92.000 euro, de patru ori mai mari comparativ cu 2017.

    „În mediul corporate, clienţii noştri sunt branduri inovatoare, care vor să se diferenţieze şi care au o preocupare constantă să recunoască meritele celor din jur. Vorbim de companii medii şi mari, din domenii creative sau în plină dezvoltare (IT etc.). Cel mai frecvent se oferă cadouri clienţilor şi partenerilor de Crăciun, 1-8 Martie şi de Paşte (câteva firme oferă partenerilor cadouri chiar şi cu ocazia zilelor de naştere). Pentru angajaţi, în afară de evenimentele menţionate, se oferă cadouri cu ocazia zilelor de naştere sau premii şi recompense în
    diferite programe de incentive, reward & recognition”, a precizat Oana Pascu.

    Ea a adăugat că o zonă importantă pentru Complice.ro o reprezintă şi activităţile de echipă, pe care le numeşte „activităţi creative corporate”. „Sunt activităţi pe care un manager alege să le facă alaturi de echipa sa pentru a se cunoaşte, a colabora mai bine şi a trăi experienţe comune. Similar, ne extindem din ce în ce mai mult în zona de evenimente corporate unde ne dorim să venim cu soluţii inedite şi cu experienţe care să consolideze poziţia acelui brand în mintea participanţilor.”

    Valoarea medie a unei comenzi primite de Complice.ro anul trecut pe segmentul corporate s-a situat la 1.200 euro, în timp ce media pe segmentul individual a fost de 207 euro. Circa 44% dintre comenzile de experienţe corporate făcute de clienţi anul trecut au fost destinate iniţiativelor interne, pentru proprii angajaţi, în timp ce restul de 56% au fost destinate partenerilor de afaceri şi colaboratorilor.

    „Aş spune că, mai mult ca în oricare altă direcţie a businessului, în zona corporate mă ajută cel mai mult experienţa anterioară din corporaţie. Pentru că pot să mă pun foarte bine în pantofii managerului care doreşte să sudeze o echipă, să o motiveze. Înţeleg foarte bine provocările cu care se confruntă, nevoia de a se încadra în buget, de a găsi soluţii inedite şi care să fie apreciate de o parte cât mai mare a echipei. Cred că şi din acest motiv am devenit un complice de nădejde pentru multe companii”, a subliniat ea.

    Creşterea vânzărilor pe segmentul corporate a dus la dublarea valorii medie a unei comenzi plasate anul trecut pe Complice.ro, aceasta ajungând la 370 euro. „Undeva la intersecţia celor două zone (individuale şi corporate) sunt cadourile făcute la birou, între colegi, de ziua de naştere sau când cineva pleacă din cadrul colectivului. Sunt acele cazuri în care toată lumea contribuie cu bani, iar experienţele încep să devină o opţiune tot mai populară.”

    Totodată, Complice4JOY şi-a mărit anul trecut şi reţeaua de parteneri, aceasta ajungând în prezent la un număr de peste 100.
    „Anul acesta am inclus deja în primul trimestru în portofoliu şi un studio de realitate virtuală, un penthouse care oferă o experienţă cu adevărat romantică, singurul tren privat din România care oferă un circuit de cunoaştere şi descoperire a zonelor pitoreşti din Transilvania, un simulator de zbor Boeing 737, un designer floral, un atelier de pictură pe porţelan şi, nu în ultimul rând, un complice care îi introduce pe clienţi în arta japoneză, indiferent că vorbim despre zona gastronomică sau de ceremonia ceaiului, îmbrăcarea kimonoului sau arta florilor presate şi origami.”


    În 2018, cele mai căutate categorii de experienţe pe Complice.ro au fost cele din zona gourmet (degustări, ateliere de gătit), experienţele romantice (cine în locaţii speciale, experienţe de cuplu), dar şi cele cu adrenalină (survol cu elicopterul, salt cu parapanta, cursă pe un circuit de raliu etc.). Cel mai scump pachet de expe­rienţe intermediat de Complice.ro anul trecut a costat 2.000 de euro şi a constat într-un city break VIP – hotel de 4-5 stele, transport, completat de o experienţă în cadrul hotelului. Acesta a fost un premiu de incentive oferit de un client corporate unui angajat cu performanţe deosebite. Majoritatea clienţilor Complice.ro sunt din Bucureşti, însă oferta magazinului online nu se limitează doar la Capitală, fiindcă multe experienţe presupun deplasarea în afara oraşului. „Am fost complice şi la iniţiative de incentivare a angajaţilor şi în Franţa, Italia sau Cehia.”
    În total, Complice.ro a intermediat peste 300 de experienţe şi cadouri inedite, dintre care 200 doar anul trecut. Pentru anul acesta, Oana Pascu are în plan să dezvolte în continuare portofoliul de experienţe ce pot fi folosite ca premii de către companii pentru angajaţii lor – „reward & recognition & incentive”, precum şi experienţe ce pot fi integrate în cadrul unor evenimente inedite – întâlniri cu echipa, team buildinguri, petreceri de amploare şi evenimente de brand.
    „Complice.ro se va extinde cu experienţe şi în alte oraşe ale ţării, începând cu Cluj. Alături de acestea, vor fi disponibile în continuare experienţele care au loc la Sibiu, Braşov, Timişoara sau la malul mării”, a punctat antreprenoarea.

  • Cum a ajuns o vedetă cu o avere de peste 50 de milioane de euro să îşi vândă hainele pe eBay

    De multe ori am auzit expresia “banii nu aduc fericirea”, iar în cazul starului britanic Katie Price, cunoscută drept Jordan, aceasta s-a dovedit cât se poate de adevărată. Ce s-a întâmplat cu femeia obişnuită să cheltuiască zilnic mii de lire pe tratamente de lux şi cadouri ridicol de scumpe?
     

    Cu trei căsnicii la activ şi obişnuită deopotrivă atât cu un complimentele venite din partea fanilor înfocaţi, dar şi cu critici aspre, vedeta cu o avere cotată cândva la 45 de milioane de lire sterline (peste 50 de milioane de euro), care s-a reorientat spre lumea businessului după ce a fost mulţi ani un model de succes, a fost nevoită să înceapă un plan de reorganizare după ce a ajuns în pragul falimentului. 

    Recent divorţată de cel de-al treilea soţ, cu care are doi copii în vârstă de 13, respectiv 11 ani, Price a simţit pe propria piele gustul amar al eşecului pe toate planurile. Cu o carieră de succes în modelling, invidiată sau criticată de mii de femei şi bărbaţi, starul a demonstrat că nu poţi cumpăra orice cu bani. Cândva, a locuit într-o casă de 2 milioane de lire, care astăzi a ajuns pustie şi neîngrijită, după ce femeia a fost nevoită să concedieze  îngrijitorii, menajerele, grădinarii şi bonele.

    O mare parte din avere a “investit-o” în cadouri scumpe pentru partenerii săi, însă majoritatea profitau de banii săi şi apoi se reorientau spre alte femei, iar soţul său a înşelat-o cu cea mai bună prietenă. Din păcate, Price a uitat să ţină cont de faptul că toată lumea îmbătrâneşte şi, în ciuda faptului că era obişnuită să cheltuiască anual 15.000 de lire pe extensii de păr şi tratamente cu botox, astăzi realizează cât de inutile au fost acele cheltuieli. Acum este nevoită să îşi vândă hainele pe eBay, după ce businessul său a eşuat.

    Caii săi, premiaţi la diverse concursuri, au fost vânduţi, la fel şi lamele, pe a căror îngrijire Price pierdea zeci de mii de lire. “Când ai în spate un trecut fără bani, cu multe greutăţi, este mereu o parte din tine care se teme că te-ai putea întoarce acolo”, povestea ea în urmă cu câţiva ani. Acum, încearcă să îşi schimbe total comportamentul financiar şi să înveţe din lecţiile amare pe care viaţa i le-a oferit.

  • Cum a reuşit o tânără să transforme un blog într-o afacere de succes

    Antreprenoarea Elena Oglindă a lansat platforma Wineful şi abonamentul la vin în toamna lui 2017, alături de reprezentanţii fondului local de investiţii în start-up-uri V7 Capital, după ce, cu un an înainte, pornise un magazin de cadouri cu vin în online. În noiembrie 2018, businessul s-a extins şi în offline, prin deschiderea winebarului Wineful Tapas & Wine, în urma unei investiţii de 150.000 de euro. Anul trecut, Wineful a înregistrat o cifră de afaceri de 190.000 de lei (cca 40.000 de euro), iar pentru 2019 antreprenoarea prevede că aceasta va ajunge la aproximativ 100.000 de euro. Cât despre winebar, în numai două luni de activitate acesta a avut venituri de 35.000 de euro, iar pentru 2019 aşteptările reprezentanţilor businessului vizează o creştere de până la 300.000 euro. Care este însă povestea Elenei Oglindă şi a „primului şi singurului abonament la vin din România”, după cum spune chiar ea?

    Elena Oglindă a terminat Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi a început să lucreze în media încă din primul an de facultate, ca editor video la o televiziune, apoi ca digital marketer şi copywriter în câteva agenţii de publicitate. Atrasă fiind de lumea publicităţii, s-a angajat ca marketing manager într-o companie românească de dezvoltare de software, poziţie pe care a ocupat-o mai bine de cinci ani. În paralel, a avut o serie de proiecte antreprenoriale sau de voluntariat: la 18 ani a creat o casă de producţie video în urma unei investiţii primite printr-un program de tip business school; apoi, de la vârsta de 16 ani, timp de peste un deceniu, povesteşte că a fost DJ „prin toate cluburile şi festivalurile din ţară”. S-a implicat şi în organizarea de evenimente muzicale şi a fondat o asociaţie ce se doarea a fi un hub/spaţiu de coworking adresat muzicienilor sau celor interesaţi să înveţe să facă business în domeniul muzical, care nu a atras însă suficiente investiţii pentru susţinerea lui. Printre hobbyurile sale se numără muzica, tehnologia „şi recunosc că şi start-up-urile – îmi place să aduc idei la viaţă”.

    Pasionată dintotdeauna de vin şi interesată să descopere şi să exploreze soiuri şi crame noi, s-a decis să urmeze şi un curs de somelier. Apoi, pentru că i se cereau mereu recomandări de vin, a început un blog în care publica sfaturi despre vinurile pe care să le alegi sau de care să te fereşti. „Astfel am descoperit că exista un public destul de mare interesat de vin, ce nu se regăsea în stilul şi imaginea magazinelor de vin existente în online, şi am reuşit să-l strâng în jurul blogului pe care ulterior l-am transformat într-un magazin online.”

    Magazinul online a fost lansat în toamna lui 2016, cu o investiţie iniţială de aproximativ 8.000 de euro, la care se mai adaugă şi costul cursurilor de specializare, dar şi „timpul investit în crearea businessului”, spune ea. Aceşti bani au fost direcţionaţi în crearea unui website, a accesoriilor personalizate (pahare, suporturi de pahare şi de sticle), în stocul de vinuri şi consumabile şi în marketing.

    Iniţial, oferta cuprindea doar câteva pachete cu sticle de vin, care se încadrau mai mult în zona de cadouri. Antreprenoarea spune că elementul diferenţiator a fost prezenţa ghidurilor, în care erau cuprinse „notele de degustare a vinului, recomandări culinare, recomandări de servire şi povestea cramei de la care vine”. La doar câteva luni distanţă, Elena Oglindă a primit o propunere de parteneriat şi investiţie din partea V7 Capital, companie românească de venture capital. „Am început să lucrăm împreună la ideile comune pe care le aveam şi astfel, pe 1 noiembrie 2017, am lansat un site nou şi serviciul de abonament la vin.” Acesta, explică ea, a apărut din dorinţa de a încuraja clienţii să încerce crame şi vinuri noi şi astfel să îşi educe gustul, dar şi să afle mai multe despre acestea prin ghidurile cu care vine fiecare vin. V7 Capital a venit astfel nu doar cu idei, ci şi cu un aport de 50.000 de euro, investiţi într-un website mai complex, în crearea de produse, accesorii şi consumabile personalizate realizate în număr foarte mare, în dotarea unui studio foto in-house pentru a putea fotografia vinurile noi listate pe site, în stocuri şi în marketing.

    Abonamentul conţine doar vinuri surpriză livrate lunar şi are patru planuri: o cutie cu două vinuri de culoare albă, un pachet cu două vinuri mixte, o cutie cu două vinuri roşii şi una cu patru sticle, care conţine toate sortimentele din celelalte pachete. Vinurile din abonament sunt mereu noi şi ulterior sunt listate pe site la preţ întreg, faţă de cel din abonament, care este redus şi include şi livrare şi materiale gratuite. Preţurile abonamentelor la vin diferă în funcţie de numărul de sticle incluse. Astfel, cutiile cu două sticle costă 100 de lei, iar cele cu patru sticle, 200 de lei. Cel mai des incluse în abonament sunt vinurile liniştite roşii şi albe, seci, pe lângă cupaje, iar soiul cel mai căutat anul trecut a fost Feteasca Neagră, urmat de Sauvignon Blanc; uneori, sunt cereri şi pentru vinuri roze sau spumante. Anul trecut, prin intermediul platformei Wineful s-au vândut peste 15.000 de sticle, iar pentru anul acesta antreprenoarea se aşteaptă ca numărul să se tripleze. „Avem vinuri de la peste 30 de crame din România – cu 30% dintre ele lucrăm direct, dar şi de la aproximativ zece crame internaţionale, vinuri luate prin importatori locali”, descrie antreprenoarea oferta de vinuri.

    La începutul lunii noiembrie 2018, la un an distanţă de la lansarea abonamentului la vinuri, Elena Oglindă a decis, alături de Andrei Creţu şi Iulian Cârciumaru, reprezentanţii V7 Capital (şi fondatori 7card), dar şi împreună cu alţi doi parteneri care s-au alăturat pe parcurs – Cătălin Ivaşcu, cofondator 7card şi Dan Moraru, marketing manager 7card, să extindă conceptul şi în offline, prin deschiderea winebarului Wineful Tapas & Wine, în care au fost investiţi 150.000 de euro. În bar, antreprenoarea spune că cel mai mult sunt consumate vinurile româneşti, roşii, corpolente şi vinurile albe şi roze aromate, cu note fructate, cele mai vândute branduri fiind 1000 de Chipuri, Gramofon şi Catleya. Alături de vinuri, meniul conţine produse şi preparate tradiţionale realizate în România şi în străinătate de micii producători de alimente bio.

    Potrivit descrierii Elenei Oglindă, atât clienţii platformei cât şi cei ai winebarului sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 25 şi 45 de ani, în proporţie de 65% femei, cu studii universitare şi job în mediul corporate sau domenii creative, atraşi de locaţiile moderne. În prezent, pe platforma Wineful sunt peste 150 de abonaţi – persoane fizice, precum şi doi clienţi corporate, care asigură 20% din procentul total al abonaţilor. Pe lângă aceştia, există o serie de clienţi care nu sunt abonaţi, dar cumpără frecvent produse din magazinul online. În primele trei luni ale anului, antreprenoarea se aşteaptă la o dublare a numărului de abonaţi, iar pe termen lung, planurile de dezvoltare pentru 2019 includ deschiderea mai multor locaţii fizice în alte oraşe din ţară, dar şi extinderea conceptului de abonament la vin pe plan extern. Cei mai mulţi abonaţi sunt din Bucureşti, urmaţi de cei din Cluj, dar şi de un număr mic de abonamente răspândite în aproape fiecare oraş al ţării. Valoarea bonului mediu în winebarul Tapas & Wine este de 180 de lei. În prezent, procentul clienţilor străini care vizitează winebarul este de aproximativ 10%, „dar cred că asta se datorează şi timpului scurt în care am fost prezenţi pe piaţă”, spune antreprenoarea. Ea crede că după ce businessul va avea o vizibilitate mai mare atât la stradă cât şi în online şi în urma implementării unei campanii de marketing care va avea ca ţintă turiştii şi expaţii, procentul clienţilor străini va ajunge cu siguranţă la 30-35%.

    La nivel de investiţii, anul trecut s-au plasat în dezvoltarea platformei peste 50.000 de euro, iar anul acesta reprezentanţii businessului au bugetată o investiţie similară pentru dezvoltări suplimentare în website şi produse, dar şi pentru a implementa o campanie complexă de marketing. „De asemenea, suntem deschişi în a atrage noi parteneri în business”, spune Elena Oglindă. În prezent, platforma are doi angajaţi, iar winebarul, cinci angajaţi.

    În ceea ce priveşte tendinţele consumatorilor români în materie de vin, antreprenoarea remarcă faptul că în ultimii 3-4 ani a crescut foarte mult curiozitatea consumatorilor de vin, cea de a descoperi crame şi vinuri noi, dar şi de a afla mai multe despre producţia sau degustarea de vin. Astfel, a crescut şi consumul vinurilor premium şi au apărut foarte multe evenimente cu rol educativ sau târguri în care sunt prezentate crame boutique. „Încă nu am ajuns la nivelul în care putem spune că avem un public educat, însă putem spune cu convingere că avem un public curios şi dornic să înveţe, ceea ce ne face să privim pozitiv următorii ani”, crede ea.

    În comparaţie cu pieţele din vestul Europei, Elena Oglindă spune că industria HoReCa ocupă în România un loc „destul de jos, din cauza situaţiei economice şi a incertitudinilor politice care au destabilizat sectorul privat”. Totuşi, vede cu optimism creşterea din ultimii ani a puterii de cumpărare a românilor şi faptul că aceştia au început să îşi dorească locaţii la nivelul celor din Europa de Vest, ceea ce a condus la dezvoltarea şi apariţia de localuri „tot mai diverse, cu designuri moderne, meniuri creative şi, în primul rând, servicii din ce în ce mai bune. Oamenii îşi doresc produse de bună calitate şi să fie serviţi cât mai prompt. De asemenea, creşterea importanţei tehnologiei în influenţarea comportamentului consumatorului a dus la îmbunătăţirea tuturor serviciilor”. Totodată, crede că şi accesul la informaţie sau la exemple de businessuri de succes din afară, dar şi intrarea pe piaţa românească a diferitelor programe de accelerare, finanţare sau specializare destinate start-up-urilor din industria HoReCa sau apariţia unui număr tot mai mare de localuri premium sau cea a ghidului Gault Millau au dus la îmbunătăţirea şi creşterea industriei şi ne poziţionează peste piaţa din sud-estul Europei. 

    Somelier de meserie, Elena Oglindă spune că această meserie a devenit cunoscută în România abia în ultimii ani „şi nu este încă pe deplin înţeleasă nici de către client, nici de către angajator”. Ea adaugă că, în ciuda faptului că au apărut şcoli de somelieri care au dat peste 250 de absolvenţi, „observăm că rolul somelierului în majoritatea restaurantelor încă este ocupat de furnizorul de vinuri, care creează meniul de vinuri în funcţie de ce se vin se vinde mai bine şi nu de meniul sau specificul locaţiei, iar cei care au diploma de somelieri aleg să se orienteze către businessuri proprii sau proiecte ce nu ţin neapărat de HoReCa”. Spre comparaţie, antreprenoarea spune că în vestul Europei somelierul are un rol bine poziţionat în fundaţia unui restaurant, în plan local somelierii fiind întâlniţi doar la evenimentele de degustare de vin, nefiind înţelese încă beneficiile unui somelier în activitatea de zi cu zi a unui local, iar asta „şi pentru că încă mai avem de lucrat la partea de educare atât a proprietarilor de restaurante, pentru a putea înţelege care este rolul acestuia în locaţie, cât şi a clienţilor locaţiilor pentru a avea încredere să se lase pe mâna somelierului”. Crede însă că vina este şi a somelierilor: „Un motiv pentru care aceştia nu sunt încă foarte populari în localuri este faptul că folosesc un limbaj de lemn, prin care nu se fac extrem de clari”, încheie antreprenoarea.

  • Creştere de patru ori în 2018 pentru un magazin online de cadouri

    Datorită experienţelor pentru companii, valoarea medie a comenzii s-a dublat, ajungând la 370 de euro. Cel mai scump pachet de experienţe a fost de 2.000 de euro, iar media comenzilor pe segmentul individual este de 207 euro. Pe segmentul corporate, comanda medie a ajuns la 1.200 de euro. Vânzările de experienţe către companii, utilizate în general pentru organizarea unor evenimente de impact, pentru fidelizarea clienţilor, a partenerilor de business, dar şi pentru campaniile de premiere şi de recunoaştere a performanţei angajaţilor, au generat 48% din cifra de afaceri a platformei online Complice.

     

    44% dintre comenzile de experienţe corporate făcute de clienţi anul trecut au fost destinate iniţiativelor interne, pentru proprii angajaţi, în timp ce restul de 56% au fost destinate partenerilor de afaceri şi colaboratorilor.

    Numărul de parteneri ai platformei a crescut pe parcursul anului trecut cu 40%, în portofoliul de experienţe disponibile adaugându-se sesiuni de raliu pe circuit sau cu motocicleta în poligon, experienţe pentru viitoare mirese sau proaspeţi părinţi, dar şi experienţe pentru conectarea părinte – copil. Cele mai căutate categorii de experienţe au fost cele din zona gourmet (degustări, ateliere de gătit), experienţele romantice (cine în locaţii speciale, experienţe de cuplu), dar şi cele cu adrenalină (survol cu elicopterul, salt cu parapanta, cursă pe un circuit de raliu etc).

    Clienţii care care aleg cadourile – experienţă sunt în general persoane cu venituri medii şi mari, manageri sau antreprenori, în mare parte concentraţi geografic în zona Bucureşti-Ilfov. Pentru acest an, compania are însă în plan un focus crescut pe extinderea portofoliului de experienţe şi în alte zone ale ţării, începând cu zona de centru-nord.