BusinessMagazin

Tag: bucuresti

  • Dr. Nicolae Gică, Manager, Spitalul Filantropia Bucureşti: Dacă pacientul vine pentru o consultaţie, dar trebuie să facă şi ecografie, ajunge să facă 2-3 drumuri la spital, în zile diferite. Trebuie schimbate contractele cu CNAS

    Spitalul Filantropia din Bucureşti va finaliza în acest an digitalizarea şi modernizarea zonei de ambulator, iar anul viitor vor începe lucrările la un corp nou, pentru neonatologie, a declarat Dr. Nicolae Gică, Manager, Spitalul Filantropia Bucureşti în cadrul conferinţei ZF Health&Pharma 2025.

    ”În noua aripă vor fi alocate şi paturi noi. Noi am vrea un spital complet nou, în aceeaşi locaţie, care să adune mai multe secţii din spitalul actual, care este o clădire istorică”.

    La Spitalul Filantropia au loc jumătate din naşterile înregistrate în Bucureşti, din sistemul public, respectiv circa 5000 de naşteri pe an. Problema cu care se confruntă însă unitatea este supraaglomerarea, în condiţiile în care, pe lângă pacientele din Capitală, aici vin şi multe femei din alte oraşe.

    ”Avem 200 şi un pic de paturi care acomodează jumătate din naşterile din Bucureşti. Este foarte aglomerat. Sunt şi multe femei care vin din alte judeţe, chiar dacă şi acolo sunt spitale unde ar putea să nască, chiar spitale judeţene, universitare. Dar preferă să nască în Bucureşti. Deşi şi în oraşul lor sunt medici”.

    Prin urmare, Filantropia ajunge şi la rate de ocupare de 124% pe secţia de neonatologie. În termeni financiari, aceasta înseamnă pierderi pentru spital, în condiţiile în care spitalizarea peste numărul de paturi nu este decontată de CNAS suplimentar.

    ”De-a lungul timpului, noi am pierdut bani din contractele cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru că primeam pentru doi pacienţi cât pentru unu”.

    O altă problemă pe care o semnalează managerul spitalului este legată de serviciile de ambulator, unde medicii au contract cu CNAS pe anumite intervale orare, ceea ce crează probleme de logistică inclusiv pentru pacienţi.

    ”Dacă pacientul vine pentru o consultaţie, dar trebuie să facă şi ecografie, ajunge să facă 2-3 drumuri la spital, în zile diferite, pentru a avea acces la servicii decontate. Trebuie să schimbăm asta. Să avem contract cu CNAS pe ambulator, dar nu pe anumite intervale orare”. În opinia managerului, spitalele trebuie să aibă mai multă libertate de a-şi face managementul propriu, inclusiv în negocierile cu CNAS. ”E important ca un pacient să nu fie cărat pe drumuri pentru diferite investigaţii, să poată face tot în aceeaşi zi”.

    Dincolo de provocările cu care se confruntă, dr. Nicolae Gică spune că lucrurile s-au schimbat în ultimii ani în sistemul de sănătate şi atunci când evaluăm situaţia ar trebui să ţinem cont şi de unde am plecat, unde eram noi de exemplu în 2010-2015 şi unde erau ţările din Vest. ”Nimic nu se poate schimba peste zi”.

     Spitalul Clinic Filantropia este cea mai veche clinică de obstetrica şi ginecologie din România, înfiinţată în anul 1813.

     Istoria spitalului Filantropia este legata de numele Dr Constantin Caracas. Român macedonean, absolvent al Universităţii din Viena, Dr Caracas se reîntorce în 1811 la Bucureşti şi începe să practice medicina alături de tatăl său, Dr. Dimitrie Caracas. 
    Constantin Caracas, în calitatea sa de medic al oraşului, a iniţiat şi organizat construirea Spitalului Filantropia. Cronologic al treilea spital al Bucureştiului, după Colţea şi Pantelimon, Spitalul Filantropia s-a numit iniţial Spitalul Mavrogheni, sau al Iubirii de oameni, sau al Filantropiei.

     

  • Consiliul Concurenţei a sancţionat 4 companii cu amenzi în valoare totală de 2,31 milioane lei pentru trucarea unor licitaţii publice organizate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere

    Consiliul Concurenţei a sancţionat companiile Tredeco Holding SRL, Trecon Logistic SRL, Data Capture SRL şi Geo Drumuri Banat SRL cu amenzi în valoare totală de 2,31 milioane lei (aproximativ 466.000 euro) pentru trucarea unor licitaţii publice organizate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA (CNAIR) prin DRDP Braşov, DRDP Bucureşti, DRDP Constanţa şi DRDP Timişoara.

    Amenzile au fost aplicate astfel:

    • Trecon Logistic SRL, Arad: 187.718,84 lei

    • Tredeco Holding SRL, Arad: 1.790.037,69 lei

    • Data Capture SRL, Arad: 229.624,31 lei

    • Geo Drumuri Banat SRL, Caraş-Severin: 110.515,20 lei.

    Autoritatea de concurenţă a constatat, în urma unei investigaţii, că cele patru companii şi-au coordonat comportamentul în cadrul a şapte proceduri de achiziţie publică pentru lucrări de întreţinere curentă a reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi aflate în administrarea CNAIR, prin DRDP Braşov, DRDP Bucureşti, DRDP Constanţa şi DRDP Timişoara.

    Practic, companiile au depus ofertele în urma unui schimb de informaţii sensibile din punct de vedere concurenţial, strategia fiind de a-şi împărţi piaţa.

    Această strategie a condus la restricţionarea concurenţei pe piaţa lucrărilor de întreţinere curentă a reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi.

    Deciziile Consiliului Concurenţei sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancţionare a autorităţii de concurenţă şi execută amenzile. 

  • Maximele indicilor bursieri atrag noi investitori în fondurile de acţiuni, spune un administrator de active: Totuşi, o expansiune reală a industriei necesită fluxuri noi de capital şi extinderea bazei de retail

    Noile recorduri bifate de indicele bursier BET au readus în prim-plan fondurile cu plasamente în acţiuni, însă pe măsură ce performanţa Bursei de la Bucureşti sporeşte optimismul investitorilor aflaţi deja în piaţă şi atrage, punctual, capital nou, lichiditatea scăzută şi concentrarea pe câteva sectoare majore limitează creşterea industriei de administrare a activelor, spune Liviu Arnăutu, preşedinte al Atlas Asset Management.

    „Performanţa BVB consolidează clar încrederea investitorilor existenţi şi atrage alţii noi către fondurile de acţiuni româneşti, în special. Maximele istorice atinse în trecut au adus o doză de optimism în piaţă. Totuşi, creşterea s-a produs pe o lichiditate redusă, ceea ce limitează, zic eu, impactul pozitiv asupra industriei fondurilor”, consideră el.

    Fondurile deschise din România au înregistrat intrări nete de 585 mil. lei în luna august, cea mai lichidă lună pentru piaţa principală de acţiuni a BVB de anul acesta. Cele mai mari aporturi au vizat fondurile de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix (232 mil. lei) şi cele de acţiuni (175 mil. lei), conform celor mai recente date ale Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    Sume semnificative au atras şi fondurile diversificate (92mil. lei), precum şi cele din categoria „alte fonduri” (87 mil. lei), în timp ce singura categorie cu ieşiri nete a fost cea a fondurilor de randament absolut (1 mil. lei pe minus).

    „Avem o concentrare puternică în câteva companii mari din energie şi domeniul financiar care nu reflectă întreaga economie. Pentru o expansiune reală a industriei este nevoie de fluxuri noi de capital şi de o extindere a bazei de retail. Asta se face în timp, cu educaţie, efort, multe acţiuni de marketing şi ar trebui să ne ajute şi contextul economic”, continuă reprezentantul companiei de gestionare a investiţiilor.

    Administratorii de fonduri din România aveau împreună active de 31,1 mld. lei la finale lunii august, în creştere de la 25,6 mld. lei în august 2024, 18,7 mld. lei în august 2023, 18,9 mld. lei în august 2022, 25,8 mld. lei în august 2021 şi 20,7 mld. lei în august 2020. În ultimul timp, spune Arnăutu, fondurile de acţiuni au revenit treptat în atenţia investitorilor odată cu creşterea indicelui BET la noi maxime.

    „Însă volumele nu sunt extraordinare şi cred că au la bază scăderea nivelului de încredere a consumatorilor pe fondul planului guvernamental de ajustare bugetară şi creşterii preţurilor în sectorul energetic”, adaugă reprezentantul Atlas AM.

     

  • Bursa de la Bucureşti deschide uşor în scădere, după turbulenţele de vineri din SUA, însă tonul global este mai echilibrat luni dimineaţă

    Liviu Popescu 

    Bursa de Valori Bucureşti a deschis şedinţa de luni dimineaţă cu o scădere modestă, de circa 0,4%, într-un context internaţional mai calm decât la finalul săptămânii trecute. Pieţele americane au închis vineri puternic pe roşu, după ce preşedintele american Donald Trump a făcut declaraţii care au amplificat temerile privind posibile măsuri fiscale cu China.

     

    Totuşi, în weekend, Trump a publicat o postare în care a nuanţat mesajul iniţial, ceea ce a temperat reacţiile negative. Luni dimineaţă, indicii futures de pe Wall Street erau uşor pe plus, semnalând o posibilă corecţie pozitivă după scăderile bruşte de la finalul săptămânii.

     

    „Investitorii par să fi reevaluat mesajul politic, iar tonul de azi este mai degrabă de aşteptare decât de panică. Se observă o tendinţă de revenire pe pieţele globale, inclusiv în Europa Centrală şi de Est”, a explicat un broker local.

     

    La Bucureşti, indicele BET a început ziua în coborâre uşoară, în jur de 0,4%, reflectând mai degrabă o reacţie prudentă la şocul de vineri decât un val de vânzări. 

     

     

    Deşi scăderea de la Bucureşti urmează trendul global, amploarea mişcării este semnificativ mai redusă faţă de pieţele vestice. „Investitorii locali par să nu fi reacţionat emoţional. Lichiditatea este scăzută, iar şedinţa de luni e mai degrabă una de tranziţie, în aşteptarea unei direcţii clare din SUA”, spun analiştii.

     

    În pieţele europene, principalele burse au deschis în teritoriu pozitiv, susţinute de evoluţia indicilor futures americani.

  • ​Şase hoteluri din România au fost incluse în Michelin Keys, ghidul Michelin dedicat unităţilor de cazare. Două hoteluri din Bucureşti şi Transilvania au primit două chei Michelin

    Ghidul Michelin, recunoscut la nivel internaţional ca un standard al calităţii în industria osptalităţii, fiind cel mai vechi şi mai cunoscut ghid al hotelurilor şi restaurantelor din toată lumea, a selectat şase hoteluri din România care au primit una şi două chei Michelin. Cheia Michelin este echivalentul, în domeniul ospitalităţii, a stelelor Michelin acordate restaurantelor.

    Singureni Manor, Marmorosch Bucharest Autograph Collection, InterContinental Athenee Palace, Epoque Hotel – Relais & Chateaux au fost incluse în ghid, primind câte o cheie Michelin. Totuşi, două hoteluri din Bucureşti şi Transilvanica au primit două chei Michelin, anume Bethlen Estates Transylvania şi Corinthia Grand Hotel du Boulevard.

    Anterior, în Ghidul Michelin erau deja incluse la capitolul recomandări, fără să fi primit şi cheile Michelin, 12 hoteluri din România, mai exact Marmorosch Bucharest, Atra Doftana şi Singureni Manor, Moxy Bucharest Old Town, Electrico Villa, Rosetti Hotel, Epoque Hotel Relais & Chateaux, Radisson Blu Hotel Bucharest, InterContinental Athenee Palace Bucharest, Corinthia Grand Hotel du Boulevard Bucharest, Bethlen Estates Transylvania şi JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

    Hotelurile sunt incluse în ghidul ospitalităţii, care nu este similar cu cel gastronomic, având o acoperire şi o selecţie a localurilor diferite.

    Pe lângă cele şase hoteluri care au primit distincţia de cheie Michelin, alte 11 unităţi de cazare din România au intrat în ghidul Michelin la categoria recomandări, fără a fi primit o cheie.

    Ghidul Michelin este cunoscut, în special, pentru recomandările din zona restaurantelor, unde sunt oferite stele, de la una până la trei, pentru experienţe gastronomice aparte. Totuşi, în platforma Michelin există un număr de peste 5.000 de hoteluri recomandate din toată lumea, alese după câteva criterii. Mai exact, hotelurile incluse în ghid trebuie să respecte şapte criterii, cum ar fi componenta locală pronunţată, arhitectura deosebită şi un design interior aparte, servicii de un nivel înalt şi coerente de-a lungul timpului, un raport corect între calitate şi preţ şi autenticitate.

    Ghidul gastronomic include atât recomandări, cât şi restaurante din reţeaua Michelin, care au primit una, două sau trei stele Michelin. România nu are niciun restaurant care să facă parte din reţeaua Michelin.

    Ghidul a fost conceput în urmă cu mai bine de 100 de ani de către producătorul de anvelope Michelin.

    Andre şi Edouard Michelin au pornit în 1889, într-un mic orăşel francez, Clermont-Ferrand, compania producătoare de anvelope, într-o perioadă în care în toată Franţa nu erau mai mult de 3.000 de maşini.

    Prima invenţie a celor doi fraţi a fost un brevet pentru o anvelopă testată în cursa de biciclete Paris-Brest-Paris din 1891. Au urmat prima anvelopă de automobil, prima an­velopă capabilă să suporte viteze de peste 100 km pe oră şi prima jantă detaşabilă. Din 1929, au trecut la transportul feroviar: locomotivele Micheline cu anvelope de cauciuc au circulat pentru prima dată pe şine în 1931.

    Însă, era nevoie de mai mult, mai exact, de a-i convinge pe oameni să facă mai multe călătorii cu maşina, pentru a stimula vânzările de anvelope. Soluţia a fost un mic ghid plin de informaţii utile pentru călători, inclusiv hărţi, procedura de schimbare a unei anvelope, unde pot să facă plinul de benzină, dar şi o listă cu locuri unde să mănânce sau să se cazeze peste noapte. De la un ghid pornit din dorinţa de a-i face pe oameni să călătorească mai mult cu maşina, ghidul Michelin a devenit astăzi un reper al industriei ospitalităţii.

    ​​​

  • BCR a investit până acum 5 mil. euro în proiectul Zbor, reţeaua de hub-uri dedicată tinerilor, care s-a extins în 9 oraşe. Urmează primele două hub-uri pe care le va deschide în Bucureşti

    La un an de la demararea proiectului Zbor, reţeaua de hub-uri dedicată tinerilor, creat de BCR, a însemnat investiţii de 5 mil. euro, extinderea în nouă oraşe, Constanţa, Iaşi, Ploieşti, Târgu Jiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Braşov, Vaslui şi Timişoara, iar planul este ca anul acesta să se deschidă primele două hub-uri în Bucureşti, a spus Nicoleta Deliu-Paşol, Head of Communication & CSR, BCR, în cadrul conferinţei care a marcat un an de activitate a proiectului şi hub-urilor Zbor.

    “Avem 9 hub-uri şi avem în plan să mai deschidem patru. După ce am deschis hub-urile, autorităţile au venit către noi şi ne-au spus că le-a plăcut modelul. Suntem în explorarea unui parteneriat de genul acesta la Alba Iulia, dar amai avem discuţii şi în alte localităţi. BCR va susţine dezvoltarea proiectului Zbor în continuare. Până acum am investit 5 mil. euro în acest proiect şi invetiţiile vor creşte de la an la an. Impactul există, dar nu se întâmplă peste noapte. Cel mai greu cu Generaţia Z este sa-i convingi că ce le place este bine să facă şi a doua oară. Anul acesta vom avea primele două hub-uri Zbor în Bucureşti la ASE şi Politehnica”, a spus Nicoleta Deliu-Paşol.

    Odată cu amploarea pe care a luat-o acest proiect, Zbor are acum şi o aplicaţie care are ca scop conectarea tinerilor cu tehnologia, a spus Tudor Ogner, coordonatorul naţional Zbor.

    “În cele 9 hub-uri avem peste 60 de persoane implicate. Anul acesta, în ultimele 2-3 săptămâni am reuşit să lansăm şi aplicaţia Zbor prin care connectăm  tinerii cu tehnologia şi am reuşit să avem în trei săptămâni peste 4.000 de utilizatori care au participat la hub-uri”, a spus Tudor Ogner.

    Proiectul Zbor a fost demarat de BCR cu scopul de a crea o reţea de hub-uri, deocamdată extinsă în nouă oraşe din România, Constanţa, Iaşi, Ploieşti, Târgu Jiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Braşov, Vaslui şi Timişoara,  pentru a oferi tinerilor un spaţiu de explorare situate undeva între şcoală şi casă. Astfel, tinerii au acces la o comunitate, resurse de învăţare şi la contexte care favorizează colaborarea şi dezvoltarea profesională şi personală.

    La un an de la lansare, spaţiile Zbor din cele nouă oraşe au atras peste 51.000 de tineri implicaţi, au ajuns la 1.300 de evenimente organizate, au 300 de voluntari activi şi parteneriate cu 250 de ONG-uri şi 50 de companii. Accesul este gratuit, iar conceptul huburilor a fost dezvoltat împreună cu tinerii, având la bază valori precum acceptarea, libertatea de exprimare şi colaborarea.

  • DHL mizează pe sustenabilitate şi investeşte peste 5 milioane de euro în primul centru logistic carbon neutru din România

    DHL Express România a inaugurat un nou centru operaţional în VGP Park Bucureşti Nord, la Ştefăneştii de Jos, în urma unei investiţii de peste 5 milioane de euro. Locaţia are o suprafaţă de 4.130 mp şi este primul sediu carbon neutru al companiei pe piaţa locală.

    Noul hub logistic dublează capacitatea de procesare a DHL în Bucureşti, având o capacitate maximă de sortare de 2.800 de colete pe oră şi deservind 40 de rute de livrare. Jumătate dintre vehiculele care operează aici sunt electrice, iar infrastructura include 25 de puncte de încărcare.

    „Pentru DHL Express România, această inaugurare marchează cel mai important moment din ultimii ani, o investiţie importantă. Noul sediu operaţional din Bucureşti este conceput pentru a răspunde nevoilor în evoluţie ale companiilor româneşti, pentru a le sprijini să îşi extindă prezenţa pe pieţele internaţionale. Facilitatea permite operaţiuni mai rapide şi mai eficiente pentru partenerii noştri, oferind totodată echipei noastre un mediu de lucru modern şi confortabil. La aproape 35 de ani de prezenţă în România, continuăm să investim în infrastructura care conectează economia românească cu lumea întreagă”, a declarat Bogdan Enache, Director General DHL Express România.

    Clădirea este certificată BREEAM Excellent şi funcţionează exclusiv pe energie regenerabilă, utilizând pompe de căldură şi sisteme de eficienţă energetică.

    România devine astfel un punct strategic pentru DHL în Europa Centrală şi de Est, compania continuându-şi obiectivul global de reducere a emisiilor la zero până în 2050.

     

  • Grupul Flavours deschide o nouă locaţie Stradale Carnivale în cadrul Genesis College Bucureşti, după o investiţie de 150.000 de euro

    Grupul Flavours, activ pe piaţa de ospitalitate şi cunoscut mai ales pentru restaurantele şi cantinele Stradale, continuă extinderea reţelei sale de restaurante dedicate mediului educaţional şi a inaugurat o nouă unitate în campusul Genesis College din zona Străuleşti, Bucureşti.

    Investiţia se ridică la 150.000 de euro şi marchează a opta locaţie Stradale Carnivale din reţeaua companiei.

    Noul spaţiu, denumit „Genesis Cafeteria”, include o cantină modernă pentru elevi şi profesori, dar şi o zonă de relaxare sub brandul Mitzu.

    „Parteneriatul cu Genesis College este un proiect cu importanţă strategică pentru Flavours Group. Prin conceptul Stradale Carnivale, am devenit un partener esenţial de food experience pentru segmentul educaţional premium din România. Proiectul Genesis Cafeteria contribuie la extinderea prezenţei noastre pe acest segment de business şi, în acelaşi timp, reflectă viziunea noastră pe termen lung: educarea gusturilor alimentare ale copiilor, promovarea unui stil de viaţă sănătos şi consolidarea brandului nostru în ecosistemul şcolilor de top”, a declarat Bogdan Tiu, CEO Flavours Group.

    Flavours ajunge astfel la 28 de locaţii Stradale la nivel naţional şi îşi consolidează prezenţa pe segmentul educaţional, unde compania operează deja în mai multe şcoli private din Bucureşti şi Cluj.

    Genesis College, instituţie cu profil internaţional, şi-a inaugurat recent noul campus, iar parteneriatul cu Flavours urmăreşte să integreze un model operaţional adaptat nevoilor comunităţii şcolare.

    Până la finalul anului, Flavours anunţă investiţii de peste 1 milion de euro în şase noi proiecte, inclusiv cantine premium în instituţii de învăţământ şi spaţii dedicate segmentului corporate.

  • Cheia împotriva inflaţiei? Investiţiile în companii care transferă creşterea preţurilor către consumatori. Ce emitenţi de la Bursa de Valori Bucureşti intră în această categorie?

    Într-o perioadă în care inflaţia din România depăşeşte 9%, investitorii caută active care să le protejeze randamentele reale. Ovidiu Şerdean, broker la IFB Finwest, subliniază că firmele capabile să transfere rapid creşterile de costuri către consumatori – în sectoare precum energie, utilităţi, infrastructură sau bunuri de primă necesitate – oferă o protecţie mai solidă a randamentelor şi stabilitate pe termen lung. În această cheie, oferta actuală de la Bursa de Valori Bucureşti include mai multe astfel de companii, care au înregistrat randamente semnificativ peste evoluţia generală a preţurilor în 2025.

    „Dacă în zona euro avem o inflaţie de circa 2% şi în Statele Unite 2,9%, în România suntem la 9,9%. Privind politica monetară, în zona euro suntem la 2,15%, Fed-ul este la 4,25%; în SUA abia am asistat la o reducere a dobânzii, deşi era solicitată de mult de administraţia prezidenţială. În România este 6,5% dobânda de referinţă”, spune brokerul.

    În paralel, salariile românilor nu reuşesc să ţină pasul cu inflaţia: în iulie 2025, salariul mediu net a ajuns la 5.517 lei, ceea ce marchează prima scădere a câştigului salarial real în ultimele 12 luni. Angajatorii rămân precauţi, concentrându-se pe menţinerea locurilor de muncă, iar majorările salariale nu acoperă creşterea preţurilor. Această pierdere a puterii de cumpărare subliniază şi mai mult importanţa investiţiilor în companii capabile să transfere rapid costurile către consumatori, protejând astfel randamentele reale.

    „Privind sectoarele care ar trebui urmărite în perioade de inflaţie ridicată, ar trebui să ne gândim companiile care transferă rapid creşterea costurilor către consumatori. Trebuie să ne uităm la firme care beneficiază de creşterea valorii în termeni nominali, de exemplu energie, imobiliare, infrastructură”, continuă Ovidiu Şerdean.

    Datele INS arată că inflaţia a urcat în august la 9,9%, faţă de 7,8% în iulie, iar preţurile de consum au crescut în medie cu 2,1% lunar, influenţate de majorarea TVA şi eliminarea plafonării la energie. Alimentele, serviciile şi bunurile nealimentare s-au scumpit semnificativ, în timp ce ritmul de creştere al consumului a încetinit, semnalând o temperare a cererii interne.

    „Ar trebui să ne uităm la companii care beneficiază de venituri indexate sau reglementate – aici avem utilităţile. Să ne uităm şi la companii ale căror produse sunt de necesitate, cum ar fi alimente, medicamente. Printre societăţile pe care le avem la bursă găsim Petrom, Romgaz, iar dacă vorbim de financiare, avem Banca Transilvania şi BRD.”

    La capitolul „utilităţi” se încadrează operatorul sistemului naţional de transport de gaze naturale Transgaz (TGN) şi Transelectrica (TEL), operator de transport al energiei electrice, tot companie de stat.  Primul emitent înregistrează de departe cea mai bună evoluţie din structura indicelui BET din 2025, 142%, în timp ce acţiunile celui de-al doilea s-au apreciat cu 68%.

    În sectorul alimentar regăsim producătorul de vinuri Purcari (WINE), iar în domeniul sănătăţii şi al farmaceuticelor se remarcă Antibiotice Iaşi (ATB) şi MedLife (M), care înregistrează o creştere de peste 40% a preţului acţiunii de la începutul anului.

    „Dacă ne gândim la sectoarele de care ar trebui să ne ferim, ne uităm la producătorii de bunuri premium. În perioade cu inflaţie ridicată, cererea pentru acest tip de produse este scăzută. Ar trebui să ne gândim şi la tehnologie, sector care se află în faza de creştere şi este foarte dependent de dobânzi scăzute”, mai spune brokerul.

    De altfel, cele mai multe companii de tehnologie listate la Bursa locală afişează deprecieri ale cotaţiilor anul acesta, investitorii preferând, în schimb, sectoare mai sigure şi cu venituri mai stabile pe timp de inflaţie ridicată, reiese dintr-o analiză recent realizată de ZF.