BusinessMagazin

Tag: bursa

  • Bursă. Visual Fan (Allview) anunţă finalizarea şi punerea în funcţiune a două centrale fotovoltaice pentru Compania de Apă Arad

    Visual Fan (simbol bursier ALW), furnizor de tehnologii sustenabile şi deţinător al brandului Allview, a informat joi piaţa de capital cu privire la finalizarea şi punerea în funcţiune a centralelor fotovoltaice pentru Compania de Apă Arad.

    Obiectul proiectului a constat în construcţia a două centrale fotovoltaice cu o putere totală de 779,5 kWp, amplasate în cadrul Uzinei de Apă II şi a Staţiei de Epurare Arad, reiese dintr-un raport publicat la Bursă.

    „Cele două centrale fotovoltaice, de 399,75 kWp fiecare, sunt echipate cu 1.230 de panouri fotovoltaice de 650 W, marca Allview, şi 6 invertoare solare Growatt On-Grid, cu o putere nominală de 110 kW. Structurile de susţinere, realizate din beton armat, au fost proiectate pentru a asigura stabilitate şi rezistenţă în condiţii meteo nefavorabile. Acestor subansamble li se alătură un sistem de accespoint şi echipamente de Data Management şi Energy Meter”, scriu reprezentanţii Visual Fan.

    Producătorul de dispozitive electronice a înregistrat o cifră de afaceri la nivel de grup în valoare de 64,3 milioane de lei în primele trei trimestre din 2023, de la 78,5 milioane de lei în aceeaşi perioadă de anul trecut. Profitul net s-a diminuat de la 4,6 milioane la 3,3 milioane de lei.

    Acţiunile ALW se tranzacţionează în creştere cu 6,1% în ultimele 12 luni, pe un rulaj de 1,8 milioane de lei şi o capitalizare de 60 de milioane de lei. Compania este controlată de CEO-ul Lucian Peticilă, cu 82,8% din capitalul social.

     

  • Bursă: Filiala din Spania a Digi anunţă că a cumpărat licenţele de spectru de la Xfera Moviles pentru 140 mil. euro. Urmează aprobarea Comisiei Europene

    Operatorul de telecomunicaţii Digi (simbol bursier DIGI) a anunţ că a încheiat un contract de achiziţie a licenţelor de spectru pentru utilizarea privată a domeniului public radioelectric aferente unui set de blocuri de frecvenţe cu spaniolii de la Xfera Móviles într-un contract de 120 mil. euro, care include o componentă condiţională de 20 mil. euro. 

    “Societatea anunţă piaţa cu privire la încheierea de către Digi Spania în data de 11 decembrie 2023 a unui contract de transfer de spectru privind transferul de la Xfera Móviles, S.A. (parte din Grupul MasMovil Spania) şi achiziţionarea de către Digi Spania a licenţelor de spectru pentru utilizarea privată a domeniului public radioelectric aferente unui set de blocuri de frecvenţe (2 x 10 MHz în banda de 1.800 MHz, 2 x 10 MHz în banda de 2.100 MHz şi 20 MHz în banda de 3.500 MHz) („Licenţele de Spectru”) în schimbul unui preţ de 120.000.000 euro, care include o componentă condiţională de 20.000.000 euro („Contractul de Transfer de Spectru”)”, a anunţat Digi marţi dimineaţă într-un raport la Bursa de Valori Bucureşti.

    Contractul de transfer de spectru a fost încheiat în contextul procedurii de control al concentrărilor economice condusă de Comisia Europeană pentru aprobarea unei concentrări prin care Lorca JVCo Limited şi Orange vor crea şi vor dobândi controlul în comun asupra unei întreprinderi cu funcţionalitate deplină care să includă operatorii lor de telecomunicaţii din Spania, potrivit Digi.

    “În acelaşi context, Digi Spania şi Orange Espagne, S.A.U. au încheiat în aceeaşi dată un contract de opţiune prin care aceasta din urmă acordă Digi Spania opţiunea de a încheia în viitor un contract de servicii de roaming naţional („Opţiunea”) pentru furnizarea de către Orange Espagne, S.A.U. către Digi Spain a unor servicii de comunicaţii electronice mobile, care ar permite Digi Spain să acceseze toate tehnologiile disponibile în reţeaua mobilă a Orange Espagne S.A.U. sau a afiliaţilor săi, inclusiv MasMovil Ibercom S.A.U. în Spania. Transferul Licenţelor de Spectru şi acordarea Opţiunii sunt condiţionate, printre altele, de finalizarea tranzacţiei dintre Orange şi MasMovil, care necesită aprobarea Comisiei Europeane”.

    Digi are o capitalizare bursieră de 4,22 mld. lei. În 2023 acţiunile au urcat cu 34% pe tranzacţii de 225 mil. lei. Spre comparaţie BET s-a apreciat cu aproape 30%. 


     

     

  • Dezvoltatorii imobiliari susţin că România are nevoie de o reglementare a fondurilor de investiţii imobiliare – real estate investment trusts

    REIT-urile (real estate investment trusts) sunt vehicule de investiţii care facilitează accesul persoanelor fizice şi juridice la un portofoliu diversificat de proprietăţi imobiliare. Prin intermediul acestor entităţi, investitorii pot accesa şi investi în proprietăţi imobiliare într-un mod simplificat şi eficient. Un aspect important al REIT-urilor este că acestea sunt companii listate pe o bursă regle­men­tată, ceea ce asigură transparenţa, lichiditatea şi suprave­gherea corespunzătoare pentru investitori. Lipsa unui ca­dru legal adecvat pentru REIT în România inhibă dez­vol­tarea acestei pieţe la nivel local, privând economia ro­mânească de oportunităţile create de acest tip de instru­ment, precum existenţa unei noi surse de finanţare stabile.

    „La nivel mondial estimarea pentru valoarea REIT-urilor este de 3.000 de miliarde de euro. În ceea ce priveşte statele membre ale UE, România, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta şi Slovacia sunt singurele state membre care nu au reglementat un regim fiscal speci­fic societăţilor pentru investiţii imobiliare. Piaţa imobiliară românească s-a confruntat cu numeroase provocări în ultimii ani: restric­ţiile din cauza pandemiei de COVID, inflaţia, războiul de la graniţa, lipsa de predic­tibilitate şi în mod particular pentru Bucureşti blocajul urbanistic. În aceste condiţii, regle­men­tarea acestui instrument ar atrage noi investitori care nu sunt prezenţi pe piaţă“, a declarat în cadrul evenimentului Despina Ponomarenco, preşedintele Bucharest Real Estate Club. BREC în parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti şi Comisia pentru buget, finan­ţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor au organizat la Pala­tul Parlamentului, marţi, 5 decembrie, masa rotundă privind reglementarea REIT-urilor (real estate invest­ment trusts) „Modelarea Viitorului Investiţiilor Imobi­li­a­re în România“. La dezbatere au fost prezenţi printre alţii Alfred Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Florin Spătaru, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, membri ai comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor şi Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România.

    „Acest proiect are în vedere necesitatea dezvoltării pieţei locale de capital şi transformarea acesteia într-un canal viabil de plasare a economiilor românilor şi în sectorul de real estate, sector care are o mare importanţă pentru economia României. Reglementarea intrumentelor de tip REIT va atrage investiţii atât din partea populaţiei cât şi din partea investitorilor instituţionali români sau străini, generând astfel o intensificare a activităţii economice în toate sectoarele impactate de către sectorul de real estate. Astfel, reprezentativitatea Bursei de Valori Bucureşti în economia locală se va îmbunătăţi semnificativ, consolidându-ne astfel statutul de piaţă emergentă“, a declarat în cadrul dezbaterii Adrian Tănase, CEO, Bursa de Valori Bucureşti.

    Reglementarea instrumentelor de tip REIT a fost inclusă în recomandările OCDE privind piaţa de capital din România, în raportul emis de către organizaţie în anul 2022. La momentul actual toate naţiunile G-7 şi aproape două treimi din ţările OCDE au instituţionalizat aceste entităţi.

  • Bursă. OMV Petrom şi Vulcangas România vor să deschidă prima staţie de alimentare cu gaz natural lichefiat (GNL) şi comprimat (GNC) în reţeaua Petrom. Staţia va fi operaţională în 2025

    OMV Petrom, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, anunţă că a încheiat un parteneriat cu Vulcangas România pentru deschiderea de staţii de alimentare cu gaz natural comprimat şi lichefiat. Prima dintre acestea se estimează că va fi operaţională în anul 2025 şi va fi instalată în staţia Petrom din localitatea Chitila Sat, judeţul Ilfov. Această staţie este destinată atât transportului uşor de mărfuri, cât şi autocamioanelor pentru transport greu. Următoarele staţii vor fi instalate în funcţie de evoluţia cererii de GNL şi GNC în România.

    „Prin acest parteneriat continuăm diversificarea ofertei pentru mobilitate pentru transportul de marfă pe distanţe medii şi lungi, susţinând dezvoltarea pieţei de GNL şi GNC. Gazul natural poate fi o opţiune viabilă pentru tranziţia către un transport mai curat”, spune Radu Căprău, membru al Directoratului, responsabil pentru activitatea de Rafinare şi Marketing.

    Transportul de marfă pe bază de GNL/CNG generează o cantitate de emisii de dioxid de carbon cu aproximativ 15% mai redusă, emisii de oxizi de sulf cu 50% mai puţine şi aproape nu generează emisii de particule grele. Un camion alimentat cu GNL/CNG poate beneficia de o autonomie de până la 1.600 de kilometri. 

    „Apreciem colaborarea cu OMV Petrom pentru a aduce expertiza şi experienţa noastră în furnizarea de soluţii de gaz natural lichefiat şi gaz natural comprimat pe piaţa românească. Concentrarea noastră pe inovaţie, dezvoltare durabilă şi servicii bazate pe calitate şi siguranţă pentru toţi clienţii noştri ne face să împărtăşim aceleaşi valori cu partenerul nostru OMV Petrom. Având toate aceste instrumente şi valori comune la îndemână putem deveni împreună actori importanţi pe piaţa românească de gaz natural lichefiat şi gaz natural comprimat”, spune Costantino Amadei, administrator Vulcangas România.

    OMV Petrom are 33,9 mld. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 51,2% de austriecii de la OMV, în timp ce statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,7% din capitalul social. Acţiunile SNP se tranzacţionează în creştere cu 30,5% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 1,5 mld. lei, arată datele BVB.

    Unicul producător local de petrol şi gaze a încheiat primele nouă luni din 2023 cu un profit net de 2,5 mld. lei, faţă de 9,2 mld. lei în aceeaşi perioadă din 2022, la venituri de 28,5 mld. lei, în scădere de la 44,3 mld. lei, potrivit datelor din raportul financiar trimestrial.

     

  • Cele mai valoroase zece companii din economie au spart pragul de 50 mld. euro evaluare în 2023. În doar un an, valoarea lor s-a apreciat cu 13,7%

    ♦ Producătorul de energie Hidroelectrica, cel mai nou actor din piaţa locală de capital, este liderul clasamentului şi totodată singura companie a cărei valoare sare de 10 mld. euro ♦ Podiumul este completat de UiPath şi OMV Petrom, situaţia fiind identică cu cea din 2022 ♦ Singurul nume nou în top zece este BCR, care a urcat de pe 11 pe 7, înlocuind lanţul de hipermarketuri Kaufland, care a ieşit din rândul „decarilor“.

    Cele mai valoroase zece com­panii din economie sunt eva­luate în acest an la puţin peste 50 mld. euro, suma fiind cu 13,7% mai mare decât în 2022.

    Acestea sunt primele informaţii dez­văluite din ediţia din 2023 a catalogului Top 100 cele mai valoroase companii din econo­mie. Ajuns la cea de-a 18-a ediţie, anuarul va fi publicat în perioada următoare.

    Singurul an în care acest prag – de 50 mld. euro valoare cumulată a primilor zece jucă­tori – a mai fost depăşit a fost 2021, al doilea an de pandemie, un moment în care banii erau încă ieftini, inflaţia nu îşi pusese am­prenta asupra mediului de business, iar apetitul de consum era în continuare la cote ridicate.

    La momentul acela, singur, UiPath contribuia cu aproape jumătate la totalul valorii primilor zece clasaţi, iar asta după ce primul unicorn românesc primise încă o finanţare record, înainte de listarea pe cea mai importantă piaţă de capital din lume, cea de la New York.

    În acest an, UiPath este evaluat de investitorii de la bursă la aproape 8,9 mld. euro, cu 35% peste nivelul din 2022, valoare ce îi oferă poziţia secundă a podiumului.

    Liderul clasamentului este Hidroelectrica, cel mai nou actor din piaţa locală de capital, companie a cărei listare la BVB a atras privirile investitorilor din toată lumea.  Producătorul de energie este evaluat la 10,7 mld. euro, fiind singura companie autohtonă a cărei valoare sare de acest nivel (10 mld. euro).

    Totuşi, valoarea Hidroelectrica este cu 13% mai mică decât în urmă cu un an, iar asta pentru că în 2022 evaluarea a fost preluată din raportul Fondului Proprietatea, acţionarul care a vândut în această vară 20% din companie pe bursă. Iar acum, investitorii de la BVB sunt cei care au stabilit capitalizarea producătorului de energie.

    Clasamentul este realizat pe baza valorii firmelor, nu pe baza cifrei de afaceri. Cum se calculează valoarea?

    Evaluarea este făcută pornind de la datele financiare din anul anterior – deci 2022 în cazul acestei ediţii. Este situaţia pentru firmele nelistate. Pentru cele care sunt pe bursă, se va lua în calcul capitalizarea de la începutul lunii noiembrie 2023.

    Ziarul Financiar realizează an de an acest anuar în parteneriat cu BT Capital Partners şi cu Veridio, firme specializate în evaluarea companiilor. Dat fiind că în România, dintre numele mari, nu sunt foarte multe firme care sunt listate, rezultatele din 2022 sunt cele în funcţie de care s-a calculat valoarea majorităţii.

    Tocmai de aceea, acest catalog este un instrument de bază ce nu ar trebui să lipsească de pe mesele marilor investitori, de pe mesele analiştilor şi economiştilor. Nu întotdeauna cele mai mari companii ca cifră de afaceri sunt şi cele mai valoroase, aşa că analiza ZF, BT Capital Partners şi Veridio este cu atât mai importantă, fiind un produs unic şi un punct de pornire pentru toţi actorii interesaţi de piaţa de M&A, dar şi de economia locală în ansamblul său.

    În top zece cele mai valoroase companii din economie există puţine surprize în acest an faţă de ediţia din 2022, mai exact un singur nume nou şi mai multe permutări. Spre exemplu, podiumul este neschimbat.

    Singurul nume nou în top zece este BCR, care a urcat de pe 11 pe 7, înlocuind lanţul de hipermarketuri Kaufland, care a ieşit din rândul „decarilor“.

    Este interesant de remarcat însă totodată că nouă din zece actori sunt mai valoroşi acum decât în 2022, semn că în pofida situa­ţiei economice complexe şi a celei geopolitice incerte, marile companii locale stau bine, iar investitorii sunt optimişti (evoluţia firmelor listate e evocatoare pentru asta).

    O altă dovadă în acest sens o reprezintă faptul că pragul de intrare în acest club select al „decarilor“ a urcat până la 2,66 mld. euro, cel mai ridicat nivel de până acum. Spre comparaţie, în 2006, la prima ediţie a anuarului Top 100 cele mai valoroase companii din economie, ocupantul locului zece valora 1,2 mld. euro. Iar primii zece clasaţi – actori din energie, telecom şi mediul bancar – erau evaluaţi la 37,7 mld. euro.

    Valoarea acestor piloni de bază, acestor actori principali ai economiei româneşti reprezintă un bun indicator şi pentru mersul lucrurilor la nivel general, dat fiind că în ultimii ani există o mai mare diversitate la vârf, companiile provenind din sectoare multiple, inclusiv IT, comerţ şi producţie auto.

    Acest mix mult mai variat este o dovadă clară a modului în care economia a crescut şi s-a dezvoltat, devenind mult mai complexă faţă de perioada 2006-2008, perioadă de creştere economică, de boom chiar, dar pe alte fundamente. Această diversificare a domeniilor din care provin cele mai valoroase zece companii din economie în perioada 2006-2022 este evidentă şi din faptul că există doar trei constante. Cele trei perle energetice ale României, OMV Petrom, Hidroelectrica şi Romgaz, nu lipsesc în niciun an de la vârf.

  • Binance devine subiectul uneia dintre cele mai mari sancţiuni corporative din istoria Statelor Unite

    Binance Holdings Ltd. a recunoscut că a încălcat legislaţia împotriva spălării banilor şi a trecut peste sacţiunile impuse de Statele Unite, în cadrul unui acord cuprinzător cu SUA care permite bursei de criptomonede să îşi continue activitatea, potrivit Bloomberg.

    Binance va plăti 4,3 miliarde de dolari în cadrul unuia dintre cele mai mari acorduri corporative din istoria SUA. Zhao, care a pledat la rândul său vinovat de aceleaşi acuzaţii, va plăti o amendă de 50 de milioane de dolari în cadrul unui acord care îi impune să renunţe la funcţia de director general. Acordul, la care participă Departamentul de Justiţie, Departamentul Trezoreriei şi Commodity Futures Trading Commission, pune capăt unei investigaţii de ani de zile asupra bursei.

    Binance, care a recunoscut că a permis tranzacţii cu Hamas şi alte grupuri teroriste pe platformă, a primit trei capete de acuzare, printre care se numără spălarea de bani, operarea unei afaceri de transmitere de bani fără licenţă şi încălcarea sancţiunilor americane. Bursa va fi nevoită să plătescă o amendă penală de 1,8 miliarde de dolari, la care se vor alătura alte sancţiuni în valoare de 2,5 miliarde de dolari, potrivit documentelor judiciare desecretizate marţi.

    Zhao riscă până la 10 ani de închisoare, dar este de aşteptat să nu primească mai mult de 18 luni, în cadrul unui acord de recunoaştere a vinovăţiei care pare să-l fi salvat de pedepsele aspre cu care s-au confruntat alţi infractori criptografici proeminenţi. Departamentul de Justiţie nu a decis încă ce durată a pedepsei cu închisoarea va solicita pentru el.

    Printre încălcările comise de Binance se numără şi faptul că nu a reuşit să prevină şi să raporteze tranzacţiile suspecte cu terorişti, inclusiv cu Brigăzile Al-Qassam ale Hamas, Jihadul Islamic Palestinian, Al-Qaeda şi Statul Islamic din Irak şi Siria, potrivit Departamentului Trezoreriei. Anunţul vine în contextul în care Israelul şi Hamas sunt implicate într-un război care a început la 7 octombrie.

    Binance a permis, de asemenea, cel puţin 1,1 milioane de tranzacţii, în valoare de peste 898 de milioane de dolari, pe platforma sa, între clienţi din SUA şi Iran, potrivit documentelor depuse la tribunal.

    „Binance a devenit cea mai mare bursă de criptomonede din lume, în parte din cauza crimelor la care a contribuit într-un fel sau altul. Pe cale de consecinţă, platforma va suporta una dintre cele mai mari sancţiuni corporative din istoria SUA”, a declarat procurorul general Merrick Garland într-un comunicat de presă.

    Banii din amendă vor fi împărţiţi între DOJ, CFTC şi alte agenţii. Suma include 3,4 miliarde de dolari către Financial Crimes Enforcement Network (Reţeaua de aplicare a legii privind infracţiunile financiare) a Departamentului Trezoreriei şi 968 de milioane de dolari către Office of Foreign Assets Control (Biroul pentru controlul activelor străine) pentru încălcări ale Legii privind secretul bancar şi sancţiuni.

  • Bursa de Valori Bucureşti, singura bursă din Europa prezentă în top cinci IPO-uri globale realizate anul acesta după listarea Hidroelectrica. 35.000 de investitori noi la BVB în 2023

    Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a fost singura bursă din Europa cu un IPO semnificativ la nivel global: oferta de 2 miliarde dolari a Hidroelectrica a plasat BVB pe locul 4 în clasamentul global în funcţie de valoarea unei oferte înregistrate în primele 3 trimestre.

    Competiţia pentru atragerea de companii care să se listeze s-a intensificat la nivel global în acest an, potrivit unui comunicat al BVB. Cea mai mare ofertă publică iniţială (IPO) de până acum în acest an a fost de 5,2 miliarde dolari şi a fost realizată de Arm, companie înregistrată în Regatul Unit şi listată pe NASDAQ (SUA).

    Piaţa de capital din România a câştigat vizibilitate atât pe plan internaţional, cât şi intern. La finalul primelor nouă luni ale anului, numărul investitorilor prezenţi în piaţa de capital românească a ajuns la un nou maxim istoric: 168.000 de investitori, o triplare faţă de numărul de acum cinci ani.

    „Piaţa de capital din România a devenit tot mai vizibilă în rândul investitorilor internaţionali. Am observat o creştere a reprezentativităţii companiilor româneşti în componenţa indicilor FTSE Russell şi MSCI. La nivelul vizibilităţii, societăţile listate la BVB şi indicii BVB apar în datele financiare ale celor mai cunoscute platforme financiare şi suntem în discuţii să lărgim acest orizont astfel încât investitorii internaţionali să aibă acces facil la datele privind companiile româneşti”, a declarat  Radu Hanga,  preşedintele BVB.

    Kenvue, companie americană, s-a listat la Bursa de la New York (NYSE) după o ofertă încheiată cu succes la 4,4 miliarde dolari. Pe locul al treilea în topul celor mai mari IPO-uri globale încheiate cu succes până acum în acest an se află Adnoc Gas din Emiratele Arabe Unite, companie listată pe bursa din Abu Dhabi după un IPO de 2,5 miliarde dolari.

    Compania românească Hidroelectrica, lider în producţia de energie electrică din surse 100% regenerabile, s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) pe 12 iulie, ca urmare a celui mai mare IPO realizat vreodată în România: 2 miliarde de dolari. Pe locul al cincilea se află compania Nexchip din China, care a fost listată pe Bursa din Shanghai ca urmare a unei oferte de 1,9 miliarde dolari. Astfel, BVB a fost singura bursă din Europa cu un IPO semnificativ la nivel global: oferta de două miliarde dolari a Hidroelectrica a plasat BVB pe locul 4 în clasamentul global în funcţie de valoarea unei oferte înregistrate în primele 3 trimestre.

    „Doar în acest an, avem 35.000 de noi investitori pe fondul derulării ofertei Hidroelectrica şi a continuării programului de obligaţiuni Fidelis. Datorită ofertei Hidroelectrica BVB este singura bursă din Europa prezentă în Top 5 IPO-uri realizate la nivel global până acum în acest an”, adaugă Radu Hanga.

    Valoarea totală de tranzacţionare cu toate tipurile de instrumente financiare de pe Piaţa Reglementată a BVB a înregistrat un record la finalul primelor 10 luni ale acestui an, când a depăşit 29,4 miliarde lei, echivalentul a 5,9 miliarde euro. Lichiditatea medie zilnică în acest an a ajuns la 141 milioane lei, echivalentul a 28,5 milioane euro, potrivit datelor BVB. Cel de-al treilea indicator de lichiditate reprezentat de numărul tranzacţiilor a trecut, la finalul primelor 10 luni din acest an, de 1,45 milioane de tranzacţii.

    „Ca operator de piaţă şi sistem, BVB a beneficiat pe deplin de strategia de dezvoltare derulată în ultimii ani şi rezultatele financiare recente confirmă acest lucru. De altfel numărul celor care deţin acţiuni în cadrul emitentului BVB a depăşit 5.000 de acţionari, ceea ce este o premieră şi reprezintă o triplare faţă de nivelul de acum cinci ani. Interesul crescut s-a manifestat şi la nivelul evoluţiei de piaţă, unde acţiunea BVB a înregistrat în primele 10 luni o creştere de 100%, incluzând şi dividendele”, spune  Adrian Tănase, CEO al BVB.

     

  • Profil de investitor. Investitor român pe bursă străină

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de BUSINESS Magazin.

    Vlad Dicu a plecat din Sibiu să studieze fizică biomedicală în Amsterdam, dar azi este business analyst la o companie internaţională şi investitor pe pieţele de capital globale. De ce alege SUA şi China în detrimentul Europei şi României, cum vede scăderea portofoliului în 2022 şi 2023, la ce sectoare se uită şi ce strategie are, în rândurile următoare.

     

    Am început să investesc în timpul pandemiei, mai ales din curiozitate şi din cauza timpului liber pe care îl aveam la dispoziţie. Întrucât se întâmplau atât de multe evenimente pe burse şi informaţiile veneau din toate direcţiile, m-am gândit că acela era momentul perfect pentru a începe să investesc”, povesteşte Vlad Daniel Dicu, la bază inginer medical, dar în practică business analyst. Din Sibiu, oraşul în care s-a născut, Vlad a ajuns în oraşul european al bicicletelor, Amsterdam, pentru a studia la Universitatea Vrije. Are un master în tehnologie şi fizică biomedicală, dar în prezent, la 26 de ani, este analist de afaceri la o companie internaţională. „Deşi activitatea mea are puţine corelaţii cu pieţele bursiere, experienţele mele de investitor, cunoştinţele financiare şi analiza obiectivă mă ajută cu siguranţă, mai ales atunci când sunt implicat în deciziile strategice”, spune Vlad, adăugând că investiţiile au început ca un hobby şi s-au transformat încet-încet într-o pasiune. „Este o pasiune care uneori ocupă mai mult timp decât un loc de muncă cu normă întreagă. Din fericire, nu îmi răpeşte din energie, deoarece mă bucur din plin să fiu la curent cu tot ce se întâmplă în lume şi să văd cât de interconectat este totul”, continuă el. Vlad a mai fost activ pe piaţa bursieră în trecut, dar în septembrie 2020 a decis să se alăture comunităţii eToro, acolo unde mărturiseşte că a devenit investitorul de astăzi. În prezent există aproximativ 50 de persoane care îi copiază portofoliul cu peste 50.000 de dolari şi 1.600 de persoane care-i urmăresc activitatea şi articolele pe care le scrie. „Discut şi dezbat zilnic cu alţi investitori populari de pe platformă şi cred cu adevărat că acesta este unul dintre principalele motive pentru care am reuşit să învăţ atât de multe într-o perioadă atât de scurtă de timp”, explică investitorul.

    Am fost curios să aflu de ce un român preferă să-şi pună economiile pe o bursă externă. Deşi în creştere în ultimii ani, investiţiile la Bursa de la Bucureşti sunt încă la un nivel scăzut în comparaţie cu alte ţări occidentale, iar acest fapt, spune Vlad, este cauzat în primul rând de lipsa educaţiei financiare şi a culturii financiare, care alimentează frica preconcepută că investiţiile nu sunt accesibile tuturor. „În plus, cred că piaţa bursieră locală nu are o ofertă atât de atractivă, deoarece numărul de acţiuni este destul de limitat, iar volumele tranzacţionate sunt scăzute, în comparaţie cu alte pieţe internaţionale. Acestea sunt, în opinia mea, principalele motive pentru care mulţi investitori români se concentrează pe alte pieţe. Cred că ar fi grozav dacă firmele româneşti care devin mari pe scena internaţională, cum ar fi UiPath, ar căuta şi ele o listare secundară la BVB. Acest lucru ar ajuta ca piaţa să devină mai atractivă”, consideră investitorul.

    Pe eToro, Vlad a început cu o sumă iniţială modestă. Investiţiile erau încă un teritoriu necunoscut pentru el în acel moment. A adăugat fonduri periodic, pe măsură ce devenea din ce în ce mai entuziasmat de această nouă pasiune şi din ce în ce mai încrezător în el. Prima lui investiţie a fost NIO, producătorul chinez de vehicule electrice. „Cu timpul, am început să înţeleg potenţialul investiţiilor şi faptul că, dacă sunt abordate corect, acestea pot fi o protecţie împotriva inflaţiei, o altă metodă de a obţine un venit suplimentar şi, de ce nu, o plasă de siguranţă pentru pensie. Acestea sunt motivele pentru care investesc, dar şi pentru că a devenit o pasiune”, spune el. Vlad se consideră un investitor pe termen lung, care urmează principiile investiţiilor de valoare (value investment). Se caracterizează totodată ca fiind un investitor macro, deoarece îşi bazează deseori deciziile de investiţii pe evoluţiile macroeconomice. „Mă consider un investitor top-down, care începe prin a examina potenţialul pe termen lung al unui întreg sector. Apoi, îmi restrâng căutarea la un grup select de companii, bazându-mă în primul rând pe evaluarea lor relativă. După ce selecţia este completă, mă concentrez pe situaţiile lor financiare pentru a înţelege ce companie se aliniază cel mai bine cu restul portofoliului meu”, afirmă Vlad. Cum se aplică asta în cazul lui? Ei bine, să restrângem aria de căutare! Mai întâi, piaţa preferată.

    Vlad Daniel Dicu, 26 de ani

    PROFESIE: inginer medical

    OCUPAŢIE: analist de afaceri

    INVESTEŞTE: pe termen lung

    Pentru Vlad, SUA şi China, circa 80% din active. Apoi, sectorul cu potenţial. În portofoliul lui, majoritar tehnologie, urmat de servicii financiare, telecomunicaţii şi partea de obligaţiuni. Urmează selecţia activelor şi evaluarea lor. Vlad se uită la companii cu un istoric dovedit, măsurat prin creşterea stabilă a veniturilor, a profitului şi a fluxurilor de numerar în ultimii ani. „Mă interesează companiile cu bilanţuri şi conturi de profit şi pierdere sănătoase, care au marje de profit considerabile, care nu deţin prea multe datorii şi ale căror fluxuri de numerar liber pot acoperi cu uşurinţă dividendele şi, bineînţeles, companiile care se preconizează că vor continua să îşi crească afacerile şi profitabilitatea”, explică el. Rezultatul analizei? La momentul de faţă, investitorul are 36 de deţineri – 73,8% în acţiuni, 23% în ETF-uri şi 3,2% în indici – cu un grad de risc de 3 din 10. Aproximativ 46% din investiţiile lui Vlad sunt în iShares 20Ă Year Treasury Bond ETF (9,05%), Qifu Technology (5,86%), Baidu (5,31%), JD.com (4,35%), Digital Turbine (4,17%), iShares MSCI Eurozone ETF (3,79%), ZIM Shipping Services (3,64%), Xinyi Solar Holdings (3,39%), Direxion Daily 20Ă Year Treasury Bull 3X Shares (3,35%) şi Canadian Solar (3,13%). „Sectorul de tehnologie rămâne cel mai atractiv şi mai interesant pentru mine ca investitor, reprezentând aproximativ 35% din portofoliu. Cu toate acestea, rămân totuşi bine diversificat, cu investiţii şi în alte sectoare, cum ar fi cel financiar, cel al bunurilor de consum ciclice, cel al sănătăţii, cel industrial şi cel al materialelor de bază, printre altele, fiecare reprezentând între 5% şi 13% din valoarea portofoliului”, spune el.

    O parte considerabilă este alocată pentru venituri fixe şi anume ETF-uri care urmăresc performanţa obligaţiunilor americane. De asemenea, investeşte activ şi în alte instrumente, cum ar fi obligaţiunile sau mărfurile agricole, completează investitorul. Debutul pe platforma eToro i-a adus lui Vlad un randament de 34,6%, realizat în doar câteva luni din 2020. Anul 2021 a adus de asemenea un câştig de 30,1% la nivelul portofoliului, dar 2022 şi 2023 nu au fost la fel de darnici – minus 14,1% anul trecut şi minus 10,5% până acum în noiembrie. Chiar şi aşa, Vlad vede partea plină a paharului în randamentul anului 2022. „La prima vedere, nu arată prea bine, dar, în realitate, este o supraperformanţă de 5% faţă de S&P 500 şi de aproape 19% faţă de indicele NASDAQ100. Cel mai mare câştig, dacă nu mă înşel, a fost «pariul» meu pe grâu, care mi-a acoperit portofoliul împotriva incertitudinilor cauzate de războiul din Ucraina”, spune el. Fiecare criză din pieţele bursiere este diferită de cele anterioare, astfel încât nu poate exista un „manual de instrucţiuni/supravieţuire” care să indice cum trebuie tratată fiecare perioadă. Totuşi, Vlad consideră că există asemănări clare între crize, iar dacă un lucru este clar, este că natura umană rămâne aceeaşi.

    Tânărul spune că 2023 ar fi putut fi cu siguranţă mai bine. Dimensiunea portofoliului este aproape neschimbată de la începutul anului, „ceea ce este cu adevărat dezamăgitor, având în vedere creşterile indicilor americani”. El este convins că există limite la cât de mult pot creşte pieţele în contextul deteriorării mediului macroeconomic. „Doar pentru că evaluările sunt extrem de ridicate la un moment dat, nu înseamnă că vor rămâne acolo sau că vor continua să crească fără temei.” Astfel, după o revenire de aproximativ 20% a Nasdaq, piaţa americană a companiilor de tehnologie, investitorul a început să îşi acopere riscurile poziţionându-se împotriva giganţilor din domeniul tehnologiei care au stat la baza revenirii. Acest lucru s-a dovedit a fi dăunător până acum. „Sunt un investitor pe termen lung, aşa că, în mod natural, sunt foarte reticent în a vinde acţiunile deţinute în prezent, deoarece încă mai cred în potenţialul lor pe termen lung. Cu toate acestea, din cauza incertitudinilor şi a deteriorării activităţii economice, cred că există mai multe riscuri decât beneficii în a adăuga şi mai multe acţiuni în acest moment. Cred că cea mai bună opţiune pentru moment, având în vedere evoluţiile macroeconomice, rămân obligaţiunile. Repet, cred că piaţa va suferi o corecţie în orice moment, aşa că mă protejez şi prin shorting-ul indicilor americani”, îmi spunea Vlad în urmă cu câteva luni. După trei ani de investiţii, Vlad a ajuns la concluzia că pentru a avea succes pe bursă, trebuie să ai dreptate mai des decât să greşeşti.

    Recunoaşte că unele dintre investiţii nu au fost de succes, dar nu a suferit niciodată pierderi mari, în primul rând pentru că are un portofoliu bine diversificat şi pentru că a fost atent să diminueze riscurile. „Într-adevăr, în prezent deţin unele poziţii care sunt mult sub nivelurile la care le-am cumpărat, dar sunt convins încă de potenţialul lor pe termen lung. Devine o pierdere doar atunci când vinzi. Cred că ar trebui să mă «îndoiesc» întotdeauna de ipotezele mele, pentru a nu fi orbit de propriile prejudecăţi şi pentru a mă strădui în mod permanent să analizez o chestiune din unghiuri diferite”, afirmă el. Cu toate acestea, Vlad nu a intenţionat niciodată să părăsească ringul bursier. „Sincer, este singurul lucru care mă pasionează cu adevărat”, spune el. Este recunoscător pentru aceşti ultimi ani, deoarece simte că a crescut foarte mult ca investitor prin învăţare. „Cred că cel mai important lucru de reţinut este că pieţele bursiere trebuie abordate cu atenţie, iar investitorii nu ar trebui să îşi asume riscuri inutile aşteptând randamente nerezonabile peste noapte. Am spus întotdeauna că investiţiile sunt un maraton, nu un sprint şi ar trebui tratate ca atare”, consideră el. Pentru Vlad, momentul perfect să înceapă să investească a părut să fie începutul pandemiei, dar în ultimii ani a realizat că nu există un moment potrivit, iar încercarea de a anticipa mişcările pieţelor nu este o strategie viabilă. „Întotdeauna vor exista oscilaţii pe pieţe, trebuie doar să navigaţi în mod eficient în aceste perioade, gestionând bine riscurile şi profitând de oportunităţi atunci când mediul macroeconomic susţine perioadele de creştere. De asemenea, este bine să vă amintiţi că piaţa bursieră nu urmează un set strict de reguli şi că, de fapt, este un mecanism foarte complex care se bazează pe multe variabile diferite”, transmite Vlad Dicu.    

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    1. Listarea secundară (secondary listing sau cross listing) este termenul care exprimă admiterea la tranzacţionare a unei companii pe o altă bursă de valori decât cea pe care este listată deja. Potrivit definiţiei listării primare, aceasta indică prima bursă pe care sunt listate acţiunile unei companii. Companiile aleg de obicei să se listeze pe o a doua piaţă pentru a accesa noi capitaluri. Listarea secundară nu este acelaşi lucru cu listarea duală.

    2. Listarea duală a unei companii presupune că aceasta este tranzacţionată pe două burse primare şi trebuie să îndeplinească cerinţele de raportare şi costurile aferente listării pe ambele. Companiile fac listare duală atunci când bursele diferă foarte mult din punct de vedere geografic sau al cerinţelor de raportare. Pe de altă parte, listarea secundară tinde să se refere la companiile care se listează pe burse mai mult asemănătoare decât diferite din acest punct de vedere.

    3. Strategia top-down este aceea prin care analiza se concentrează pe factorii macroeconomici, cum ar fi PIB-ul, rata forţei de muncă, impozitarea, ratele dobânzilor ş.a.m.d. înainte de factorii micro, precum sectoare sau companii specifice. Abordarea top-down (descendentă) este opusă celei bottom-up (acendentă), care acordă prioritate performanţelor şi indicatorilor fundamentali ai companiilor înainte de a trece la factorii macro.

  • Bursă. Cemacon, companie controlată de fraţii Pavăl de la Dedeman, afaceri de 130 mil. lei la finele lunii septembrie, în coborâre cu 27%. Profitul, redus cu 41%, la 36 mil. lei

    Cemacon (simbol bursier CEON), producător de materiale de construcţii Cemacon, controlat de Pavăl Holding, vehiculul de investiţii al fraţilor Pavăl de la Dedeman, a înregistrat în primele nouă luni din an o cifră de afaceri netă de 130,07 milioane de lei, în scădere cu 27% faţă de nivelul de la 30 septembrie 2022.

    EBITDA s-a diminuat cu 44% la 46,7 milioane de lei, în timp ce profitul net a ajuns la 36,3 milioane, minus 41%. Datoriile totale ale societăţii au însumat 105,5 milioane de lei, de peste cinci ori mai mult decât în primele trei trimestre de anul trecut, conform raportului financiar publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    „În condiţiile unei căderi abrupte a cererii de materiale de construcţii, rezultatele financiare la final de septembrie 2023 indică maturitate şi rezilienţă (…) Suntem conştienţi ca piaţa va fi din ce in ce mai exigentă, astfel că investiţiile în tehnologizare şi modernizare sunt în continuare prioritare pentru noi, precum şi proiectele de energie verde, care vor genera economii importante la bugetul de cheltuieli, precum şi o scădere a amprentei de carbon”, scriu reprezentanţii societăţii.

    Cemacon a finalizat anul acesta achiziţia producătorului de blocuri ceramice Euro Cărămida SA din Bihor, consolidându-şi astfel poziţia pe piaţa blocurilor ceramice din România şi deschizându-şi perspectivele pentru export. Achiziţia a ajuns la 30 de milioane de euro, sumă în care intră atât valoarea tranzacţiei, cât şi investiţiile prognozate pentru o perioadă de doi ani.

    Acţiunile CEON sunt pe minus cu 4,2% în 2023, pe un rulaj de 14,3 milioane de lei şi o valoare de piaţă de circa 400 de milioane de lei. Din capitalul social, 80,6% revine Pavăl Holding, iar 16,7% este deţinut de PIF Industrial Bacău, controlat tot de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl.

     

     

  • Jurnal bursier 13 noiembrie: Indicele principal BET câştigă 0,6% la începutul săptămânii. Acţiunile OMV Petrom, cele mai performante din cele 20 de acţiuni ale BET, cu o creştere de 1,3%. Hidroelectrica, plus 0,7% şi Banca Transilvania plus 0,5%. Volumele însă scad

    Cu 0,6% s-a apreciat indicele principal BET la începutul acestei săptămâni, la 14.616 de puncte de la 14.532 de puncte la închiderea de vineri, într-o şedinţă în care volumele de tranzacţionare au scăzut iar cea mai tranzacţionată acţiune a atins doar 7 mil. lei, arată datele BVB.

    Din cele 20 de acţiuni ale indicelui principal BET, 14 au fost pe plus – de la 0,1% pentru Transgaz (TGN), 0,3% pentru Transelectrica (TEL), 0,5% pentru Banca Transilvania (TLV), 0,6% pentru Hidroelectrica (H2O), 1% pentru BRD la 1,3% pentru OMV Petrom (SNP).

    Trei acţiuni – MedLife, Electrica şi Aquila au înregistrat scăderi iar alte trei acţiuni – Sphera, Conpet şi Bursa de Valori – au stagnat. Cea mai abruptă scădere au avut-o acţiunile Aquila (AQ) de 2,7% în şedinţa în care compania şi-a anunţat rezultatele financiare.

    Lichiditatea pe segmentul de acţiuni a fost de 31 mil. lei, comparativ cu media zilnică de 100 mil. lei. Cele mai lichide trei acţiuni au fost Hidroelectrica (7 mil. lei), Banca Transilvania (4,3 mil. lei) şi Fondul Proprietatea (3,3 mil. lei).

    Pe plan extern marile burse europene au fost pe plus: FTSE100 la Londra se apreciază cu 0,5% la ora redactării acestei ştiri, la Frankfurt DAX creşte cu 0,3%, la Paris CAC40 cu 2%, la Milano cu 1,15%. Peste Ocean, indicele Dow Jones scade cu 0,05% iar S&P500 cu 0,3%. VIX – indicele fricii – creşte cu 5%.

    Presa internaţională scrie pe Wall Street predomină un ton mai precaut la începutul noii săptămâni, deoarece piaţa aşteaptă raportul privind indicele preţurilor de consum din SUA pentru luna octombrie, care va fi publicat marţi şi care, prin urmare, are forţa de a susţine sau de a stopa ultimul val de creşteri de pe burse.